ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2652/2021

Ședința publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra cererii deduse judecății, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1244 din 8 iunie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2016, a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din 16 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016.

Împotriva acestei decizii au formulat contestație în anulare, contestatorii A., B., C., în calitate de moștenitori ai reclamantului C., înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 15 iulie 2021, sub nr. x/2021, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 2 noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 15 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost admisă cererea de abținere a Completului 2, fiind înaintat dosarul spre repartizare aleatorie.

Conform referatului din 16 septembrie 2021, în urma repartizării aleatorii, dosarul a fost distribuit Completului nr. 8.

În motivarea cererii, contestatorii arată că, prin modul de soluționare a cererii de recurs, a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, prevăzute de dispozițiile art. 6 din CEDO, nefiind avut în vedere faptul că au transmis punct de vedere cu privire la recurs și la taxa de timbru.

Învederează că, din motive obiective, ce pot fi dovedite cu înscrisuri medicale, nu au putut fi prezenți la termenul de judecată din recurs și nu au putut face dovada achitării taxei judicare de timbru. Mai arată că nu s-a ținut cont de situația pandemică și nici de legislația aferentă.

Susțin că nu a fost efectuată citarea față de toate persoanele implicate în dosar având în vedere decesul reclamantului C., iar dintr-o eroare a fost soluționată greșit calea de atac, recurenții neavând posibilitatea de a se exprima în fața instanței de judecată, fiind încălcate principiile oralității și contradictorialității.

Apreciază că dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale, instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză și că, deși motivul a fost invocat prin cererea de recurs, instanța l-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt incompatibile cu recursul sau recursul, fără vina părții, a fost respins fără a fi cercetat în fond.

Prin rezoluția din 22 septembrie 2021, a fost fixat termen de judecată la 11 noiembrie 2021, în ședință publică.

La acest termen de judecată, instanța a invocat excepția inadmisibilității căii de atac formulate și a reținut cauza în pronunțare asupra acesteia.

Analizând contestația în anulare din perspectiva îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, Înalta Curte constată următoarele:

Prioritar, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora: "Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", va analiza admisibilitatea prezentei căi de atac prin prisma normelor legale în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată, care potrivit programului national de gestiune a activității instanțelor, Ecris, este 9 martie 2015, anterior modificării acestora prin Legea nr. 310/2018.

Contestația în anulare a fost întemeiată pe motivul prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 2 și 4 C. proc. civ., potrivit cu care " hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: (...) pct. 2 dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale (...) pct. 4 instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză" .

Drept urmare, analizând condiția de admisibilitate referitoare la obiectul contestației în anulare, Înalta Curte are în vedere că, în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) C. proc. civ., sunt hotărâri definitive:1) hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului; 2) hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, neatacate cu recurs; 3) hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel; 4) hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs; 5) hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii și 6) orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Contestația în anulare poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 503 C. proc. civ.. În caz contrar, ar fi încălcat principiul legalității căii de atac, prevăzut de art. 457 din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

În cauză, prin decizia nr. 1244 din 8 iunie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2016, a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din 16 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016.

Decizia împotriva căreia a fost exercitată calea de atac a contestației în anulare a fost pronunțată în complet de filtru, în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., care stipulează următoarele:

"în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac".

Din interpretarea textului procedural mai sus menționat reiese că, în completul de filtru, se analizează aspecte care vizează legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor în cazurile de casare reglementate de art. 488 din același act normativ, precum și respectarea termenului de declarare a căii de atac.

Astfel, procedura examinării admisibilității recursului în completul de filtru vizează aspecte pur formale, care nu presupun analiza motivelor de recurs invocate de parte.

Înalta Curte reține că, prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunțate în condițiile reglementate de acest text legal să nu fie supuse niciunei căi de atac.

În aplicarea dispozițiilor legale mai sus menționate se constată că împotriva deciziei nr. 1244 din 8 iunie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016, nu poate fi exercitată nicio cale de atac.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, reținând că nu sunt întrunite cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 503 C. proc. civ., va respinge contestația în anulare, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorii B., C. și A. împotriva deciziei nr. 1244 din 8 iunie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 noiembrie 2021.