ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2133/2021

Ședința publică din data de 14 octombrie 2021

Asupra excepției inadmisibilității recursului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21.01.2020 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. unic x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, a solicitat obligarea acesteia să prezinte documentele prin care CLP-S6 (entitate fără personalitate juridică) are dreptul să emită decizii de pensionare fără viza conducerii CPMB și a vizei de legalitate a Compartimentului juridic din cadrul CPMB; obligarea pârâtei să emită o decizie de revizuire a pensiei, cu acordarea drepturilor bănești, pentru perioada 01.04.2004-12.07.2004, perioadă în care nu a avut calitatea de pensionar, ca urmare a anulării ilegale de către CLP S6, cu concursul CPMB și a CNPP, a dreptului patrimonial câștigat prin decizia de pensionare nr. x/14.12.2000.

Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale prin sentința civilă nr. 2488/30.06.2020, a respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat; a respins ca neîntemeiată cererea, în cauza privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal și motivat, reclamantul A..

Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauzei privind conflicte de muncă și asigurări sociale prin decizia nr. 694 din 10 februarie 2021 a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul-reclamant A., împotriva sentinței civile nr. 2488 din 30.06.2020 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.

Împotriva acestei decizii A. a declarat recurs.

Analizând recursul formulat Înalta Curte de Casație și Justiție constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Recursul are ca obiect decizia nr. 694 din 10 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauzei privind conflicte de muncă și asigurări sociale prin care s-a respins ca nefondat respins ca nefondat apelul formulat de apelantul-reclamant A., împotriva sentinței civile nr. 2488 din 30.06.2020 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect revizuire decizie de pensionare.

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflicte de muncă și asigurări sociale…"

În accepțiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunțării lor.

Prin Legea nr. 76/2012 (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea nr. 62/2011 în sensul că hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.

Așa fiind, în litigiile privind asigurările sociale, pentru acțiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai a apelului.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Este știut că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 694 din 10 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauzei privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 octombrie 2021.