ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1229/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1229/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 18 mai 2022
Asupra admisibilității în principiu a recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale, A. a formulat contestație în anulare împotriva încheierilor din 12 septembrie 2019 și 28 mai 2020 și a deciziei civile nr. 383 din 2 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.R.L.
Curtea de Apel Galați, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale, prin încheierea din 24 septembrie 2020, a suspendat judecata cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.
Împotriva acestei încheieri, A. a declarat recurs, solicitând casarea ei.
În motivare, s-a susținut că, la termenul din 24 septembrie 2020, completul de judecată nu a fost alcătuit potrivit dispozițiilor legale, deoarece unul dintre membrii acestuia era incompatibil din perspectiva art. 42 alin. (1) pct. 6 teza a II-a din C. proc. civ., iar încheierea recurată este lovită de nulitate, conform art. 176 pct. 4 din același act normativ.
Totodată, instanța, în mod nepermis, a schimbat calea de atac pe care a exercitat-o, anume din contestație în contestație în anulare, aspect de natură a atrage aplicarea greșită a unui text de lege, în contextul în care limitele sunt stabilite de partea litigantă, judecătorul neputând schimba nici denumirea și nici temeiul juridic al actului dedus judecății, iar în ipoteza în care o face este obligat să o pună în discuția părților.
S-a mai arătat că, la termenul din 24 septembrie 2020, a depus la dosar o cerere de preschimbare, însă instanța a calificat-o ca fiind una de amânare a judecării cauzei pentru lipsă de apărare, pentru ca ulterior să o respingă în temeiul dispozițiilor art. 222 din C. proc. civ., fiindu-i produsă o vătămare, deoarece i-au fost îngrădite drepturile procesuale.
Recurentul a conchis în sensul că încheierea atacată este lovită de nulitate, ca urmare a nerespectării principiilor generale ale dreptului.
Intimata S.C. B. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.
Față de data începerii procesului, prin încheierea din 26 ianuarie 2022 s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului declarat, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.. Recurentul a depus punct de vedere cu privire la raport, solicitând admiterea recursului.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 din C. proc. civ., excepția netimbrării recursului, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.
În conformitate cu art. 25 alin. (1) lit. b) din actul normativ citat, "se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești: încheierea de suspendare a judecării cauzei", iar conform art. 33 alin. (1) din același act normativ, "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".
De asemenea, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.
În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că recurentului i s-a pus în vedere prin adresa comunicată la 29 aprilie 2022 să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, sub sancțiunea anulării recursului.
Având în vedere că recurentul nu și-a îndeplinit această obligație legală, devine incidentă sancțiunea nulității recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.
De menționat este și faptul că împotriva modului de stabilire a obligației de timbrare nu a fost formulată cerere de reexaminare, conform art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013. Totodată, recurentul nu a formulat nici cerere de acordare a ajutorului public judiciar, în condițiile O.U.G. nr. 51/2008.
Aspectul referitor la neîndeplinirea obligației de timbrare a recursului a fost semnalat și prin raportul asupra admisibilității acestuia, comunicat recurentului, aceasta rămânând în pasivitate față de executarea obligației sale legale.
Așa fiind, constatând că până la termenul de judecată stabilit pentru examinarea recursului în completul de filtru, anume 18 mai 2022, autorul căii de atac nu s-a conformat obligației de plată a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte, dând eficiență dispozițiilor textelor de lege evocate mai sus, în temeiul art. 486 alin. (3), coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., cu aplicarea art. 493 alin. (5) din același act normativ, va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 24 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 mai 2022.