ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2747/2021

Ședința publică din data de 9 decembrie 2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea pronunțată în camera de consiliu din 26 ianuarie 2021, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de reclamantul A. cu privire la plata taxei judiciare de timbru aferente cererii de strămutare a dosarului nr. x/2017 al Judecătoriei sectorului 4 București.

Împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel a declarat recurs A., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 2 martie 2021.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat, la data de 7 octombrie 2021, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recurentul nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii atacate.

Completul de filtru C4, la data de 12 octombrie 2021, constatând că raportul întrunește condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părțile să formuleze punct de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din același cod.

Potrivit dovezii aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat recurentului, care nu a formulat punct de vedere cu privire la acesta.

S-a fixat termen pentru judecarea recursului la 9 decembrie 2021, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

În raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului, reținută prin raport, față de care constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă "Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii."

De asemenea, dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului sau recursului.

Astfel, cererea de reexaminare prevăzută de art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008 reprezintă o cale de atac specială, de retractare, singura prin care poate fi supusă analizei ori cenzurii instanței determinarea unor limite și condiții în care se va acorda ajutorul public judiciar reglementat ca formă de asistență acordată de stat, în condițiile legii, oricărei persoane fizice, în situația în care aceasta nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.

Cu alte cuvinte, în ipoteza respingerii cererii de acordare a ajutorului public judiciar, dând expresie principiului constituțional al legalității căilor de atac și fără a încălca dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, legiuitorul a reglementat posibilitatea părții de a ataca încheierea, prin care s-a dispus o astfel de măsură, doar pe calea reexaminării.

Împrejurarea că legiuitorul a stabilit o cale de atac internă, în fața altui complet al aceleiași instanțe, nu este de natură să afecteze procedura judiciară echitabilă, astfel cum este înțeleasă în termenii art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Din acest punct de vedere este esențial ca partea să poată supune contestația sa unui tribunal independent și imparțial, care nu trebuie să funcționeze neapărat la nivelul unei jurisdicții superioare celei care a adoptat soluția, statele având o marjă de apreciere în organizarea sistemului căilor de atac.

Accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate gradele de jurisdicție, acest drept putând fi supus unor condiționări de fond și de formă, iar existența uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituție și nici de vreun tratat internațional la care România este parte.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale precitate, reiese că între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Prin urmare, în speța dedusă judecății, încheierea din 26 ianuarie 2021, prin care Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de petentul A. cu privire la plata taxei judiciare de timbru aferente cererii de strămutare a dosarului nr. x/2017 al Judecătoriei Sectorului 4 București, nu poate forma obiect de critică prin intermediul căii de atac de reformare a recursului, neexistând un drept de opțiune al părții în această privință.

În concluzie, pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 26 ianuarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2020.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2021.