ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2076/2021

Ședința publică din data de 12 octombrie 2021

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 4 iulie 2019, pe rolul Curții de Apel Pitești, secția I civilă, revizuentul A., în contradictoriu cu B. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 2886 din 19 iunie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2016, fără a preciza temeiul de drept al cererii.

La data de 18 noiembrie 2019, revizuentul a depus la dosar motivele cererii de revizuire întemeiată pe prevederile art. 509 pct. 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea cererii a arătat că, prin sentința civilă nr. 3384 din 28 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2011, irevocabilă prin decizia civilă nr. 3312/14.10.2013 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă și, totodată, prin sentința civilă nr. 2272 din 26 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2013, definitivă prin decizia civilă nr. 1097/10.06.2015 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă s-a statuat, definitiv și irevocabil, că recurentul-reclamant a avut funcția de maistru mecanic cazane, șef formație, atât potrivit deciziei nr. 60/2007 cât și potrivit fișei postului, și că a primit spor de conducere când era angajat la B. S.A. - membru C., iar prin decizia nr. 209/2008, art. 4, S.C. B. S.A. (viitoare B.) i-a garantat că "Drepturile salariale ale angajaților nominalizați rămân nemodificate".

A susținut că, prin hotărârea atacată, instanța de apel a ignorat în totalitate cele două decizii mai sus menționate, neobservând că expertul cauzei a refuzat să se raporteze, în efectuarea lucrării, la decizia nr. 60/2007.

A solicitat admiterea cererii de revizuire și schimbarea deciziei civile nr. 2886 din 19 iunie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2016, în sensul respingerii apelului declarat de intimata B., precum și cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 1795/2020 din 17 iulie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2015, în temeiul dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. cu referire la art. 511 alin. (1) pct. 8 coroborat cu art. 509 alin. (1) pct. 8 din același cod, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 2886 din 19 iunie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2016, intimată fiind S.C. B.

Curtea a reținut că ultima hotărâre, respectiv decizia civilă nr. 2886/2019 a rămas definitivă la data pronunțării sale, respectiv 19 iunie 2019. Cererea de revizuire motivată a fost depusă prin fax, din eroare, în dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1391/109/2016 la data de 23.08.2019, astfel a fost depășit termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., calculat de la data 19 iunie 2019.

Împotriva acestei decizii civile a formulat recurs, la data de 31 iulie 2020, revizuentul A..

Recurentul a solicitat admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate, admiterea cererii de revizuire, desființarea deciziei civile nr. 2886 din 19 iunie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016 și menținerea, ca temeinică și legală, a sentinței nr. 1668/2018 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2016.

În cuprinsul cererii de recurs, reclamantul a menționat că a formulat cererea de revizuire la data de 4 iulie 2019, iar decizia a cărei revizuire a solicitat-o a fost pronunțată la data de 19 iunie 2019.

A invocat textul art. 511 din C. proc. civ., arătând că termenul de revizuire este de o lună, și se va socoti: în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1), pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Recurentul a susținut că decizia civilă nr. 2886/2019, a cărei revizuire a solicitat-o, i-a fost comunicată la data de 30 iulie 2019, iar motivele cererii de revizuire au fost formulate la data de 23 august 2019, fiind înaintate Înaltei Curți de Casație și Justiție de către Curtea de Apel Pitești, odată cu înaintarea cererii de recurs și cu întreg dosarul nr. x/2016, aceste motive regăsindu-se la filele x verso din dosarul menționat.

Totodată, a arătat că motivele revizuirii au fost atașate dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel Pitești doar la termenul din 17 iulie 2020 și că a motivat cererea de revizuire după ce i-a fost comunicată decizia civilă nr. 2886 din 19 iunie 2019, pentru a putea cunoaște motivele cererii de revizuire.

Recurentul a invocat dispozițiile art. 513 din C. proc. civ. și a solicitat cheltuieli de judecată pentru întreg procesul.

Intimata B. nu a formulat întâmpinare.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 11 mai 2021 s-a dispus comunicarea raportului către părți potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Recurentul a depus un punct de vedere asupra raportului întocmit, prin care a susținut că recursul este admisibil în principiu și a reluat argumentele expuse în cererea de recurs.

Intimata B. a depus un punct de vedere prin care a invocat excepția nulității recursului întrucât nu a fost indicat ca temei de drept niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Prin încheierea din 5 iulie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins excepția nulității recursului invocată de intimată, a admis în principiu recursul și a fixat termen pentru judecarea acestuia la 12 octombrie 2021, ora. 11,00, în ședință publică, cu citarea părților.

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Prioritar, se impune precizarea că, în considerarea soluției pronunțate și criticate prin prezentul recurs - respingerea cererii de revizuire ca tardiv formulate - se pun în dezbatere norme de drept procesual care reglementează condițiile formale ale introducerii unei cereri de revizuire din perspectiva termenului de exercitare a acestei căi extraordinare de atac de retractare, motiv pentru care analiza recursului se va realiza din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care prevăd că se poate solicita casarea unei hotărâri atunci când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Contrar celor susținute de către autorul recursului, se constată că dezlegarea dată cererii de revizuire de către Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, este conformă dispozițiilor legale incidente.

Astfel, prin decizia ce formează obiectul recursului în mod corect s-a reținut că cererea de revizuire a fost formulată cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind incidente prevederile art. 185 C. proc. civ., potrivit cărora atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului.

În acest context, analiza recursului va porni de la dispozițiile legale care reglementează termenul de exercitare a revizuirii.

Conform dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., temeiul juridic al cererii formulate de recurentul-revizuent A., de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Termenul de o lună are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a mai exercita calea de atac.

În cauză, recurentul-revizuent, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a invocat pretinsa contrarietate dintre considerentele deciziei nr. 3312/2013 și deciziei nr. 1097/2015 pronunțate în dosarul nr. x/2013 de către Curtea de Apel Pitești și considerentele deciziei civile nr. 2886 din 19 iunie 2019, pronunțate în dosarul nr. x/2016, de către aceeași curte de apel.

Reiese că ultima hotărâre rămasă definitivă este decizia civilă nr. 2886 din 19 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2016, astfel încât, termenul de introducere a cererii de revizuire se va calcula în raport de data rămânerii definitive a acesteia.

În speță, decizia atacată cu revizuire, fiind o hotărâre dată în apel, într-o cauză ce nu avea deschisă calea de atac a recursului, a devenit definitivă la data pronunțării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., care prevăd că sunt hotărâri definitive "hotărârile date în apel, fără drept de recurs (…)".

Calcul termenelor procedurale se realizează în conformitate cu prevederile art. 181 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. De asemenea, alin. (2) al aceluiași text de lege dispune: când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.

Făcând aplicarea dispozițiilor legale anterior menționate la speța dedusă judecății și în raport de dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., curtea de apel corect a statuat că data la care a rămas definitivă ultima hotărâre, a cărei revizuire s-a solicitat, este chiar data pronunțării deciziei civile nr. 2886, respectiv 19 iunie 2019.

În speță, cererea de revizuire a fost formulată de recurentul-revizuent A. la data de 23 august 2019, fiind depusă din eroare în dosarul nr. x/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În conformitate cu raționamentul anterior prezentat, termenul de declarare a căii extraordinare de atac a revizuirii s-a împlinit la data de 19 iulie 2019, astfel că s-a constatat corect că formularea, la data de 23 august 2019, a cererii de revizuire deduse judecății a fost făcută cu încălcarea termenului legal stipulat în acest sens.

Totodată, curtea de apel a reținut cu justețe faptul că cererea inițială, formulată generic și depusă la data de 04.07.2019, fără precizarea temeiului de drept și a motivelor căii extraordinare de atac este lovită de nulitate potrivit art. 511 alin. (4) din C. proc. civ., care stipulează că revizuirea se motivează prin însăși cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancțiunea nulității. Astfel, în virtutea acestei norme, motivarea revizuirii este permisă și printr-un act separat, cu condiția ca partea interesată să se încadreze în termenul de invocare a motivului respectiv, iar sancțiunea aplicabilă în cazul nemotivării cererii de revizuire este nulitatea acesteia.

În acest context procesual, trebuie remarcat că recurentul-revizuent a formulat critici prin care a susținut că cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. putea fi formulată cu indicarea temeiului de drept și a motivelor după redactarea hotărârii și analiza argumentelor instanței în sprijinul soluției pronunțate.

Curtea de apel a apreciat corect faptul că data la care i-a fost comunicată recurentului-revizuent hotărârea a cărei revizuire s-a solicitat nu prezintă nicio relevanță sub aspectul modalității de calcul a termenului de revizuire, având în vedere dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Decizia atacată este o hotărâre definitivă de la data pronunțării, potrivit prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că termenul pentru exercitarea căii de atac a revizuirii se calculează de la data pronunțării hotărârii, fiind lipsită de semnificație sub acest aspect data comunicării acesteia către revizuent.

Curtea Constituțională a statuat că prin calculul termenului de la momentul pronunțării hotărârii, indiferent de momentul când partea interesată a luat cunoștință de motivele hotărârii atacate, nu se aduce atingere dispozițiilor constituționale și celor ale Convenției Europene a Drepturilor Omului care reglementează dreptul la un proces echitabil. Argumentele Curții au vizat faptul că în procedura revizuirii hotărârea atacată nu este criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunțării ei, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanța de judecată la data pronunțării hotărârii, motiv pentru care formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate și, pentru aceleași rațiuni, nu îngrădesc dreptul la apărare sau liberul acces la justiție al revizuentului.

Prin urmare, pentru considerentele expuse, Înalta Curte apreciază că argumentele recurentului-revizuent sunt nefondate și nu pot determina reformarea hotărârii atacate, astfel încât, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 1795/2020 din 17 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 1795/2020 din 17 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 octombrie 2021.