ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1441/2021

Ședința publică din data de 9 iunie 2021

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de litigii de muncă și asigurări sociale la 21.12.2020, revizuentul A. a solicitat schimbarea deciziei civile nr. 801/06.10.2020 a aceleiași instanțe.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 7 C. proc. civ.

Prin încheierea din 14.01.2021, Curtea de Apel Timișoara, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, reținând lipsa nejustificată a părților și faptul că acestea nu au solicitat judecarea litigiului în lipsă, a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, revizuentul a declarat recurs, arătând că nu este de acord cu suspendarea și solicitând reluarea judecății.

La 18.02.2021, recurentul a depus la dosar motivele de recurs prin care, după prezentarea situației de fapt, a criticat decizia nr. 34453/03.08.2020 emisă de Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, ca urmare a soluționării contestației pe care a formulat-o împotriva deciziei de pensionare nr. x/24.04.2019. În acest sens, a arătat că deși contestația a fost depusă în data de 03.05.2019, a fost soluționată abia în 03.08.2020.

Totodată, după invocarea dispozițiilor Legii nr. 263/2010, a arătat că sporurile din gărzi nu pot fi considerate o nouă funcție, întrucât acestea sunt în continuitatea funcției deținute.

De asemenea, a criticat modul de calcul al valorii punctului de pensie realizat de intimată în baza deciziei nr. 34453/03.08.2020, prezentând modul de calcul corect, în opinia sa.

Conchizând, a solicitat anularea deciziei nr. x/24.04.2019 emisă de Casa Județeană de Pensii Timiș și obligarea intimatei să emită o nouă decizie de pensie, cu respectarea dispozițiilor legale menționate în ceea ce privește calculul valorii punctului de pensie.

La 29.04.2021, autorul căii de atac a depus note scrise prin care a reluat aspectele menționate prin memoriul de recurs.

Astăzi, în ședință publică, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția nulității recursului, asupra căreia, cu prioritate, conform art. 248 alin. (1), rap. la art. 494 C. proc. civ., reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în ipotezele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Așadar, pentru a conduce la casarea hotărârii atacate, recursul trebuie să indice una sau mai multe ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., precum și dezvoltarea lor.

De aceea, instanța de recurs trebuie să verifice dacă motivele invocate se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar dacă această cerință nu este îndeplinită, operează sancțiunea nulității recursului.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurentul își întemeiază recursul pe cel puțin unul din motivele de casare prevăzute limitativ de lege, aducând critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și aratând în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de casare expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În speță, autorul căii de atac a declarat recurs fără a indica vreunul dintre motivele de nelegalitate, menționând doar că nu este de acord cu suspendarea cauzei.

Totodată, deși prin încheierea atacată Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale a dispus suspendarea judecării cauzei, prin memoriul său recurentul a reclamat nelegalitatea actelor emise de intimată și de Comisia de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, dar nu a adus nicio critică încheierii recurate. Astfel, argumentele arătate prin memoriul său, care privesc activitatea profesională a recurentului, vechimea lui în muncă, decizia nr. x/24.04.2019 a Casei Județene de Pensii Timiș, hotărârea nr. 34453/03.08.2020 emisă de Comisia de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice reprezintă critici de netemeinicie ce vizează fondul cauzei și relevă, în realitate, nemulțumirea părții față de soluția pronunțată de instanța de apel prin hotărârea a cărei revizuire o solicită.

Această concluzie rezultă și din solicitarea autorului căii de atac din memoriul de recurs, de anulare a deciziilor emise de Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice și de intimată și de obligare a acesteia din urmă la eliberarea unei noi decizii de pensionare.

Criticile recurentului excedează cadrul și limitele procesuale stabilite chiar de acesta prin declarația de recurs, respectiv controlul de nelegalitate al încheierii din 14.01.2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, prin care instanța de revizuire a suspendat judecarea cauzei.

De aceea, analiza memoriului de recurs impune concluzia că recurentul nu a formulat nicio critică aptă să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În concluzie, nu sunt întrunite exigențele art. 488 alin. (1) C. proc. civ. impuse sub sancțiunea nulității recursului, atât motivele de nelegalitate, cât și dezvoltarea lor lipsind cu desăvârșire.

Așa fiind, Înalta Curte, dând eficiență prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează să anuleze recursul, în temeiul art. 496 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 14.01.2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 iunie 2021.