ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2703/2021

Ședința publică din data de 8 decembrie 2021

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cicrumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, la data de 08.06.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, B., C., Inspecția Judiciară ca, în urma cercetării disciplinare asupra activității pârâților persoane fizice, să se constate abaterile disciplinare ale acestora și să se emită o decizie de sancționare și de rezolvare a cauzei dosarului nr. x/2016, care să fie transmisă reclamantei.

Prin sentința civilă nr. 1392/10.04.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția nulității cererii ca neîntemeiată, s-a respins contestația privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, B., C., Inspecția Judiciară, formulată împotriva rezoluțiilor de clasare, ca neîntemeiate, și s-au respins capetele de cerere formulate în contradictoriu cu pârâtul CSM, ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentințe reclamanta A. a declarat recurs, ce a format obiectul dosarului nr. x/2018 înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios și fiscal.

La data de 20.08.2019, în dosarul nr. x/2018, recurenta-reclamantă a depus precizări reprezentând cerere de revizuire formulată de aceasta împotriva deciziei penale nr. 1409/20.10.2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală în dosarul nr. x/2016.

Prin decizia nr. 6465/02.11.2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018 s-a admis excepția inadmisibilității recursului invocată de intimata-pârâtă Inspecția Judiciară și s-a respins recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 1392/10.04.2019 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește soluția de respingere a contestației formulate împotriva rezoluțiilor de clasare emise de Inspecția Judiciară, ca inadmisibil; s-a admis excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii și s-a constatat nul recursul declarat de recurenta-reclamantă împotriva aceleiași sentințe privind soluția de respingere a capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii. Totodată, s-a decis disjungerea cererii de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 1409/20.10.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel București, secția I penală și formarea unui nou dosar, având în vedere dispozițiile art. 99 alin. (1) C. proc. civ. și art. 111 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești din 17.12.2015, cu modificările și completările ulterioare și faptul că sentința penală a cărei revizuire se solicită prin precizările depuse de recurenta-reclamantă la dosarul de recurs nr. x/2018, la data de 20.08.2019 este pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală în dosarul nr. x/2016.

Astfel, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal s-a format dosarul nr. x/2020.

Prin decizia nr. 6490/02.12.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a declinat judecarea cererii de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 1409/20.10.2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2016, în favoarea Curții de Apel București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 15.02.2011, sub nr. x/2020.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin decizia nr. 269/A/08.03.2021, Curtea de Apel București a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuenta persoană vătămată A., exclusiv cu privire la soluționarea laturii civile prin sentința penală nr. 55/27.02.2017 pronunțată de Judecătoria Buftea definitivă prin decizia penală nr. 1409/20.10.2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în favoarea Judecătoriei Buftea.

A reținut instanța că potrivit art. 456 alin. (1) C. proc. pen., cererea de revizuire se adresează instanței care a judecat cauza în prima instanță, iar potrivit art. 453 alin. (2) din același cod, revizuirea hotărârilor judecătorești penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în fața instanței civile, potrivit C. proc. civ.

În speță, revizuenta a avut calitatea de parte civilă în dosarul nr. x/2016 în care, în temeiul art. art. 19 și 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1349, 1357 și 1381 C. civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de către aceasta și, în temeiul art. 55 alin. (1) din Legea nr. 136/1995, a fost obligat asiguratorul de răspundere civilă S.C. D. S.A. la plata, către partea civilă, a sumei de 75.000 euro, echivalentul în RON la cursul BNR la data plății, cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.

Prin decizia nr. 1409/20.10.2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală a fost admis apelul declarat de persoana responsabilă civilmente S.C. D. S.A. și au fost diminuate daunele morale de la 75.000 euro la 15 000 euro echivalentul în RON la cursul BNR la data plății.

Întrucât cererea de revizuire vizează, în esență, diminuarea cuantumului daunelor morale și deci este formulată exclusiv cu privire la latura civilă, în conformitate cu dispozițiile art. 456 alin. (1) raportat la dispozițiile art. 453 alin. (2) C. proc. pen., competența de soluționare a cererii de revizuire revine Judecătoriei Buftea, secția civilă.

Prin sentința nr. 13157/27.05.2021, Judecătoria Buftea, a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel București, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 453 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora revizuirea hotărârilor judecătorești penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în fața instanței civile, potrivit C. proc. civ.. În atare situație, devind incidente prevederile din materie civilă referitoare la competența instanței să soluționeze cererea de revizuire, respectiv art. 510 C. proc. civ., conform cărora cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere, iar nu dispozițiile art. 456 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora cererea de revizuire se adresează instanței care a judecat cauza în prima instanță, acestea din urmă aplicându-se exclusiv cu privire la cererile de revizuire care vizează latura penală a hotărârilor judecătorești.

Or, având în vedere că revizuenta A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 1409/20.10.2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală în dosarul nr. x/2016, exclusiv în ceea ce privește soluția pronunțată pe latura civilă a cauzei, revine Curții de Apel București, secția civilă competența soluționării acestei cereri, aceasta fiind, de altfel, și instanța căreia i s-a declinat inițial competența de către Înalte Curte de Casație și Justiție, ulterior disjungerii cererilor.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București (secție civilă), pentru următoarele argumente:

Prin cererea de revizuire care a generat declinarea reciprocă de competență a instanțelor, revizuenta A. solicitat revizuirea deciziei nr. 1409/20.10.2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală în dosarul nr. x/2016, exclusiv în ceea ce privește soluția dată pe latura civilă a cauzei.

Conform prevederilor art. 453 alin. (2) C. proc. pen., revizuirea hotărârilor judecătorești penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în fața instanței civile, potrivit C. proc. civ.

De asemenea, conform prevederilor art. 510 alin. (1) C. proc. civ.:

"Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere".

În cauză, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. și a vizat decizia nr. 1409/20.10.2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală în dosarul nr. x/2016, în soluționarea apelului declarat de partea responsabilă civilmente S.C. D. S.A. împotriva sentinței penale nr. 55/27.02.2017 a Judecătoriei Buftea.

Ca atare, instanța care a pronunțat hotărârea supusă revizuirii în sensul prevăzut de art. 510 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. este Curtea de Apel București, iar potrivit dispozițiilor art. 453 alin. (2) C. proc. civ. anterior citate, competența de soluționare revine secției civile a acestei instanțe.

Dispozițiile art. 456 C. proc. pen. potrivit cărora cererea de revizuire se adresează instanței care a judecat cauza în primă instanță (în speță Judecătoria Buftea) sunt aplicabile în mod exclusiv cererilor de revizuire care vizează latura penală, iar nu latura civilă a cauzei, cum este cazul în speță.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București (secție civilă).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București (secție civilă).

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 decembrie 2021.