ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2534/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2534/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2021
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 2 martie 2018, sub nr. x/2018, pe rolul Tribunalului Bihor, secția a II-a civilă, reclamantul A., în calitate de moștenitor legal al defunctului B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să constate stinsă obligația de plată rezultată din contractul de credit ipotecar nr. 8077/2006, încheiat de antecesorul său cu pârâta C., prin încasarea poliței de asigurare. În subsidiar, a solicitat să se constate stinsă aceeași obligație de plată ca urmare a împlinirii termenului de prescripție, cu consecința radierii ipotecii înscrise asupra imobilului din Oradea, str. x, jud. Bihor.
În drept, au fost invocate dispozițiile 2428 C. civ. adoptat prin Legea nr. 287/2009.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta C. S.A. a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, ca efect al admiterii excepției lipsei calității procesuale active și a lipsei interesului, iar pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 207/LP/03.10.2019, pronunțată de Tribunalul Bihor, secția a II-a civilă, în dosar nr. x/2018, s-au respins excepțiile lipsei de interes și lipsei capacității procesuale active; s-a respins, ca nefondată, acțiunea în constatare, formulată de reclamant.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A., solicitând admiterea apelului și, în consecință, admiterea cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 279/C/2020-A din 27 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respins, ca nefondat, apelul exercitat de reclamantul A..
Împotriva acestei decizii, la 22 decembrie 2020, a declarat recurs reclamantul, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând, admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată la instanța de apel, cu cheltuieli de judecată.
Recursul a fost comunicat intimatei la 29.03.2021, care nu a depus întâmpinare.
În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar, prin încheierea din 05 octombrie 2021, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți.
Nu s-a depus un punct de vedere de către părți, cu privire la concluziile raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția netimbrării recursului, constată următoarele:
Potrivit art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON (...)", iar conform art. 33 alin. (1) din același act normativ, "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".
De asemenea, art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) teza I al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.
În aplicarea acestor texte de lege, instanța supremă constată că, prin adresa comunicată la 15 februarie 2021, recurentului i s-a pus în vedere, în procedura de filtrare a recursurilor, să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.404,5 RON, sub sancțiunea anulării recursului .
Având în vedere că recurentul-reclamant A. nu și-a îndeplinit obligația de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, datorată conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, devine incidentă sancțiunea nulității recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 486 alin. (3) teza I raportat la art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ. și art. 499 din același cod, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 279/C/2020-A din 27 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 279/C/2020-A din 27 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 noiembrie 2021.