ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Deliberând asupra conflictului negativ de competență,
În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 2365 din data de 03.11.2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021 de Judecătoria Medgidia s-a dispus, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 15 alin. (1) și art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, admiterea excepției de necompetență a Judecătoriei Medgidia invocată de reprezentantul Ministerului Public.
A dispus declinarea competenței materiale de soluționare a contestației la executarea pedepsei formulată de petentul condamnat A. în favoarea Curții de Apel Constanța.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Medgidia a reținut următoarea situație:
Prin cererea dedusă judecății, ulterior precizată la termenul de fond din 27.10.2021, petentul condamnat A. a solicitat deducerea din pedeapsa pe care o execută în prezent a perioadei în care a fost încarcerat pe teritoriul Cubei, în baza Sentinței nr. 432/2018, pronunțată de Tribunalului Popular din Santiago de Cuba, de condamnare la o pedeapsă de 7 ani închisoare.
Din adresa de răspuns nr. x/14.10.2021 a Penitenciarului Constanța - Poarta Albă, coroborată cu datele înscrise în cazierul judiciar a rezultat că petentul condamnat se află încarcerat în această unitate de detenție pentru executarea unei pedepse de 7 ani închisoare, aplicată prin Sentința nr. 432/2018 din data de 24.10.2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018 de secția penală nr. 3 a Tribunalului Provincial Popular din Santiago de Cuba-Republica Cuba, rămasă definitivă la data de 15.11.2018 și recunoscută de Curtea de Apel Constanța prin Sentința penală nr. 45/P din data de 11.05.2021, îndreptată prin încheierea din data de 29.09.2021, definitivă prin Decizia nr. 164/A din data de 10.06.2021 a Î.C.C.J. (în baza căreia a fost emis M.E.P.Î. nr. 17/P din 11.06.2021).
Prin aceeași hotărâre, Curtea de Apel a dispus transferarea persoanei condamnate A. (la acel moment, în stare de detenție pe teritoriul Cubei), într-un penitenciar de pe teritoriul României, în vederea executării pedepsei de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de documente bancare și comerciale ca mijloc pentru comiterea unui furt cu folosirea forței, ambele în formă continuată, prev. de art. 251 alin. (1), art. 322 alin. (1), (2), lit. c) raportate la art. 10 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 11 alin. (1) din C. pen. cubanez, fapte incriminate de legea română drept infracțiunile de efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 250 alin. (1) C. pen. și accesul ilegal la un sistem informativ prev. de art. 360 alin. (1), (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
De asemenea, din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată condamnatului a fost dedusă perioada executată de la data de 17.06.2017 la zi.
În baza acestei sentințe, a fost emis mandatul de executare nr. x/11.06.2021.
Potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) și (2) raportat la art. 597 alin. (6) C. proc. pen., competența de soluționare a contestației la executare, aparține instanței de executare sau instanței în a cărei rază teritorială se află locul de deținere sau unitatea unde cel condamnat execută pedeapsa.
Art. 553 C. proc. pen. prevede că "hotărârea instanței penale, rămasă definitivă la prima instanță de judecată sau la instanța ierarhic superioară ori la instanța de apel, se pune în executare de către prima instanță de judecată."
Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, durata pedepselor și a măsurilor privative de libertate, în îndeplinirea unei cereri formulate de autoritățile române în temeiul prezentei legi, este luată în calcul în cadrul procedurii penale române și se compută din durata pedepsei aplicate de instanțele române.
De asemenea, conform art. 156 din Legea nr. 302/2004, în cazul în care România este stat de executare, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate aplicate printr-o hotărâre judecătorească, recunoscută de instanța română, este guvernată de legea română. Din durata pedepsei privative de libertate care trebuie executată în România se deduc durata pedepsei privative de libertate executate în statul emitent, ca urmare a efectelor produse de amnistia sau grațierea acordată anterior, precum și, dacă este cazul, nr. de zile deduse din totalul de pedeapsă ca urmare a oricăror altor măsuri dispuse conform legislației statului emitent.
În aplicarea dispozițiilor legale precizate, Judecătoria Medgidia a apreciat că lămurirea perioadei în care condamnatul a executat parțial pedeapsa în străinătate (fiind ulterior transferat pe teritoriul național), este de competența materială a Curții de Apel Constanța (instanță de executare, care a recunoscut hotărârea străină și a dispus transferarea, emițând ulterior mandatul nr. x/P/11.06.2021, și în raza căreia se află locul de deținere).
De asemenea, a mai constatat că (fără a antama asupra fondului), Curtea de Apel Constanța s-a pronunțat deja cu privire la perioada executată de petent în Cuba, astfel că o eventuală lămurire a acestei chestiuni (în ipoteza unei deduceri greșite sau omisiuni, așa cum se tinde prin prezenta cerere) atrage incidența art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., și implicit competența instanței care a pronunțat hotărârea de recunoaștere și transfer, potrivit art. 598 alin. (2). C. proc. pen.
Împotriva Sentinței nr. 2365/2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2021 a formulat contestație persoana condamnată A., calificată astfel prin încheierea Curții de Apel în temeiul prevederilor art. 597 alin. (7) C. proc. pen. Contestația formulată de către condamnat împotriva sentinței penale pronunțate de către Judecătoria Medgidia (prin care aceasta s-a dezînvestit, prin declinare în ce privește contestația la executare cu care a fost inițial învestită de către condamnatul A.) a fost înaintată către Tribunalul Constanța spre competentă soluționare, în condițiile art. 598 alin. (7) C. proc. pen.
Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) teza finală C. proc. pen. "Tribunalul soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege".
Prin Decizia penală nr. 10 din 10.01.2022 pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. x/2021 s-a dispus scoaterea de pe rolul Tribunalului Constanța și înaintarea acestuia către Curtea de Apel Constanța, ca fiind instanță competentă în soluționarea cererii formulate de petentul condamnat A.
Prin Decizia penală nr. 14/P/2022 din data de 08 februarie 2022, Curtea de Apel Constanța, în temeiul art. 50 alin. (4) C. proc. pen., art. 51 C. proc. pen., art. 36 alin. (2) teza finală C. proc. pen. și art. 597 alin. (7) C. proc. pen. a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Constanța, în ce privește soluționarea contestației formulate împotriva Sentinței penale nr. 2365/03.11.2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Medgidia, de către condamnat A.
A declinat competența în favoarea Tribunalului Constanța, secția penală.
A constatat apariția unui conflict negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală cu soluționarea conflictului de competență.
Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Constanța, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Prioritar, Înalta Curte apreciază că pentru a stabili instanța competentă material să soluționeze cauza, se impune a decela cu privire la obiectul asupra căruia poartă prezentul conflict de competență, prin prezentarea succintă a parcursului procesual concret al cauzei, astfel:
Prin cererea inițială dedusă judecății, ulterior precizată la termenul de fond din data de 27.10.2021, petentul condamnat A. a solicitat deducerea din pedeapsa pe care o execută în prezent a perioadei în care a fost încarcerat pe teritoriul Cubei, în baza Sentinței nr. 432/2018, pronunțată de Tribunalului Popular din Santiago de Cuba, de condamnare la o pedeapsă de 7 ani închisoare.
Prin Sentința penală nr. 2365 din data de 03.11.2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021 de Judecătoria Medgidia s-a dispus, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 15 alin. (1) și art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, admiterea excepției de necompetență a Judecătoriei Medgidia invocată de reprezentantul Ministerului Public.
A dispus declinarea competenței materiale de soluționare a contestației la executarea pedepsei formulată de petentul condamnat A. în favoarea Curții de Apel Constanța, apreciind că lămurirea perioadei în care condamnatul a executat parțial pedeapsa în străinătate (fiind ulterior transferat pe teritoriul național), este de competența materială a Curții de Apel Constanța (instanță de executare, care a recunoscut hotărârea străină și a dispus transferarea, emițând ulterior mandatul nr. x/P/11.06.2021, și în raza căreia se află locul de deținere).
Împotriva acestei sentințe, prin care s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța, petentul condamnat B. a formulat contestație, ce a fost înaintată către Tribunalul Constanța spre competentă soluționare, în temeiul art. 36 alin. (2) teza finală C. proc. pen.
Așadar, obiectul cauzei asupra căruia poartă prezentul conflict de competență este contestația formulată de petentul condamnat B. împotriva Sentinței penale nr. 2365 din data de 03.11.2021, pronunțată de Judecătoria Medgidia prin care s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța și nu cererea inițială a petentului având ca obiect contestația la executare prin care a solicitat deducerea din pedeapsa pe care o execută în prezent a perioadei în care a fost încarcerat pe teritoriul Cubei, astfel cum greșit a reținut Tribunalul Constanța prin Decizia penală nr. 10 din 10.01.2022, dispunând scoaterea cauzei de pe rolul instanței și înaintarea către Curtea de Apel Constanța, ca fiind instanță competentă în soluționarea cererii formulate de petentul condamnat A.
Deși, în raport de soluția dispusă de Tribunalul Constanța, de scoatere a cauzei de pe rol și înaintarea dosarului pe cale administrativă către Curtea de Apel Constanța, s-ar putea aprecia că nu suntem în prezența unui veritabil conflict de competență, în accepțiunea dispozițiilor art. 51 alin. (1) C. proc. pen., totuși Înalta Curte apreciază că Tribunalul Constanța, în realitate, a procedat la declinarea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel Constanța, aspect ce rezultă din însăși formularea dispozitivului Deciziei penale nr. 10 din 10.01.2022 "înaintarea către Curtea de Apel Constanța, ca fiind instanță competentă în soluționarea cererii formulate de petentul condamnat A."
În acest context argumentativ, Înalta Curte notează că în raport de dispozițiile art. 36 alin. (2) teza finală C. proc. pen. potrivit cărora "Tribunalul soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege", competența materială de soluționare a cauzei având ca obiect contestația formulată de petentul condamnat B. împotriva Sentinței penale nr. 2365 din data de 03.11.2021, pronunțată de Judecătoria Medgidia prin care s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța, aparține Tribunalului Constanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Tribunalului Constanța, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 martie 2022.