ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

22.12.2020

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 116/UP din 23 noiembrie 2020 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Brașov în Dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepția de necompetență materială, respectiv după calitatea persoanei a acestei instanțe și, în consecință, în baza art. 47 alin 2 și art. 50 din C. proc. pen. raportat la art. 38 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. coroborat cu art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost declinată competența de soluționare a contestației formulate de către petenta SC A. SRL, prin reprezentant legal B. privind durata urmăririi penale în Dosarul penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Brașov, în favoarea Curții de Apel Brașov.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Brașov a reținut că, prin cererea formulată, petenta SC A. SRL, prin reprezentant legal B., a contestat durata urmăririi penale în Dosarul penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Brașov, solicitând judecătorului de drepturi și libertăți să stabilească un termen potrivit dispozițiilor art. 4881 lit. a) din C. proc. pen. în care procurorul să soluționeze cauza. În esență, a fost criticată durata procedurii în condițiile în care urmărirea penală a început in rem din 2016, sorgintea cauzei fiind una cu două tulpini, existând, pe de o parte, sesizarea a doi justițiabili, din anii 2015 - 2016 și sesizarea petentei, realizată cu mai bine de 2 ani înainte de momentul prezentei sesizări. S-a menționat că dosarul cauzei, ulterior audierii persoanelor care au sesizat inițial, a rămas în nelucrare până în anul 2020, când la cauza nr. 3/P/2016 s-a reunit Dosarul nr. x/2017, unde își are sorgintea sesizarea petentei, care la rândul său dovedește întrunirea condiției obiective a trecerii a cel puțin a unui an de la data dispunerii începerii urmăririi penale. S-a mai susținut că mai nimeni nu a fost audiat, cu excepția reclamanților, iar singurul act de urmărire penală efectiv a fost acela de a cere Primăriei Brașov contractele încheiate ilegal, fără HCL prealabil. Totodată, s-a solicitat a se avea în vedere practica recunoscută la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului (în cauze precum Pelissier și Sassi împotriva Franței (MC), nr. 25.444/94, pct. 67, CEDO 1999-II, și Frydlender împotriva Franței (MC), nr. 30.979/96, pct. 43, CEDO 2000-VU]., precum și Valdhuter împotriva României).

La data de 18 noiembrie 2020, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul tribunalului a invocat din oficiu excepția de necompetență materială și după calitatea persoanei, apreciind că dosarul este de competența Curții de Apel Brașov, pentru următoarele considerente:

Astfel, s-a arătat că petenta SC A. SRL, prin reprezentant legal B., a formulat plângere penală înregistrată sub nr. x/2017 la Serviciului Teritorial Brașov al Direcției Naționale Anticorupție, iar ulterior a depus completări la datele de 12 martie 2019, 23 aprilie 2019, 23 decembrie 2019 și 17 ianuarie 2020, prin care a reclamat multiple fapte de corupție, arătând, în esență, că o singură persoană, mai exact fostul primar al municipiului Brașov - C., a plătit din bani publici, în sute de contracte, între anii 2014 - 2018, diverse case de avocatură, fără a avea HCL prealabil, așa cum prevede O.U.G. nr. 26/2012, în condițiile în care anterior în anii 2013 - 2014, același primar a respectat prevederile O.U.G. nr. 26/2012, cerând acordul consilierilor, emițându-se HCL pentru a angaja diverse case de avocatură. Petentul a reclamat, în esență, achiziția ilegală de către Primăria municipiului Brașov a unor servicii de asistență juridică prin încheierea de contracte cu avocații D. și E., cu încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 26/2012, în cauză fiind începută urmărirea penală in rem pentru mai multe infracțiuni, printre care abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și fals în înscrisuri sub semnătură private sesizate ca fiind săvârșite de avocați.

Prin Ordonanța nr. 208/P/2017 din data de 11 martie 2020 a procurorului din cadrul Serviciului Teritorial Brașov al Direcției Naționale Anticorupție, menținută prin Ordonanța nr. 29/II-2/2020 din 15 mai 2020 a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov s-a dispus, în temeiul art. 314 alin. (1) lit. a), art. 315 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a), b), f) din C. proc. pen., art. 46 din C. proc. pen. și art. 63 din C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen.,

- abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (2) din C. pen. - fapta nu există;

- luare de mită, prevăzută de art. 289 din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, fals în declarații, prevăzută de art. 326 din C. pen., constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 din C. pen., spălarea banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, prevăzută de art. 259 din C. pen., șantaj, prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 207 din C. pen. - întrucât faptele nu există.

Totodată, la punctul 4 al ordonanței, s-a dispus disjungerea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în încheierea unor contracte de asistență juridică de către reprezentanții Primăriei municipiului Brașov, cu încălcarea O.U.G. nr. 26/2012, în vederea reunirii la Dosarul penal nr. x/2016 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov, ulterior cauza formată la sesizarea petentei fiind reunită la Dosarul penal nr. x/2016, unde se cercetează și alte fapte de corupție la sesizarea altor persoane.

S-a mai reținut că, prin Încheierea nr. 20 din 25 septembrie 2020 pronunțată în Dosarul penal nr. x/2020 al Curții de Apel Brașov, în temeiul art. 50, coroborat cu art. 36 alin. (1) lit. c) și art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., s-a declinat competența materială de soluționare a plângerii formulată de B., F. și SC A. SRL, prin administrator B., împotriva ordonanței de clasare din data de 11 martie 2020 din Dosar nr. x/2017 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov și a Ordonanței nr. 29/II-2/2020 din data de 15 mai 2020 a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov, în favoarea judecătorului de Cameră Preliminară din cadrul Tribunalului Brașov.

În considerentele încheierii Curții de Apel Brașov s-a reținut că, În raport de sesizările formulate de către B., F. și SC A. SRL la data de 12 martie 2019, 23 aprilie 2019, 23 decembrie 2019 și 17 ianuarie 2020 (cuprinse în filele x - filele x), prin care au fost sesizate aspecte apreciate ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în legătură cu achiziționarea de servicii juridice de către Primăria municipiului Brașov, care a fost reprezentată în diverse litigii de către avocații D., E. și alții, se observă că acestea nu au format obiectul cercetărilor penale în prezentul dosar de urmărire penală, prin ordonanța de clasare din data de 11 martie 2020 dispunându-se disjungerea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în încheierea unor contracte de asistență juridică de către reprezentanții Primăriei municipiului Brașov, cu încălcarea O.U.G. nr. 26/2012, în vederea reunirii la Dosarul penal nr. x/2016 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov.

Pe de altă parte, în raport cu obiectul procedurii reglementate de art. 340 din C. proc. pen., se observă că atenției judecătorului de cameră preliminară este supusă legalitatea și temeinicia ordonanței dispusă de procuror, în raport, cu actele de urmărire penală îndeplinite cu privire la sesizările formulate de către persoanele interesate, însă, în cauza de față în mod expres s-a menționat de către procuror că cercetările privind activitatea avocaților încă nu s-au finalizat, plângerile din data de 12 martie 2019, 23 aprilie 2019, 23 decembrie 2019 și 17 ianuarie 2020 fiind reunite la alt dosar instrumentat de structura specializată a Ministerului Public.

Totodată, din cuprinsul sesizărilor (dosar urmărire penală- sesizarea din data de 12 martie 2019 și 23 aprilie 2019, coroborat cu filele x din plângerea formulată împotriva ordonanței de clasare) rezultă că aspectele referitoare la modalitatea de încheiere a contractelor de asistență juridică cu E. și D. încă nu au primit o soluție din partea procurorului, fiind continuate cercetările conform punctului 4 din ordonanța de clasare. Aceste cercetări în curs de derulare sunt în mod evident în strânsă legătură și cu dispozițiile Curții de Conturi care au vizat aspectele legate de reprezentarea Primăriei municipiului Brașov în instanță de către avocați angajați."

În opinia Tribunalului, ca efect al disjungerii faptelor reclamate de către petenta SC A. SRL, prin reprezentant legal B., prin ordonanța din data de 11 martie 2020, faptele sesizate ca fiind săvârșite de către anumiți avocați, au fost reunite la Dosarul penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Brașov, în care s-a formulat contestația privind durata urmăririi penale cu care a fost învestit.

Raportându-se la competența după calitatea persoanei, față de împrejurarea că subiecții activi ai presupuselor fapte exercită profesia de avocat, în temeiul art. 38 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., tribunalul a reținut că instanța căreia legea i-a atribuit competența de a soluționa în primă instanță o asemenea cauză este Curtea de Apel Brașov, concluzionând că judecătorului de drepturi și libertăți de la această instanță îi revine competența să soluționeze și contestația privind durata procesului penal în faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., chiar în condițiile în care cercetările au fost demarate doar in rem.

Ca urmare, dosarul s-a înregistrat sub același număr la Curtea de Apel Brașov, secția Penală, care, prin Încheierea penală nr. 8/F/UP din 10 decembrie 2020, în baza art. 50 din C. proc. pen., a declinat în favoarea Tribunalului Brașov competența de soluționare a contestației formulate de persoana vătămată SC A. SRL privind durata procesului penal în Dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov și, în baza art. 51 din C. proc. pen., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a se pronunța asupra conflictului negativ de competență.

Pentru a dispune astfel, judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Brașov, raportându-se la dispozițiile art. 4881 și următoarele din C. proc. pen. care reglementează contestația privind durata procesului, a apreciat că, dosarul fiind în cursul urmăririi penale, trebuie verificat dacă infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov atrag competența de soluționare a curții de apel în primă instanță, conform art. 38 din C. proc. pen.

Astfel, consultând în întregime Dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov, s-a constatat că, prin ordonanța procurorului din 18 octombrie 2016, volumul I al Dosarului nr. x/2016, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. și conflict de interese, prevăzut de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., avându-se în vedere denunțul formulat de G. la data de 7 ianuarie 2016, din care rezultă indicii cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că numitul C., primarul municipiului Brașov, nu a luat măsurile necesare în vederea recuperării sumelor de bani cheltuite de Primăria Municipiului Brașov, reprezentând onorarii de avocat, în procesele și procedurile judiciare în care această instituție a fost parte și pe care le-a câștigat, prejudiciind, astfel, bugetul Primăriei Municipiului Brașov și că C., în calitate de primar al municipiului Brașov, ar fi încheiat contracte de asistență juridică cu avocatul D. din Baroul Brașov, în contextul în care acest avocat îi reprezintă și interesele personale ale lui C., aspecte din care rezultă indicii de săvârșire a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen.

Prin Ordonanța procurorului din 10 ianuarie 2018 din Dosarul nr. x/2018, reunit la data de 24 martie 2020 la Dosarul nr. x/2016 (ultimele file din volumul I al Dosarului nr. x/2018), s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu referire la fapte de corupție săvârșite de primarul municipiului Brașov în perioada 2005-2015 cu ocazia contractării unor servicii de asistență juridică de la diferite societăți profesionale de avocatură și avocați din municipiul Brașov, deși la nivelul municipiului Brașov exista Direcția Juridică și de Administrație Publică Locală Brașov, cărora li s-ar fi decontat în perioada 2005 - 2015 suma totală de 3.180.970,00 RON, indiferent dacă aceștia au prestat sau nu servicii de asistență/reprezentare juridică. S-a mai arătat în cuprinsul ordonanței că în actul de sesizare s-a reținut și faptul că angajamentele legale, reprezentând contracte de servicii de consultanță, asistență și reprezentare juridică ar fi fost aprobate de ordonatorul principal de credite fără a fi în prealabil vizate de control financiar preventiv propriu.

Prin Ordonanța nr. 208/P/2017 (26/P/2020) din data de 11 martie 2020 a procurorului din cadrul Serviciului Teritorial Brașov al Direcției Naționale Anticorupție (primele file din volumul II al Dosarului nr. x/2016), menținută prin Ordonanța nr. 29/II-2/2020 din data de 15 mai 2020 a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov, s-a dispus, la punctul 4, disjungerea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în încheierea unor contracte de asistență juridică de către reprezentanții Primăriei Municipiului Brașov, cu încălcarea O.U.G. nr. 26/2012, în vederea reunirii la Dosarul penal nr. x/2016 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov.

Prin Ordonanța procurorului din 8 aprilie 2020 în Dosarul nr. x/2020, reunit la data de 8 aprilie 2020 la Dosarul nr. x/2016 (ultimele file din volumul II al dosarului nr. x/2018), s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., avându-se în vedere ordonanța procurorului din data de 11 martie 2020 prin care s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor cu privire la fapta de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în faptul că Primăria Municipiului Brașov, prin primarul C., a încheiat în mod ilegal mai multe contracte de asistență juridică cu avocații D. și E. pentru a reprezenta Primăria în conflictele juridice în domeniul urbanistic pe care instituția le are cu firmele administrate de B., fiind astfel încălcate prevederile O.U.G. nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare.

Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Brașov a reținut că disjungerea cauzei menționată mai sus a avut loc sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în încheierea unor contracte de asistență juridică de către reprezentanții Primăriei municipiului Brașov, pentru care ulterior a fost începută urmărirea penală pentru infracțiunea de abuz în serviciu, constând în faptă săvârșită de primarul C.

Cu privire la faptele pentru care a fost începută urmărirea penală în Dosarul de urmărire penală nr. x/P/2016, s-a constatat că în cuprinsul tuturor ordonanțelor s-a indicat că faptele au fost săvârșite de C., primarul municipiului Brașov, iar nu de avocați.

Așadar, nu a fost identificată împrejurarea începerii urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată de către avocați în prezenta cauză.

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Brașov a concluzionat că, în lipsa începerii urmăririi penale pentru infracțiuni săvârșite de avocați în Dosarul nr. x/2016, raportat la dispozițiile art. 4881 alin. (3) lit. a) din C. proc. pen. și art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., competența soluționării contestației formulate de persoana vătămată SC A. SRL, privind durata procesului penal în Dosarul de urmărire penală nr. x/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov, aparține Tribunalului Brașov.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că Tribunalul Brașov este instanța competentă să soluționeze cauza referitoare la sesizarea formulată de petenta SC A. SRL, motiv pentru care, în conformitate cu art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4881 alin. (3) lit. a) din C. proc. pen., contestația privind durata procesului penal poate fi formulată, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale, după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale, iar, conform art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în această situație competența de soluționare a contestației aparține judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță.

Examinând, în raport, cu aceste dispoziții, actele dosarului, Înalta Curte, considerând că judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Brașov a expus, în mod corect, succesiunea actelor de urmărire penală realizate în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., Serviciul Teritorial Brașov, prin raportare la documentele ce se regăsesc în cele 18 volume ale acestui dosar, motiv pentru care nu o va mai relua, reține că, urmare a soluțiilor de disjungere (pct. 4 din Ordonanța nr. 208/P/2017 din data de 11 martie 2020 a procurorului din cadrul Serviciului Teritorial Brașov al Direcției Naționale Anticorupție) și reunire date în cauză, acest dosar are ca obiect efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., în legătură cu încheierea, în mod nelegal, a unor contracte de asistență juridică de către reprezentanții Primăriei municipiului Brașov, faptă pentru care, ulterior (prin ordonanța procurorului din 8 aprilie 2020 dată în Dosarul nr. x/2020, reunit în aceeași zi la Dosarul nr. x/2016), a fost începută urmărirea penală.

De asemenea, din examinarea tuturor ordonanțelor emise în cauză aflate la dosar, se mai reține că, în cuprinsul acestora, s-a indicat doar că vizează săvârșirea respectivelor fapte de către C., primarul municipiului Brașov, iar nu și de avocați, neregăsindu-se nicio mențiune cu privire la începerea urmăririi penale în legătură cu presupusa comitere de către cei din urmă a unei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În această situație, în condițiile în care contestația privind durata procesului penal poate privi, conform dispozițiilor art. 4881 alin. (3) lit. a) din C. proc. pen., doar cauze în care s-a început urmărirea penală, în lipsa unei astfel de soluții dată în legătură cu o presupusă activitate infracțională ce ar fi fost săvârșită de persoane având calitatea de avocat care să atragă incidența art. 38 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în speță, faptele menționate în Ordonanțele nr. 208/P/2017 din data de 11 martie 2020 (pct. 4 - de disjungere) și nr. 26/P/2020 din 8 aprilie 2020 (de începere a urmăririi penale), care formează obiectul cercetării în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., Serviciul Teritorial Brașov, circumscrise de procuror infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., sunt date, potrivit art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în competența tribunalului, iar nu a curții de apel.

Cum, potrivit art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în cauzele aflate în cursul urmăririi penale, competența de soluționare a contestației aparține judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, Înalta Curte constată că judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Brașov este competent material să se pronunțe asupra contestației privind durata procesului penal formulată de petenta SC A. SRL.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili că instanța competentă să soluționeze cauza privind pe petenta SC A. SRL este Tribunalul Brașov, instanță căreia, în conformitate cu art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., îi va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.