ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 312/2022

Ședința publică din data de 17 mai 2022

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 82 din 08 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca nefondată, contestația la executare formulată de condamnatul A., care a fost obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Totodată, s-a dispus ca onorariul avocatului din oficiu să rămână în sarcina statului și să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că, prin contestația formulată împotriva executării sentinței penale nr. 91 din 05 iunie 2020 a Curții de Apel Craiova, dată în dosarul nr. x/2020, în baza căreia s-a emis M.E.P.Î. nr. 92/2020 din 23 iunie 2020, în a cărui executare se află, contestatorul condamnat A., invocând dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) și d) C. proc. pen., a apreciat că se impune lămurirea următoarei mențiuni din cuprinsul sentinței:

"Constată că statul de condamnare a acordat condamnatului beneficiul de 1218 zile câștigate în vederea liberării condiționate", cu consecința rectificării mandatului de executare a pedepsei închisorii în sensul recunoașterii celor 1218 zile acordate de statul de condamnare, câștigate în vederea liberării condiționate. Totodată, a solicitat instanței să dispună ca administrația locului de detenție să procedeze la includerea sa în regimul semideschis de executare a pedepsei închisorii pentru a beneficia de cele 1218 zile în scopul în care au fost câștigate.

În susținerea cererii, contestatorul condamnat a arătat că cele 1218 zile câștigate, acordate de autoritățile judiciare din Insula Jersey, trebuie valorificate în procedura liberării condiționate, în condițiile reglementate de art. 100 alin. (3) C. pen., însă, pentru a apela la această procedură este necesar să execute pedeapsa în regim semideschis. Or, nu poate fi inclus într-un astfel de regim de executare atâta timp cât nu sunt recunoscute cele 1218 zile acordate cu titlu de beneficiu de autoritățile din statul de condamnare.

Prima instanță a constatat că, prin sentința penală nr. 91 din 05 iunie 2020, definitivă prin neapelare la data de 23 iunie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Craiova a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Insula Jersey, a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, a recunoscut hotărârea din 17 mai 2019 a Curții Regale din Jersey, dată în dosarul nr. [2019]JRC097, definitivă la aceeași dată, prin care cetățeanul român A. a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de viol, prevăzute de art. 5 alin. 1 din Legea împotriva ofenselor sexuale/2018 din Insula Jersey, cărora le corespunde, în legislația română, infracțiunea de viol, prevăzută de art. 218 alin. (1) și alin. (3) lit. f) C. pen., și, în consecință, a dispus transferarea condamnatului în vederea continuării executării pedepsei de 10 ani închisoare într-un penitenciar din România, deducând din pedeapsă perioada executată de 147 zile închisoare calculată la data pronunțării sentinței, respectiv 17 mai 2019 și în continuare, la zi.

De asemenea, în dispozitivul sentinței s-a menționat "Constată că statul de condamnare a acordat condamnatului beneficiul de 1218 zile câștigate în vederea liberării condiționate".

Curtea a mai dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a sentinței.

Ca urmare, având în vedere că sentința penală nr. 91 din 05 iunie 2020 a rămas definitivă prin neapelare la data de 23 iunie 2020, în aceeași zi Curtea de Apel Craiova a emis, pe numele condamnatului A., mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 92/2020, pentru pedeapsa de 10 ani închisoare.

Prima instanță a reținut că, în considerentele acestei sentințe, după ce s-a făcut referire la hotărârea de condamnare, apreciindu-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 167 din Legea nr. 302/2004 pentru recunoașterea și executarea acesteia, s-a menționat, printre altele, faptul că, potrivit legislației statului emitent, condamnatul are dreptul la liberare anticipată sau condiționată după executarea a două treimi din pedeapsă și a beneficiat, astfel, de 1218 zile câștigate în vederea liberării condiționate, sfârșitul executării pedepsei fiind anticipat la 18 august 2025.

Raportându-se la dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., ce reglementează posibilitatea contestării executării unei hotărâri penale atunci când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, dar și la natura juridică a acestui mijloc procesual, instanța de fond a reținut că, prin sentința penală nr. 91 din 05 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2020, (definitivă prin neapelare la data de 23 iunie 2020), s-a tranșat deja situația celor 1218 zile câștigate în vederea liberării condiționate, în condițiile în care s-a constatat că "statul de condamnare a acordat condamnatului beneficiul de 1218 zile câștigate în vederea liberării condiționate". În atare situație, a apreciat că apare evident că nu este incident cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., invocat de contestator.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat contestație condamnatul A., învederând că nu i s-au adus la cunoștință motivele pentru care i s-a respins ca nefondată contestația la executare, însă a subliniat că a formulat această cerere pe considerente interpretative, respectiv pentru lămurirea frazei din cuprinsul mandatului de executare a pedepsei închisorii "Constată că statul de condamnare a acordat condamnatului beneficiul de 1218 zile câștigate în vederea liberării condiționate". A mai arătat că nu solicită ca cele 1218 zile să îi fie scăzute din pedeapsa principală, ci ca acestea să fie recunoscute în beneficiul său, pentru a atrage consecința schimbării regimului de executare a pedepsei într-unul superior, și anume cel semideschis, și pentru ca liberarea sa condiționată să poată fi analizată de comisia de liberare condiționată din sistemul penitenciar național.

Examinând contestația formulată de condamnatul A., prin prisma criticilor invocate, dar și din oficiu, potrivit art. 425

1

C. proc. pen. raportat la art. 597 alin. (7) și alin. (8) C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru motivele arătate în continuare.

Astfel, se observă că, prin sentința penală nr. 91 din 05 iunie 2020, definitivă prin neapelare la data de 23 iunie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, după ce a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Insula Jersey, a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, a recunoscut hotărârea din 17 mai 2019 a Curții Regale din Jersey, dată în dosarul nr. [2019]JRC097, definitivă în aceeași zi, prin care cetățeanul român A. a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de viol, prevăzute de art. 5 alin. 1 din Legea împotriva ofenselor sexuale/2018 din Insula Jersey, cărora le corespunde, în legislația română, infracțiunea de viol, prevăzută de art. 218 alin. (1) și alin. (3) lit. f) C. pen., și, în consecință, a dispus transferarea condamnatului în vederea continuării executării respectivei pedepse într-un penitenciar din România, deducând perioada executată de 147 zile închisoare calculată la data pronunțării sentinței, respectiv 17 mai 2019 și, în continuare, la zi.

Totodată, instanța a "constatat că statul de condamnare a acordat condamnatului beneficiul de 1218 zile câștigate în vederea liberării condiționate", fără a explicita în considerentele sentinței semnificația juridică a unei asemenea mențiuni.

Prin contestația formulată împotriva executării sentinței penale nr. 91 din 05 iunie 2020, ce a fost înregistrată la Curtea de Apel Craiova sub nr. de dosar x/2022, condamnatul A. a solicitat, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., lămurirea acestei dispoziții din cuprinsul hotărârii, din perspectiva semnificației/interpretării sale, respectiv a efectelor juridice asupra executării pedepsei închisorii. În acest sens, contestatorul a arătat, în esență, că se impunea recunoașterea celor 1218 zile ca fiind un beneficiu acordat de autoritățile din statul de condamnare în vederea liberării condiționate, dispoziție de natură să permită includerea sa în regimul semideschis de detenție și, implicit, analizarea îndeplinirii condițiilor liberării condiționate de către comisia din penitenciar întrunită în acest scop.

Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondată, cererea cu care a fost învestită, iar în considerentele sentinței s-a limitat la a face trimitere la dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., ce reglementează posibilitatea contestării executării unei hotărâri penale atunci când se ivește vreo nelămurire cu privire la aceasta, precum și la natura juridică a mijlocului procesual folosit, reținând, într-o singură frază, că prin mențiunea din dispozitivul sentinței penale nr. 91 din 05 iunie 2020, referitoare la constatarea faptului că statul de condamnare a acordat persoanei transferabile beneficiul de 1218 zile câștigate în vederea liberării condiționate, s-a tranșat definitiv situația acestor zile, context în care a arătat că "apare evident că nu este incident cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., invocat de contestator".

Practic, instanța de fond a respins contestația la executare formulată de condamnat fără a face o verificare riguroasă a aspectelor cu care a fost sesizată, ignorând faptul că acesta a precizat, în mod expres, în cererea sa, că solicită interpretarea mențiunii în discuție din perspectiva valorificării în cursul executării pedepsei a celor 1218 zile acordate de statul de condamnare ca beneficiu în vederea liberării condiționate.

Or, procedând într-o asemenea manieră, prima instanță a omis să se pronunțe chiar asupra chestiunii ce a format obiectul solicitării contestatorului, și anume lămurirea unei anumite mențiuni din dispozitivul hotărârii a cărei executare se contestă prin stabilirea consecințelor juridice a acesteia în ceea ce privește executarea pedepsei, analiză ce trebuia realizată prin prisma cazului de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., ce a fost, de altfel, invocat în scris de către condamnat.

O astfel de verificare nu poate fi, însă, efectuată în prezenta cale de atac, întrucât instanța de control judiciar nu poate substitui integral faza de judecată care ar fi trebuit să aibă loc în primă instanță, o asemenea soluție determinând eliminarea artificială a unui grad de jurisdicție, în defavoarea intereselor procesuale ale contestatorului condamnat. Sub acest aspect, se constată că instanța de contencios european a statuat, în mod constant, că, deși Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale nu impune statelor crearea unui dublu nivel de jurisdicție, dacă acestea hotărăsc că implementeze un asemenea sistem, au obligația să vegheze ca justițiabilii să se bucure în fața instanțelor de apel de garanțiile fundamentale prevăzute de art. 6 paragraful 1 din Convenție (cauzele Delcourt împotriva Belgiei, 17 ianuarie 1970, seria x nr. x, și Iorga împotriva României, cererea nr. 4.227/02, 25 ianuarie 2007).

Pentru considerentele arătate, având în vedere și jurisprudența instanței europene relevată, Înalta Curte, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va admite contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 82 din 08 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, va desființa sentința penală atacată și va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova, pentru ca, în complet constituit conform art. 598 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 111 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, cu modificările și completările ulterioare, să lămurească semnificația juridică a mențiunii "Constată că statul de condamnare a acordat condamnatului beneficiul de 1218 zile câștigate în vederea liberării condiționate" din cuprinsul dispozitivului sentinței penale nr. 91 din 05 iunie 2020 a aceleiași instanțe, prin clarificarea consecințelor juridice asupra executării pedepsei pe care le produce respectiva dispoziție.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar, în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 82 din 08 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.

Desființează sentința penală atacată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 313 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 mai 2022.