ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 10 martie 2022

Asupra conflictului de competență de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 194/S din data de 15 noiembrie 2021, Tribunalul Brașov, secția Penală a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov invocată de către intimatul A. și în temeiul art. 340 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 50 din C. proc. pen. a declinat Curții de Apel Brașov competența de soluționare a plângerii formulată de petenții B., C. și S.C. D. S.R.L. împotriva ordonanței de clasare emisă de Serviciul Teritorial DNA Brașov în dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016.

În motivarea încheierii de declinare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brașov a reținut că potrivit art. 38 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.: "Curtea de apel judecă în primă instanță: d) infracțiunile săvârșite de avocați, notari publici, executori judecătorești, de controlorii financiari ai Curții de Conturi, precum și auditori publici externi".

În continuare, au fost redate considerentele încheierii nr. 20/CCP din 25.09.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel Brașov, care cuprindea o analiză a ordonanței de clasare dispusă la data de 11.03.2020, în dosarul penal nr. x/2017 al Direcției Naționale Anticorupție Serviciul Teritorial Brașov, din care s-a disjuns fapta pentru care s-a dispus clasarea prin ordonanța nr. 3/P/2016 a procurorul de caz din cadrul aceleiași unități de parchet și care face obiectul prezentei cauze.

S-a constatat că prin respectiva încheiere, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Brașov, a stabilit că, în cauză, competența materială de soluționare a plângerii formulată de către B., C. și S.C. D. S.R.L. împotriva ordonanței de clasare nr. 208/P/2017 a D.N.A., aparține judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brașov, raportat la dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., urmărirea penală în cauză fiind efectuată de către Direcția Națională Anticorupție.

Tot prin încheierea nr. 20/CCP din 25.09.2020 a Curții de Apel Brașov, s-a constatat că sesizările formulate de către B., C. și S.C. D. S.R.L. privind achiziționarea de servicii juridice de către Primăria Municipiului Brașov, care a fost reprezentată în diverse litigii de către avocații E., F. și alții, nu au format obiectul cercetărilor în dosarul de urmărire penală nr. 208/P/2017 al Direcției Naționale Anticorupție Serviciul Teritorial Brașov, prin ordonanța de clasare din data de 11.03.2020 dispunându-se disjungerea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în încheierea unor contracte de asistență juridică de către reprezentanții Primăriei municipiului Brașov, cu încălcarea O.U.G. nr. 26/2012, în vederea reunirii la dosarul penal nr. x/2016 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov. S-a avut în vedere că prin aceeași încheiere s-a arătat că modalitatea în care s-au încheiat contractele de asistență juridică de către Primăria municipiului Brașov cu diferiți avocați urmează a fi analizate de către organul de urmărire penală în cadrul cercetărilor ce vor fi derulate în dosarul penal nr. x/2016

Având în vedere finalizarea cercetărilor în dosarul nr. x/2016 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov, la care face referire supra judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Brașov și formularea plângerii împotriva ordonanței de clasare emisă în acest dosar, plângere ce face obiectul prezentei, s-a apreciat că devin aplicabile considerentele judecătorului de cameră preliminară expuse mai sus, cu titlu definitiv și anume că relativ la eventuale fapte comise în legătură cu încheierea de către Primăria municipiului Brașov a unor contracte de asistență juridică cu mai mulți avocați, competența de soluționare a prezentei plângeri aparține Curții de Apel Brașov.

Prin încheierea penală nr. 5/CCP din data de 28 februarie 2021, Curtea de Apel Brașov, secția penală, în baza art. 50 raportat la art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., a declinat în favoarea Tribunalului Brașov competența de soluționare a plângerilor formulate de petenții B., C. și S.C. D. S.R.L., împotriva ordonanței de clasare nr. 3/P/2016 din data de 04 august 2021 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Brașov, menținută prin ordonanța nr. 245/II/2/2021 din data de 15 septembrie 2021 a D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

În motivarea încheierii, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Brașov a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. conform cărora tribunalul judecă în primă instanță infracțiunile cercetate de Direcția Națională Anticorupție.

În acest sens, a arătat că în dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016, prin ordonanța din data de 18 octombrie 2016, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., constând în aceea că numitul A., primarul municipiului Brașov, nu a luat măsurile necesare în vederea recuperării sumelor de bani cheltuite de Primăria Municipiului Brașov, reprezentând onorarii de avocat, în procesele și procedurile judiciare în care această instituție a fost parte și pe care le-a câștigat, prejudiciind astfel bugetul Primăriei Municipiului Brașov, și

- conflict de interese, prevăzut de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în aceea că A., în calitate de primar al municipiului Brașov, ar fi încheiat contracte de asistență juridică cu avocatul E. din Baroul Brașov, în contextul în care acest avocat îi reprezintă și interesele personale ale lui A..

În cursul urmăririi penale, pentru o mai bună înfăptuire a justiției, la dosarul nr. x/2016 al DNA, au fost reunite mai multe dosare ale aceluiași parchet, având același obiect, respectiv încheierea presupus nelegală a contractelor de asistență judiciară de către Primăria Municipiului Brașov, respectiv:

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu referire la fapte de corupție săvârșite de primarul municipiului Brașov în perioada 2005-2015 cu ocazia contractării unor servicii de asistență juridică de la diferite societăți profesionale de avocatură și avocați din municipiul Brașov, deși la nivelul municipiului Brașov exista Direcția Juridică și de Administrație Publică Locală Brașov, cărora li s-ar fi decontat în perioada 2005 - 2015 suma totală de 3.180.970,00 RON, indiferent dacă aceștia au prestat sau nu servicii de asistență/reprezentare juridică. Se mai arată în cuprinsul ordonanței că în actul de sesizare se mai reține faptul că angajamentele legale, reprezentând contracte de servicii de consultanță, asistență și reprezentare juridică ar fi fost aprobate de ordonatorul principal de credite fără a fi în prealabil vizate de control financiar preventiv propriu .

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în faptul că Primăria Municipiului Brașov, prin primarul A., a încheiat în mod ilegal mai multe contracte de asistență juridică cu avocații E. și F. pentru a reprezenta Primăria în conflictele juridice în domeniul urbanistic pe care instituția le are cu firmele administrate de B., fiind astfel încălcate prevederile O.U.G. nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare . Acest dosar a fost format în urma soluției de disjungere dispusă prin ordonanța de clasare nr. 208/P/2017 din data de 11.03.2020.

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în faptul că primarul A. și alți funcționari din primărie,ar fi încheiat în mod ilegal mai multe contracte de asistență juridică cu avocatul F. pentru a reprezenta Primăria în conflictele juridice în domeniul urbanistic pe care instituția le are cu firmele administrate de B., fiind astfel încălcate prevederile O.U.G. nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare .

Prin urmare, a observat că, atât în dosarul nr. x/2016, cât și în dosarele reunite cu acesta, au fost cercetate fapte presupus a fi comise de către fostul primar al Municipiului Brașov și de alți funcționari neidentificați, din cadrul Primăriei Brașov, nicidecum de către avocați pentru a putea fi atrasă competența curții de apel. Faptele cercetate in rem se referă la autorii presupuselor infracțiuni de abuz în serviciu prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., nu la eventuali complici sau persoane care să fi săvârșit infracțiuni care să aibă legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu, astfel cum s-a invocat cu ocazia dezbaterilor.

Mai mult, din moment ce nu s-a început urmărirea penală față de o persoană anume, nici nu se poate discuta despre competența instanțelor după calitatea persoanei.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Brașov.

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.

Conform art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

În acest sens, se constată, astfel, cum au stabilit ambele instanțe între care s-a ivit conflictul de competență negativ, că petenții B., C. și S.C. D. S.R.L. au formulat plângere împotriva ordonanței de clasare emisă de Serviciul Teritorial DNA Brașov în dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016.

Potrivit art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., infracțiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau Direcția Națională Anticorupție, dacă nu sunt date prin lege în competența altor instanțe ierarhic superioare sunt judecate în primă instanță de tribunal.

Conform art. 38 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., curtea de apel judecă în primă instanță: d) infracțiunile săvârșite de avocați, notari publici, executori judecătorești, de controlorii financiari ai Curții de Conturi, precum și auditori publici externi.

Astfel, se observă că în dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016, prin ordonanța de clasare emisă de Serviciul Teritorial DNA Brașov din data de 18 octombrie 2016, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., constând în aceea că numitul A., primarul municipiului Brașov, nu a luat măsurile necesare în vederea recuperării sumelor de bani cheltuite de Primăria Municipiului Brașov, reprezentând onorarii de avocat, în procesele și procedurile judiciare în care această instituție a fost parte și pe care le-a câștigat, prejudiciind astfel bugetul Primăriei Municipiului Brașov, și

- conflict de interese, prevăzut de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în aceea că A., în calitate de primar al municipiului Brașov, ar fi încheiat contracte de asistență juridică cu avocatul E. din Baroul Brașov, în contextul în care acest avocat îi reprezintă și interesele personale ale lui A..

Așadar, se constată că urmărirea penală în dosarul nr. x/2016 al Serviciului Teritorial DNA Brașov a vizat fapte presupus a fi comise de către fostul primar al Municipiului Brașov și de alți funcționari neidentificați, din cadrul Primăriei Brașov și nu au fost cercetate fapte presupus săvârșite de persoane ce ar putea atrage competența personală a Curții de Apel Brașov.

De altfel, nici din dosarele reunite cu dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016, respectiv dosarele nr. de urmărire penală nr. 8/P/2018, nr. 26/P/2020 și 60/P/2021, nu rezultă că ar putea fi atrasă competența personală a Curții de Apel Brașov.

În aceste condiții, instanța competentă să judece plângerea formulată de petenții B., C. și S.C. D. S.R.L. împotriva ordonanței de clasare emisă de Serviciul Teritorial DNA Brașov în dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016 aparține, potrivit art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., judecătorului de cameră preliminară din cadrul instanței căreia i-ar reveni competența, potrivit legii, să judece cauza în primă instanță, respectiv Tribunalului Brașov.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili că instanța competentă a soluționa cauza este Tribunalul Brașov, instanță căreia îi va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenții B., C. și D. S.R.L., prin reprezentant legal B., în favoarea Tribunalului Brașov, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10 martie 2022.