Decizia nr. 2825/2021 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva deciziei nr. 34/2021 a Curții de Apel Cluj

Obiectul cauzei La 31 decembrie 2020, sub nr. x/2020, pe rolul Curții de Apel Cluj, secția I civilă, a fost înregistrată contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 284/A/2020 din 4 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2020, iar, în subsidiar, împotriva deciziei civile nr. 283 din 3 decembrie 2020, pronunțată de aceeași instanță, în dosarul nr. x/2020. În cadrul acestui dosar, la 5 februarie 2021, contestatorul A. a formulat cerere de recuzare a completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei.

Hotărârile Curții de Apel Cluj, secția I civilă Prin încheierea din 9 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost respinsă cererea de recuzare a doamnelor judecător B. și C., membre ale completului de judecată 2A, formulată de petentul contestator A., în dosarul nr. x/2020; a fost aplicată petentului sancțiunea amenzii judiciare, în cuantum de 1000 RON. Prin decizia civilă nr. 34 din 17 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a fost admisă excepția inadmisibilității contestației în anulare; a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare declarată de contestatorul A., reprezentat prin D., secretar general al E.. și președinte al Organizației Județene Cluj a E.., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 13 Cluj, împotriva deciziei civile nr. 284/A/2020 din 4 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2020 și a deciziei civile nr. 283 din 3 decembrie 2020, pronunțată de aceeași instanță, în dosarul nr. x/2020; în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a dispus amendarea contestatorului A., reprezentat prin D., cu suma de 1000 RON amendă judiciară. Prin încheierea din 26 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost admisă cererea formulată de petiționarul A. și, în consecință, a fost îndreptată eroarea materială strecurată în cuprinsul încheierii civile din 09.02.2021 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. x/2020, în sensul că s-a menționat:"Aplică sancțiunea amenzii judiciare în cuantum de 1.000 RON petentului A., reprezentat prin președinte D.", în loc de "Aplică sancțiunea amenzii judiciare în cuantum de 1.000 RON petentului E., Organizația Cluj, reprezentat prin președinte D.", cum greșit s-a menționat.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva încheierii din 9 februarie 2021 și deciziei nr. 34 din 17 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020 a declarat recurs petentul A.. În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul a susținut nelegalitatea compunerii completului de judecată căruia i-a fost repartizată contestația în anulare formulată de contestatorul A. întrucât completul denumit Urgențe Legea Electorală, cu legitimitate în soluționarea contestației în anulare, ar fi trebuit să aibă o altă componență, fiind format din primii doi judecători înscriși în lista de permanență de la data introducerii cererii. Arată că cererea de abținere, întemeiată pe dispozițiile art. 41 alin. (1) C. proc. civ., formulată de cei doi membri ai completului de judecată 2A, a fost respinsă, iar cererea de recuzare a acelorași magistrați, formulată de petent, a fost soluționată în lipsa dovezii privind achitarea taxei judiciare de timbru, fiind apreciată justă încheierea civilă din 13 ianuarie 2021, pronunțată în dosar nr. x/2021 prin care a fost respinsă cererea de abținere. Referitor la nelegalitatea deciziei nr. 34 din 17 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, arată că instanța de judecată a omis să verifice, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., propria competență la primul termen de judecată și nu a reținut deosebirea dintre împuternicit și reprezentant. Susține că, prin hotărârea atacată, nu a fost soluționat motivul invocat prin cerere, întemeiat pe dispozițiile art. 503 alin. (2), pct. 1, teza I C. proc. civ., în raport de dispozițiile Hotărârii nr. 62/2020 din 2 iulie 2020 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Cluj care prevede planificarea de permanență aferentă semestrului II al anului 2020 pentru secția I civilă, fiind încălcat art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Mai arată că toate completele de la Curtea de Apel Cluj care au judecat apelul împotriva hotărârii nr. 510 din 27 octombrie 2020 a Tribunalului Cluj și contestațiile în anulare formulate de petent, au fost constituite ilegal. În decizia nr. 15 din 23 octombrie 2020 a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 13 Cluj, sentința nr. 510 din 27 octombrie 2020, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. x/2020 și decizia nr. 236 din 30 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în același dosar, nu a fost avut în vedere faptul că secretarul general al A. face parte din conducerea partidului și, ca atare, în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (8) din Legea nr. 208/2015 avea calitatea legală să semneze dosarele de candidatură depuse la Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 13 Cluj pentru alegerile din 6 decembrie 2020, conform mențiunilor Extrasului din Registrul Partidelor Politice. Arată că nu sunt întemeiate motivele de respingere a candidaturii membrilor A. pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților, reținute în hotărârea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 13 Cluj și menținute prin sentința nr. 510 din 27 octombrie 2020, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. x/2020 și decizia nr. 236 din 30 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în același dosar, fiind încălcate prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 16 iulie 2021 și a fost repartizat aleatoriu Completului nr.

Prin rezoluția din 20 iulie 2021 s-a dispus comunicarea recursului către intimat și s-a pus în vedere recurentului să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 150 RON, respectiv 100 RON, în temeiul art. 24 alin. (2), teza a II a din O.U.G. nr. 80/2013 și 50 RON, în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a) din același act normativ, sub sancțiunea anulării recursului. La 27 iulie 2021, a fost înregistrată cererea formulată de recurentul A. privind acordarea facilităților la plata taxei judiciare de timbru, cerere respinsă prin încheierea din 16 septembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020. Prin rezoluția din 11 octombrie 2021 a fost stabilit termen de judecată la 16 decembrie 2021, pentru analiza recursului formulat. La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepția de netimbrare, în raport de dispozițiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. II. Soluția și considerentele asupra recursului Analizând recursul din perspectiva excepției de netimbrare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență." Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței." Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea. În speță, prin rezoluția din 20 iulie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit că recurentul A. datorează o taxă judiciară de timbru, în cuantum de 150 RON, respectiv 100 RON, în temeiul art. 24 alin. (2), teza a II a din O.U.G. nr. 80/2013 pentru soluționarea recursului împotriva încheierii din 9 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020 și 50 RON, în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a) din același act normativ pentru soluționarea recursului împotriva deciziei nr. 34 din 17 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020. Prin adresa din 22 iulie 2021, comunicată recurentului la 22 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, precum și la 28 iulie 2021 și 2 august 2021, prin poștă, a fost adus la cunoștința acestuia cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și faptul că are posibilitatea să formuleze cerere de reexaminare, în termen de 3 zile de la data comunicării cuantumului taxei și de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la data comunicării aceleiași taxe, în condițiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. La 27 iulie 2021, a fost înregistrată cererea formulată de recurentul A. privind acordarea facilităților la plata taxei judiciare de timbru. Prin încheierea din 16 septembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost respinsă cererea de acordarea a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, hotărârea fiind comunicată recurentului la 6 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice și la 12 octombrie 2021, prin poștă. Ulterior comunicării încheierii anterior menționate, recurentul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru. Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă". Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că cererea formulată de petentul A. nu îndeplinește una dintre condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., motiv pentru care va anula, ca netimbrat, recursul declarat împotriva încheierii din 9 februarie 2021 și deciziei nr. 34 din 17 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.