ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 822/2022

Ședința publică din data de 6 aprilie 2022

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr. x/2019 la data de 11.11.2019, reclamanta Development and A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice, obligarea Statului Român la restituirea sumei de 1.348.291,88 USD, în echivalentul în RON la data plații, reprezentând valoarea actualizata a obligațiunilor externe amortizabile 7,5% aur la purtător nr. x din 1931, cuponul 31, emis de Casa Autonoma a Monopolurilor Regatului României si garantata de Statul Roman, precum și obligarea Statului Român la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de soluționarea prezentei cauze.

Prin sentința civilă nr. 200 din 12.02.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și a respins acțiunea ca prescrisă.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta S.C. A., prin lichidator judiciar B.., solicitând schimbarea, în tot, a acesteia, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Prin decizia civilă nr. 77 din 18 ianuarie 2021, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a admis excepția nulității și, în consecință, a constatat nulitatea apelului formulat de apelanta-reclamantă S.C. A., prin lichidator judiciar B.. pentru lipsa semnăturii.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 470 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cererea de apel trebuie să cuprindă semnătura apelantului.

Lipsa acesteia este sancționată de art. 470 alin. (2) C. proc. civ., care face trimitere la art. 196 C. proc. civ., cu nulitatea cererii, această nulitate putând fi acoperită, în situația invocării sale, până la primul termen la care partea este legal citată.

În speță, cererea de apel nu este semnată olograf sau electronic, aceasta reprezentând doar o fotocopie. Apelanta a fost legal citată și i-a fost comunicată obligația de semnare a cererii de apel, însă nu s-a prezentat în vederea semnării și nici nu a trimis un exemplar semnat, astfel că sunt îndeplinite condițiile pentru constatarea nulității cererii.

Împotriva acestei decizii, reclamanta S.C. A., prin lichidator judiciar B.. a declarat recurs, întemeiat în drept pe art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 din C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel București.

În motivarea recursului s-a susținut că decizia atacată încalcă dispozițiile de procedură și contravine situației de fapt și de drept, apelul fiind semnat de către lichidator și comunicat către instanța de fond prin intermediul emailului.

Prin citația comunicata de Curtea de Apel către lichidator nu s-a cerut semnarea apelului, ci s-a solicitat dovedirea calității de reprezentant, sens in care lichidatorul a comunicat hotărârea de numire.

Dacă se cerea de Curte depunerea de către lichidator a unui alt exemplar, sau dacă se dorea ca lichidatorul sa retrimită apelul semnat electronic, oricând lichidatorul putea proceda in acest sens, s-a mai arătat.

Recurenta a susținut că, potrivit C. proc. civ. "cererea de apel va cuprinde: e) semnătura. [...] Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condițiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel".

Or, raționamentul instanței încalcă prevederile precitate, apelul fiind semnat, iar prin citație nu i s-a pus in vedere să semneze, lichidatorul putând complini oricând o ipotetică lipsă de semnătură.

Prin urmare, instanța a încălcat dispozițiile procedurale, anulând un apel semnat.

Înalta Curte, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate și în limitele controlului de legalitate, reține următoarele considerente:

După cum rezultă din considerentele deciziei instanței de apel, la termenul din 18 ianuarie 2021, a fost pusă în discuția părților, din oficiu, excepția nulității cererii de apel pentru lipsa semnăturii, apelanta-reclamantă nefiind prezentă la acel termen.

Aceasta s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor din C. proc. civ.

Astfel, C. proc. civ. prevede posibilitatea transmiterii actelor prin metode rapide, instantanee, respectiv faxul și poșta electronică (cum ar fi art. 148 alin. (2), art. 199 alin. (1), etc.)

Dispozițiile art. 482 C. proc. civ. stipulează că, "Dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță se aplică și în instanța de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul capitol".

Potrivit art. 199 alin. (1) din C. proc. civ. "Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare."

Așadar, chiar scanată și transmisă prin poștă electronică, cererea în justiție trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de lege, una dintre acestea fiind semnătura, care trebuie aplicată pe înscrisul scanat și transmis prin poștă electronică sau poate fi electronică în cazul în care cererea introductivă de instanță este un înscris în formă electronică.

În cazul persoanelor juridice este necesară semnătura olografă a persoanei care, prin lege, prin actul de constituire sau prin statut, este desemnată să acționeze în numele și pe seama persoanei juridice.

În speță, se constată că cererea de apel a fost formulată și semnată de apelanta-reclamantă A. prin lichidator judiciar B.., prin asociat unic C., care a înaintat-o, prin e-mail, primei instanțe.

Ulterior, prin rezoluția de primire a apelului, instanța a stabilit, în sarcina apelantei, obligațiile de depunere a dovezii calității de reprezentant și de a semna cererea sau de a depune un exemplar semnat.

Înalta Curte reține că instanța de apel a aplicat în mod greșit prevederile art. 470 C. proc. civ. în ce privește lipsa semnăturii de pe cererea de apel, interpretând în mod eronat prevederile art. 199 din C. proc. civ.

În realitate, cererea de apel cuprinde semnătura părții, cât timp, dispozițiile art. 199 alin. (1) C. proc. civ., permit transmiterea cererilor sub formă scanată, prin poșta electronică.

Instanța de apel a făcut o confuzie în ce privește actul ce poartă semnătura originală și forma de transmitere a acestuia, textul de lege arătat mai sus permițând depunerea nu doar a documentului olograf, ci și a formei scanate, transmis prin mijloacele electronice, această din urmă cale neconfundându-se cu înscrisul în formă electronică.

Prin urmare, în realitate, cererea de apel a reclamantei îndeplinește condițiile prevăzute de lege în ce privește semnătura.

Mai mult, trebuie menționat că cererea de apel a fost transmisă în timpul pandemiei determinată de răspândirea infecției cu coronavirus COVID-19, iar, în contextul generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale depunerea cererilor în format electronic este recomandată, având în vedere interesul public general și necesitatea adoptării unor măsuri de prevenție.

În condițiile în care cererea de apel a fost transmisă instanței în formă scanată, prin mijloace electronice, sunt îndeplinite condițiile prevăzute art. 470 C. proc. civ. în ceea ce privește semnătura apelantei, fiind nelegală soluția instanței de anulare a apelului pentru lipsa semnăturii olografe.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 497 C. proc. civ., va admite recursul, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A.-PRIN LICHIDATOR JUDICIAR B.. împotriva deciziei civile nr. 77 din 18 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 aprilie 2022.