ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 832/2021

Ședința publică din data de 31 martie 2021

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la 11 septembrie 2015, sub nr. x/2015, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., a solicitat obligarea pârâtei la restituirea unor bunuri imobile aflate în proprietatea reclamantei și deținute fără drept de către pârâtă, respectiv stație de prelucrare de betoane marca x tip x, nr. serie x/2007, valoarea de piață estimativă a acesteia fiind de 30.000 euro, și stație de reciclare marca x, nr. serie x/2007, valoarea de piață estimativă a acesteia fiind de 9.500 euro.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepțiile netimbrării acțiunii și a lipsei calității procesuale active a reclamantei.

Prin sentința civilă nr. 6426 din 30 septembrie 2016, Judecătoria Buftea a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, secția Civilă sub nr. x/2015*.

Prin sentința civilă nr. 3300/2016 din 14 decembrie 2016, Tribunalul Ilfov, secția Civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei către Judecătoria Buftea. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a trimis dosarul Curții de Apel București pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Prin sentința civilă nr. 43F/2017 din 28 martie 2017, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov.

Prin încheierea de ședință din 14 noiembrie 2017, Tribunalul Ilfov, secția Civilă a respins excepția netimbrării acțiunii și a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.

Prin sentința civilă nr. 654 din 27 februarie 2018, Tribunalul Ilfov, secția Civilă a respins excepția lipsei calității procesuale active, invocată de către pârâtă, a admis acțiunea și a obligat pârâta la restituirea către reclamantă, în deplină proprietate și posesie, a bunurilor - stație de prelucrare betoane marca x, nr. serie x/2007, și stație de reciclare marca x, nr. serie x/2007. A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 17.950,93 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie sub nr. x/2018.

Prin încheierea nr. 34A din 9 octombrie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a admis excepția necompetenței funcționale și a trimis cauza spre soluționare Secțiilor a V-a sau a VI-a Civile ale Curții de Apel București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a civilă sub nr. x/2018.

Prin decizia civilă nr. 332 din 21 februarie 2019, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a anulat ca insuficient timbrat apelul declarat de pârâta B. S.R.L. prin administrator special C..

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs pârâtă B. S.R.L. prin administrator special C., motivele fiind, în esență, următoarele:

Recurenta-pârâtă susține că intimata-reclamantă nu a făcut dovada calității de proprietar a bunurilor revendicate și nu a dovedit că au fost semnate procesele-verbale de predare-primire a bunurilor. Arată că nu au fost respectate dispozițiile art. 1650 și art. 1674 C. civ.

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării cererii de recurs, iar în subsidiar a solicitat anularea recursului.

Pe baza cererii de recurs și a întâmpinării depuse, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat prin care s-a reținut că soluția preconizată este aceea de anulare a recursului, sub condiția achitării taxei judiciare de timbru.

Prin încheierea din 9 decembrie 2020, s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului declarat, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Părțile nu au depus puncte de vedere cu privire la raport.

Examinând cu prioritate aspectele legate de timbrarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în complet de filtru, reține următoarele:

Recurenta-pârâtă a formulat recurs împotriva unei decizii pronunțate de Curtea de Apel București în calea de atac a apelului, prin care a fost anulat ca insuficient timbrat apelul promovat de pârâta reprezentată prin administrator special C..

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva hotărârilor judecătorești prin care cererea a fost anulată ca netimbrată.

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxele fiind datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, iar conform art. 32 și art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, fiind datorate atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac.

Conform prevederilor art. 115 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, nu și acțiunile introduse de administratorul special.

Cererea de recurs din prezenta cauză este formulată prin administratorul special al recurentei-pârâte, societate aflată în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2014.

Înalta Curte constată că recurentei-pârâte prin administrator special i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 de RON prin adresa emisă la 10 iulie 2019 și comunicată la 12 iulie 2019, astfel cum rezultă din procesul-verbal de comunicare acte aflat la dosarul de recurs, și că obligația de achitare a taxei judiciare de timbru a fost menționată și în raportul întocmit de magistratul-asistent, care a fost comunicat părții, astfel cum rezultă din procesul-verbal de comunicare acte aflat la dosarul de recurs.

Pentru aceste considerente și văzând că până la data soluționării căii de atac formulate, recurenta-pârâtă nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte de Casație și Justiție, dând eficiență prevederilor art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ. raportat la art. 115 din Legea nr. 85/2014, în temeiul art. 493 alin. (5) din același cod, va anula, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. prin administrator special C. împotriva deciziei civile nr. 332 din 21 februarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. prin administrator special C. împotriva deciziei civile nr. 332 din 21 februarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2021.