CASE OF YILMAZ AGAINST GERMANY

Rezoluția CM/ResDH(2007)125 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Yilmaz împotriva Germaniei (domanda nr. 52853/99, hotărârea din 17 aprilie 2003, finală la 17 iulie 2003) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curte comitetului după ce a devenit finală; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la faptul că expulzarea reclamantului în Turcia prin decizia administrativă din 4 septembrie 1998 și 12 noiembrie 1998, combinat cu o excludere nedefinită a teritoriului german, a constituit o ingerință disproporționată în dreptul reclamantului la viața de familie, ținând seama de circumstanțele cazului, și anume situația familiei sale, în special nașterea fiului său la februarie 1999, și de faptul că a deținut un permis de ședere permanentă în Germania atunci când a fost făcută ordonanța de expulsie (violație la art. 8) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației Germaniei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcării acordate în hotărâre, adoptarea statului contestat, dacă este cazul, de - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora în vederea realizării, în măsura posibilului, a reactivării în integritate; - măsuri generale, prevenirea încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz și Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2007)125 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Yilmaz împotriva Germaniei Cazul se referă la faptul că expulzia reclamantului în Turcia prin o decizie administrativă din 4 septembrie 1998 și 12 noiembrie 1998, combinată cu o excludere nedefinită a teritoriului german, a constituit o ingerință disproporționată în dreptul reclamantului la viața de familie, ținând seama de circumstanțele cazului, și anume situația familiei sale, în special nașterea fiului său la februarie 1999, și de faptul că a deținut un permis de reședință permanentă în Germania atunci când a fost încheiat ordinul de expulzare (violație la art. 8). La 7 martie 2000, reclamantul a părăsit Germania pentru Turcia. La 15 iunie 2000, autoritatea administrativă a districtului Allgäu a refuzat, deocamdată, să acorde un permis provizoriu de reședință pentru vizitarea fiului său. Statul pârât a indicat că autoritățile administrative competente au stabilit un termen pentru ordonanța de expulzare, care va expira la 7 martie 2007. Întrucât reclamantul nu a apelat împotriva prezentei decizii, aceasta a devenit finală. art. 9 alineatul (3) din Legea privind extratereștrii – înlocuită acum cu art. 11 alineatul (2) din Legea de rezidență – prevede că, înainte de expirarea termenului stabilit în ordinea de expulsie, intrarea unui extraterestru în Republica Federală Germania poate fi permisă în mod excepțional pentru o perioadă scurtă de timp, atunci când prezența sa este rezonabil necesară sau atunci când refuzul unui astfel de permis ar fi disproporționat dur ( Unbillige Härte ). Astfel, reclamantul poate obține un permis de ședere pe termen scurt pentru a vizita copilul său minor. II. Măsuri generale Hotărârea Curții Europene a fost difuzată prin scrisoarea Agentului Guvern din 24 iunie 2004 (cu o trimitere la alineatele relevante) la Ministerele de Interne și Justiție din Bavaria, la Ministerul Federal al Interiorului, la Curtea Constituțională Federală, la Curtea Administrativă Federală și la toate autoritățile de interioare și justiție ale celorlalte Länder . Toate hotărârile Curții Europene împotriva Germaniei sunt disponibile public pe site-ul Ministerului Federal al Justiției ( www.bmj.de , Themen: Menschenrechte, EGMR) care oferă o legătură directă cu site-ul Curții Europene pentru hotărârile în limba germană www.coe.int/T/D/Menschenrechtsgerichtshof/Dokumente_auf_Deutsch/ ). Deoarece încălcarea constatată nu pare să dezvăluie o problemă structurală, nu sunt considerate necesare alte măsuri generale. III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamantul încălcării Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni noi încălcări similare și că Germania și-a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 31 octombrie 2007 la a 1007-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2007)125

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Yilmaz against Germany

(Application No. 52853/99, judgment of 17 April 2003, final on 17 July 2003)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns the fact that the expulsion of the applicant to Turkey by an administrative decision of 4 September 1998 and 12

November

1998, combined with an indefinite exclusion from German territory, amounted to a disproportionate interference in the applicant's right to family life, taking into account the circumstances of the case, namely his family situation, in particular the birth of his son on February 1999, and the fact that he held a permanent residence permit in Germany when the expulsion order was made (violation of Article 8) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with Germany's obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee's Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgment, the adoption by the respondent state, where appropriate, of

- individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- general measures, preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2007)125

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Yilmaz against Germany

Introductory case summary

The case concerns the fact that the expulsion of the applicant to Turkey by an administrative decision of 4 September 1998 and 12 November 1998, combined with an indefinite exclusion from German territory, amounted to a disproportionate interference in the applicant's right to family life, taking into account the circumstances of the case, namely his family situation, in particular the birth of his son on February 1999, and the fact that he held a permanent residence permit in Germany when the expulsion order was made (violation of Article 8).

On 7 March 2000 the applicant left Germany for Turkey. On 15 June 2000, the administrative authority of the

Allgäu

district refused, for the time being, to grant a provisional residence permit to visit his son.

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Non-pecuniary damage

Total

Paid on

3

000 €

3

000 €

18/08/2003

b) Individual measures

The respondent state indicated that the competent administrative authorities have set a term to the expulsion order, which will expire on 7 March 2007. Since the applicant has not appealed against this decision, it has become final. Article 9, paragraph 3, of the Law on aliens – now replaced by Article 11, paragraph 2 of the Residence Act - provides that before the expiration of the term set to the expulsion order, an alien's entry into the Federal Republic of Germany may exceptionally be allowed for a short period of time, when his presence is reasonably necessary or when the refusal of such a permit would be disproportionately harsh (

unbillige Härte

). Thus, the applicant may obtain a short-term residence permit in order to visit his minor child.

II.

General measures

The judgment of the European Court has been disseminated by letter of the Government Agent of 24

June

2004 (with a reference to the relevant paragraphs) to the Bavarian Ministries of Interior and Justice, to the Federal Ministry of Interior, to the Federal Constitutional Court, the Federal Administrative Court and all the justice and interior authorities of the other

Länder

. All judgments of the European Court against Germany are publicly available via the website of the Federal Ministry of Justice (

www.bmj.de

, Themen: Menschenrechte, EGMR) which provides a direct link to the European Court's website for judgments in German

www.coe.int/T/D/Menschenrechtsgerichtshof/Dokumente_auf_Deutsch/

). As the violation found does not appear to reveal a structural problem, no other general measures are deemed necessary.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that the measures adopted have fully remedied the consequences for the applicant of the violation of the Convention found by the European Court in this case, that these measures will prevent new, similar violations and that Germany has thus complied with its obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 31 October 2007 at the 1007th meeting of the Ministers’ Deputies