ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1568/2022

Ședința publică din data de 22 iunie 2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 879 din 17 decembrie 2020, Tribunalul Buzău a respins acțiunea reclamantului A., ca neîntemeiată; de asemenea, a respins capătul de cerere privind obligarea la plata dobânzii legale, ca neîntemeiat, a admis cererea de intervenție accesorie și a respins cererea privind cheltuielile de judecată formulată de reclamant, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești.

Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, prin încheierea din data de 9 iunie 2021, în baza art. 413 (1) pct. 1 C. proc. civ. a dispus suspendarea judecății apelului declarat de reclamantul A. pentru membrii de sindicat împotriva împotriva sentinței civile nr. 879 pronunțată la data de 17 decembrie 2020 de Tribunalul Buzău, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Buzău, secția I civilă.

Împotriva încheierii de suspendare din data de 9 iunie 2021, recurenta-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Buzău a formulat recurs, care a fost înaintat spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

In motivarea cererii de recurs, recurenta-pârâtă a susținut, că, în fapt, instanța de apel a suspendat judecarea cauzei invocând prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., republicat, cu modificările și completările ulterioare, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Buzău, fără a se face nicio altă motivare asa cum prevede C. proc. civ.

In acest sens, a susținut recurenta-pârâtă, textul de lege invocat de instanța de judecată stabilește că judecata unei cauze poate fi suspendată atunci când dezlegarea respectivei cauze depinde in tot sau in parte de existenta sau inexistenșa unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

Referitor la prezenta cauza, aflata in stadiul de apel, recurenta a susținut că judecarea de către tribunal s-a realizat cu aplicarea corecta a prevederilor legale din domeniul salarizării personalului bugetar, în speță a Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum si a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaționala de funcții bugetare "Sănătate si asistenta sociala", în conformitate cu art. 14, alin. (1) lit. a) din Cap. II din Anexa nr. II si a reglementărilor cadru aprobate prin H.G. nr. 569/2017 și H.G. nr. 153/2018.

De asemenea, recurenta a susținut că nu are calitate procesuală în dosarul nr. x/2021 de pe rolul Tribunalului Buzău, invocat ca temei al suspendării, neavând posibilitatea de a cunoaște cererile formulate de reclamant și de a formula apărări în respectiva cauză. Prin urmare, în relația angajator (D.G-A.S-P.C. Buzău) - salariați, acordarea sporurilor salariale ale acestora din urmă constituie în mod exclusiv obiectului prezentului dosar.

A considerat recurenta că suspendarea judecații apelului declarat in prezenta cauza este de natură a conduce la tergiversarea soluționării definitive a dosarului nr. x/2019, având ca obiect litigii de munca, mai ales ca apelantul nu a adus niciun nou argument in motivarea sa.

A solicitat recurenta să se constate că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. l C. proc. civ. pentru a dispune suspendarea judecății, întrucât soluția ce urmează a se pronunța în acest dosar, nu depinde de hotărârea care se va da în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2021

In drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 414 din C. proc. civ., republicat, cu modificările si completările ulterioare, recurenta solicitând admiterea recursului și casarea în tot a încheierii recurate.

Intimatul-reclamant A., pentru membrii de sindicat menționați, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, admiterea excepției nulității cererii de recurs, având în vedere art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., coroborat cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea ca nefondat a recursului.

Înalta Curte, analizând încheierea atacată în raport cu criticile formulate, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, reține următoarele considerente:

Prioritar, Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului, invocată de intimatul-reclamant, întrucât din expunerea argumentelor prezentate în cuprinsul cererii de recurs se constată că există critici de nelegalitate ce pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că, deși recurenta-pârâtă nu invocă în mod expres motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., din felul în care au fost dezvoltate argumentele în cadrul cererii rezultă incidența acest motiv de recurs, astfel încât calea extraordinară de atac va fi analizată din această perspectivă.

In argumentarea cererii de recurs, recurenta-pârâtă a susținut, în esență, că instanța de judecată a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Buzău, invocând prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., fără a se face nicio altă motivare așa cum prevede C. proc. civ.

Verificând încheierea instanței de apel prin prisma criticilor invocate, se constată că aceasta nu conține o dezvoltare corespunzătoare a motivelor pentru care instanța a considerat că se impune măsura suspendării judecării cauzei.

Astfel, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., judecata pricinii poate fi suspendată când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

Fiind în prezența unui caz de suspendare facultativă, este necesar ca din încheierea atacată să rezulte considerentele pentru care instanța a apreciat că dezlegarea pricinii de față depinde de soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Buzău, respectiv să fie prezentate motivele pentru care dezlegarea acesteia depinde de soluția ce va fi dată în acel dosar.

Or, încheierea din 9 iunie 2021 nu cuprinde considerentele pe care se întemeiază, instanța de apel rezumându-se la simpla dispunere a măsurii suspendării, fără a indica raționamentul logico-juridic pe care se întemeiază soluția de temporizare a cursului judecății.

Prin urmare, încheierea recurată este una nemotivată, simpla apreciere a instanței de apel, în sensul că dezlegarea pricinii depinde de soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Buzău, fără a fi însoțită de prezentarea unui raționament propriu care să fi condus în mod logic la adoptarea soluției din dispozitiv, nu este în măsură a satisface exigențele motivării unei hotărâri judecătorești.

Lipsa motivării încheierii recurate nu permite analiza de legalitate a acestei hotărâri, instanța de control judiciar neputând examina în ce măsură este îndeplinită condiția legăturii dintre soluția ce urmează a fi pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Buzău și soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză.

Considerentele expuse mai sus impun concluzia că este fondat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., care poate fi invocat atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

În speță, Înalta Curte constată că încheierea instanței de apel nu a fost motivată, astfel încât, coroborat cu principiile și regulile de drept substanțial și procesual, să conducă în mod logic la soluția pronunțată și să permită realizarea controlului judiciar.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 coroborat cu art. 497 C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Buzău împotriva încheierii din 9 iunie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, va casa încheierea recurată și va trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimatul-reclamant.

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI BUZĂU împotriva încheierii din 9 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.

Casează încheierea recurată și trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe de apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie 2022.