ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.02.2022

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 394/2022

HOTĂRÂRE
24.02.2022
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 394/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 24 februarie 2022

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Petroșani, sub nr. x/2020, la 10 februarie 2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B., C. și D., succesibil al defunctului E., a solicitat să se constate că:

F., cu ultimul domiciliu în jud. Hunedoara, a decedat la 09 iulie 2005, în București, așa cum rezultă din actul de deces nr. 3031/10.07.2005;

A., în calitate de soț supraviețuitor, în cotă de 3/9 parte;

E., în calitate de tată, în cotă de 2/9;

B., în calitate de mamă, în cotă de 2/9;

H., în calitate de soră, în cotă de 2/9;

- în contul x deschis la I. S.A., la data de 05.07.2004, suma de 4.081 euro;

- în contul x deschis la I. S.A. la data de 19.08.2004, suma de 40.245,55 RON;

-în contul x deschis la I. S.A. la data de 05.07.2004, suma de 173.211,57 RON;

-în contul x deschis la I. S.A. la data de 31.07.2004, suma de 3.899,19 USD;

S-a mai solicitat să se dispună ieșirea din indiviziune prin partajarea masei succesorale conform cotelor deținute de reclamant și pârâți, respectiv prin atribuirea către fiecare a sumei aferente fiecărui cont plus dobânda legală, în cota legală de succesiune, conform cotelor pe care le dețin, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

2.1 Prin sentința civilă nr. 1080 din 9 iunie 2021, Judecătoria Petroșani a admis excepția necompetentei teritoriale și a declinat competenței soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 6 București.

În motivare, a reținut incidența dispozițiilor art. 118 C. proc. civ. în raport de obiectul principal al acțiunii - dezbaterea succesiunii defunctei G. și ieșirea din indiviziune asupra bunurilor ce alcătuiesc masa de împărțit. Astfel, în materie succesorală, până la ieșirea din indiviziune, competența aparține în mod exclusiv instanței de la ultimul domiciliu al defunctului.

În ceea ce privește domiciliul defunctului, instanța a considerat relevante prevederile art. 87 C. civ., reținând că noțiunea de domiciliu trebuie interpretată într-un sens mai larg și interesează nu atât locuința statornică sau principală a părții, ci adresa unde locuiește efectiv aceasta.

Din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că, începând cu 25 iunie 2005, reședința efectivă a defunctei G. a fost în București, str. x, unde a și decedat, prin urmare, în temeiul art. 118 C. proc. civ., Judecătoria sectorului 6 București este competentă în a soluționa cererea de chemare în judecată.

2.2 Învestită prin declinare, Judecătoria sectorului 6 București, prin sentința civilă nr. 7982 din 18 octombrie 2021 a admis excepția necompetentei teritoriale, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Petroșani, și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

În considerente a notat că stabilirea reședinței în București, din 28 iunie 2005 și până la data decesului - 9 iulie 2005, aproximativ 11 zile, nu poate conferi valoarea de locuință efectivă în considerarea duratei derizorii în timp. Mai mult decât atât, în cauză nu s-a probat că defuncta G. ar fi locuit efectiv o durată de timp rezonabilă pe raza teritorială a sectorului 6 pentru a se reține o locuință efectivă a acesteia diferită de domiciliul înscris în actul de identitate. În consecință, instanța a avut în vedere domiciliul inserat în cuprinsul cărții de identitate la data decesului, respectiv Petroșani, județul Hunedoara.

Raportat la obiectul litigiului dedus judecății, respectiv dezbaterea succesiunii defunctei G. și ieșirea din indiviziune asupra bunurilor ce alcătuiesc masa de împărțit, competența teritorială este absolută, fiind reglementată de norme de ordine publică.

Sunt de avut în vedere, sub acest aspect, dispozițiile art. 118 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora:

"În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar."

Prin urmare, în materie succesorală, până la ieșirea din indiviziune, competența aparține în mod exclusiv instanței de la ultimul domiciliu al defunctului.

Desesizarea celor două instanțe aflate în conflict a fost determinată de interpretarea diferită a noțiunii de "ultim domiciliu" al defunctei, prima instanță, reținând în motivarea soluției de declinare a competenței domiciliul în fapt, iar a doua instanță acordând valențe domiciliului menționat în cuprinsul cărții de identitate la momentul survenirii decesului.

Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 954 alin. (2) C. civ.:

"Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă".

În cauza dedusă judecății, din certificatul de deces eliberat de pe urma defunctei G., aflat la dosarul Judecătoriei Petroșani, reiese că aceasta a avut ultimul domiciliu în Petroșani, județ Hunedoara.

Împrejurarea că anterior decesului defuncta a locuit o perioadă scurtă de timp în București, unde a intervenit și decesul acesteia, nu are relevanță în speță, câtă vreme la determinarea instanței competente trebuie să se țină seama de ultimul domiciliu al defunctei astfel cum acesta este stabilit prin dispozițiile art. 954 alin. (2) C. civ.

Față de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Petroșani.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Petroșani.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-10-04
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1728/2022
Ședința publică din data de 04 octombrie 2022 Asupra conflictului negativ de competență; I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, secția civilă la dat
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #194800)
civilă, decizia nr. 1728 din 4 octombrie 2022 I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, Secția civilă la data de 20.07.2021, reclamanta A., în contradi
ÎCCJ 2023-10-10
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1548/2023
Ședința publică din data de 10 octombrie 2023 Asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei I.1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Aleșd la data de 8 noiembrie 2016, sub nr. x/2016, recl
ÎCCJ 2022-02-10
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 320/2022
u cu reclamantele-pârâte A., B., C., D., E. ca neîntemeiată și a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantele-pârâte în contradictoriu cu pârâta-reclamantă și în consecință, s-a constatat deschisă succesiunea d
ÎCCJ 2022-10-27
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2055/2022
Ședința publică din data de 27 octombrie 2022 După deliberare, asupra conflictului negativ de competență: I. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța, secția civilă, în data de 1
Sursă