ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.05.2022

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1006/2022

HOTĂRÂRE
11.05.2022
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1006/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 11 mai 2022

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., să se dispună pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru imobilele terenuri indicate în acțiune, pe care a arătat că le-a cumpărat prin înscrisuri sub semnătură privată de la defuncta B..

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1669 C. civ., decizia nr. 8/2013 a ICCJ.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind tardiv formulată.

Prin sentința nr. 827/27.11.2020, Judecătoria Strehaia a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

A reținut instanța că acțiunea având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare este o acțiune patrimonială personală, respectiv o cerere formulată în executarea antecontractului, iar competența teritorială se determină potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., aceasta având un caracter alternativ.

Așadar, competența teritorială a soluționării cererii revine instanței de la domiciliul (sediul) pârâtului ori instanței locului prevăzut în contract pentru executarea, fie și în parte, a obligației, instanțe deopotrivă competente, reclamantul fiind cel care are alegerea între acestea.

În situația în care părțile nu au prevăzut în antecontract un loc pentru executarea obligației, instanța competentă rămâne doar cea de la domiciliul sau sediul pârâtului, potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ.

A mai reținut instanța că în speță domiciliul pârâtei B. este în comuna Războieni, satul Broșteni, județul Neamț, iar reclamantul nu are domiciliul în circumscripția teritorială a Judecătoriei Strehaia. Prin cele două promisiuni de vânzare cumpărare, părțile nu au convenit ca Judecătoria Strehaia să aibă competență teritorială în soluționarea litigilor cu privire la executarea obligațiilor ce decurg din încheierea acestor convenții, astfel încât competența revine Judecătoriei Piatra Neamț, ca instanță de la domiciliul pârâtei.

Prin sentința nr. 1224/16.03.2022, Judecătoria Piatra Neamț a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Strehaia, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că întrucât pârâta nu a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Strehaia, aceasta a devenit competentă să soluționeze cererea de chemare în judecată. Necompetența teritorială invocată de către Judecătoria Strehaia din oficiu, este de ordine privată, iar aceasta putea fi invocată doar de către pârâtă în condițiile arătate, iar prin neinvocare, această instanță a devenit competentă teritorial să soluționeze cererea, nemaiputând dispune nici din oficiu și nici la cererea oricăreia dintre părți declinarea competenței teritoriale.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Strehaia, pentru următoarele argumente:

Competența teritorială este reglementată, în principiu, de norme dispozitive, care prezintă anumite particularități în ceea ce privește posibilitatea de invocare a excepției de necompetență, respectiv, necompetența relativă poate fi invocată numai de pârât și numai prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe (art. 130 alin. (3) C. proc. civ.).

Mai mult, potrivit art. 130 alin. (4) C. proc. civ., în situația necompetenței de ordine privată "partea care a făcut cererea la o instanță necompetentă nu va putea cere declinarea competenței". În această situație nici chiar reclamantul după introducerea cererii de chemare în judecată nu poate reveni asupra alegerii, în favoarea unei alte instanțe competente.

De asemenea, potrivit art. 116 C. proc. civ. "Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente".

Prin alegerea făcută de reclamantă a Judecătoriei Strehaia, aceasta a devenit exclusiv competentă a judeca litigiul cu care a fost învestită, moment de la care orice altă instanță posibil competentă alternativ, a pierdut această prerogativă.

Aceasta deoarece fiind vorba de o competență teritorială relativă, neinvocarea de către pârât, în condițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., a excepției de necompetență, prezumă împrejurarea că părțile au convenit tacit la prorogarea competenței în favoarea instanței sesizate, instanța de judecată neputând să își decline competența din oficiu.

În cauză, instanța de judecată a fost învestită cu o acțiune având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, respectiv o acțiune patrimonială personală, formulată în executarea antecontractului, iar competența teritorială se determină potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., aceasta având un caracter alternativ (de ordine privată, iar nu de ordine publică).

Întrucât pârâta deși a formulat întâmpinare, nu a invocat excepția de necompetență până la termenul la care părțile legal citate puteau pune concluzii, respectiv termenul din 27.11.2020, instanța de judecată nu mai putea, din oficiu, să invoce această excepție, potrivit celor arătate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Strehaia.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Strehaia.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 11 mai 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-03-02
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 463/2022
Ședința publică din data de 02 martie 2022 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N
ÎCCJ 2024-11-05
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2443/2024
a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia. În considerente hotărârii, instanța a reținut, în esență, că obiectul cauzei este o acțiune personală imobiliară, competența fiind determinată conform
ÎCCJ 2025-11-20
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2085/2025
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2025 Deliberând asupra recursului dedus judecății, reține următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. x/2021, reclamantul A. a ch
ÎCCJ 2022-02-09
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 309/2022
avocat, art. 1321, art. 1323, art. 1635 și art. 1636 din C. civ. La data de 10 decembrie 2020, pârâții au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Câmpina, excepția lipsei calității proces
ÎCCJ 2023-05-03
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 713/2023
Ședința publică din data de 3 mai 2023 asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Buhuși la 08.08.2022, reclamanta A. a solicitat, în
Sursă