ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.02.2022

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 373/2022

HOTĂRÂRE
22.02.2022
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 373/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 22 februarie 2022

Deliberând asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secția I civilă, Completul Specializat litigii de muncă și asigurări sociale sub nr. x/2017, la data de 30.01.2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Sectorială de Pensii a M.Ap. N București, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Deciziilor de pensie nr. x din 10.11.2016 și nr. y din aceeași dată, refacerea bazelor de calcul și emiterea unor noi decizii începând cu datele de 01.02.2016, respectiv 01.01.2016, menținerea în plată a cuantumului mai avantajos, întocmirea și acordarea diferențelor, dacă cuantumurile sunt mai mari ca acela aflat în plată, pe baza unui buletin de calcul; modificarea de către CMJ Buzău a situației veniturilor realizate lunar conform elementelor care au condus la determinarea punctajului mediu anual și a stagiului de cotizare din Decizia nr. 56806, privind recalcularea pensiilor în baza Legii nr. 119/2010 din 27 decembrie 2010; acordarea dobânzilor pentru diferențele cuvenite pentru anii 2011-2012, 2013 în baza art. 121 din Legea nr. 223/2015, din Buletinul de calcul nr. y9.08.2016.

În drept, s-au invocat dispozițiile Legii nr. 223/2015, ale O.U.G. nr. 57/2015 și Ordinul M.Ap. N. nr. 25/2016.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 566 din 21 iunie 2017 pronunțată de Tribunalul Buzău, secția I civilă, Completul Specializat litigii de muncă și asigurări sociale, a fost respinsă excepția tardivității capătului de cerere privind modificarea veniturilor realizate lunar. A fost admisă excepția inadmisibilității capătului de cerere privind modificarea veniturilor realizate lunar. A fost respins capătul de cerere privind modificarea veniturilor realizate lunar de reclamantul A. în contradictoriu cu Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, ca fiind inadmisibil. A fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel A., doar în ceea ce privește soluția de respingere a contestației, cererea de apel neconținând critici privind soluția de respingere ca inadmisibil a capătului doi de cerere.

Prin decizia civilă nr. 964 din 6 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a fost admis apelul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 566/21 iunie 2017 pronunțate de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul Statul Major General - Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, și în consecință, a fost anulată în parte sentința, în sensul că a fost admisă excepția autorității de lucru judecat. A fost respinsă pentru acest motiv contestația declarată împotriva deciziilor nr. y și x din data de 10.11.2016. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, la data de 12 octombrie 2020, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu Statul Major General-Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 964 din 6 iulie 2020, pronunțate de aceeași instanță, arătând că, deși a făcut cerere la Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale pentru punerea în aplicare a acestei decizii și a învederat că i s-a admis apelul, i s-a răspuns că pretențiile sale au fost respinse de instanța de judecată.

Prin încheierea din data de 9 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 964 din 6 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 964 din 6 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, reclamantul a formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, susținând că, în motivarea deciziei, există mai multe erori a căror îndreptare se poate realiza prin intermediul căii de atac a revizuirii.

Prin decizia nr. 1200 din 20 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a fost respinsă cererea de revizuire a deciziei civile nr. 964 din 6 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, formulată de revizuientul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Major General - Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, ca inadmisibilă.

În ceea ce privește inadmisibilitatea cererii de revizuire, instanța a reținut că revizuirea privește încheierea din data de 9 iulie 2020, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 946 din 6 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă. În raport cu această încheiere, Curtea a reținut că cererea de revizuire nu îndeplinește condiția privind evocarea fondului, în condițiile în care instanța învestită cu soluționarea cererii de lămurire a constatat doar că nu sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea instituției lămuririi, fără însă să evoce fondul cauzei.

Astfel, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale revizuirii, întrucât partea a solicitat revizuirea unei hotărâri care nu evocă fondul, în temeiul dispozițiilor art. 509 și art. 513 din C. proc. civ., a fost admisă excepția inadmisibilității.

La 19 iunie 2021, revizuentul A. a formulat recurs împotriva deciziei nr. 1200 din 20 mai 2021, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept, revizuentul neformulând critici în raport cu decizia atacată, acesta rezumându-se la prezentarea unor aspecte de procedură care vizează amânarea cauzei de către curtea de apel.

La 20 august 2021, intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului arătând că, potrivit art. 513 alin. (5) și art. 457 alin. (1) C. proc. civ., recurentul nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva hotărârii date în revizuire, deoarece nici împotriva hotărârii supuse revizuirii nu are deschisă această cale de atac, potrivit art. 100, 101 și 103 din Legea nr. 223/2015.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2021, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanța a dispus comunicarea raportului către părțile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

În cauză a fost acordat termen în complet de filtru pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate în principiu a recursului.

Analizând excepția inadmisibilității recursului, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) raportat la art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

Analiza excepția inadmisibilității căii de atac este prioritară întrucât dă eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, instanța de judecată fiind obligată să examineze căile de atac cu care este sesizată prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, dar și de art. 457 C. proc. civ., în conformitate cu care hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei, ceea ce presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, prin urmare nu pot exercita decât căile de atac reglementate de lege.

Prin decizia nr. 1200 din 20 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a fost respinsă cererea de revizuire a deciziei civile nr. 964 din 6 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Major General - Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, ca inadmisibilă.

Regula în materia căii de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii date asupra revizuirii este aceea că o astfel de hotărâre este supusă căii de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, conform art. 513 alin. (5) C. proc. civ.

În cauză, hotărârea asupra căreia s-a exercitat calea de atac a revizuirii a fost pronunțată de Curtea de Apel Ploiești într-o cauză având ca obiect asigurări sociale, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 223/2015.

Potrivit art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătoreși, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale nu sunt supuse recursului.

Din interpretarea prevederilor legale menționate, rezultă că deciziile curților de apel pronunțate în materia conflictelor de muncă și de asigurări sociale nu pot fi atacate cu recurs.

Pe cale de consecință, în aplicarea art. 513 alin. (5) din C. proc. civ., nici hotărârea pronunțată în soluționarea cererii de revizuire, respectiv decizia nr. 1200 din 20 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, împotriva căreia s-a formulat prezentul recurs, nu este supusă căii de atac a recursului.

Prin urmare, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 457 alin. (1) și art. 513 alin. (5) C. proc. civ. va respinge ca inadmisibil recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1200 din 20 mai 2021, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1200 din 20 mai 2021, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 februarie 2022.

Sursă