ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2443/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2443/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 16 noiembrie 2021
I. Circumstanțele cauzei:
Obiectul cauzei:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 28 ianuarie 2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele B. și C., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate deschisă succesiunea de pe urma numitei D., decedată la data de 20 aprilie 2005, să se constate că moștenitori ai defunctei D. sunt pârâtele B. și C., să se constate că masa succesorală se compune din cota de 1/8 din apartamentul nr. x, situat în București, str. x bis, M2, compus din două camere și dependințe, cu o suprafață totală desfășurată de 37,09 mp, să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la apartamentul menționat, prin atribuirea imobilului către reclamantă și cu obligarea sa la plata unei sulte corespunzătoare către pârâte.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență:
2.1. Prin sentința civilă nr. 5176 din data de 23 iunie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Sectorului 6 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sectorului 6 București, în esență, a reținut că, în speță, reclamanta a învestit instanța cu o cerere de dezbatere a succesiunii defunctei E. și de ieșire din indiviziune, iar potrivit certificatului de deces la acesteia, rezultă că defuncta a avut ultimul domiciliu în Tătulești, județul Olt.
Ca atare, a făcut aplicarea art. 118 alin. (1) pct. 2 teza I C. proc. civ., potrivit cărora în materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia.
2.2. Prin sentința civilă nr. 3427 din data de 28 septembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Slatina a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat, din oficiu, judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului.
Astfel, Judecătoria Slatina, în esență, a constatat că, în speță, reclamanta a solicitat, pe de o parte, dezbaterea succesiunii de pe urma defunctei D. (cu ultimul domiciliu în comuna Tătulești, județul Olt), iar, pe de altă parte, ieșirea din indiviziune de pe urma defunctei E. (cu ultimul domiciliu în București, sector 6).
Astfel, având în vedere că domiciliul unuia dintre defuncți se află pe raza Judecătorie Sectorului 6 București, a făcut aplicarea prevederilor art. 118 alin. (2) C. proc. civ., care reglementează un caz de prorogare legală de competență și a constatat că Judecătoria Sectorului 6 București este instanța aleasă de către reclamantă și, prin urmare, devine competentă să soluționeze litigiul și în raport cu dezbaterea succesiunii defunctei D..
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Sectorului 6 București și Judecătoria Slatina și-au declinat reciproc competența de soluționare a pricinii, prezentul conflict negativ de competență fiind ivit ca urmare a aplicării în cauză a unor dispoziții legale diferite de către cele două instanțe.
Astfel, Judecătoria Sectorului 6 București a apreciat că, în speță, instanța competentă a soluționa litigiu se stabilește prin raportare la prevederile art. 118 alin. (1) pct. 2 teza I C. proc. civ., în timp ce Judecătoria Slatina a reținut incidența normei reglementate de a art. 118 alin. (2) din același cod.
Înalta Curte reține că, prin prezentul demers judiciar, reclamanta B. a solicitat să se constată deschisă succesiunea de pe urma defunctei D., decedată la data de 20 aprilie 2005, să se constate că moștenitorii acesteia sunt pârâtele B. și C., să se constate că masa succesorală se compune din cota de 1/8 din apartamentul nr. x, situat în București, str. x bis, M2, compus din două camere și dependințe, cu o suprafață totală desfășurată de 37,09 mp, să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la apartamentul menționat, prin atribuirea imobilului către reclamantă și cu obligarea sa la plata unei sulte corespunzătoare către pârâte.
În motivarea cererii, reclamanta B. a arătat că este moștenitoarea defunctei E., decedată la data de 7 martie 2018, calitatea sa de moștenitor fiind atestată de certificatul de legatar nr. x din data de 3 octombrie 2018, emis de F., și a precizat că, în această calitate, deține 7/8 din apartamentul în litigiu
Totodată, a precizat că, în speță, cota de 1/8 din imobil a revenit defunctului G., după urma căruia a venit la moștenire defuncta D., ai cărei moștenitori s-a solicitat să se constate că sunt pârâtele.
Astfel, Înalta Curte constată că prezentul litigiu privește un imobil provenit dintr-o succesiune inițială, dar, în speță, se solicită împărțeala judiciară de către unul dintre coproprietari în contradictoriu cu moștenitorii celuilalt coproprietar, astfel că nu sunt incidente prevederile art. 118 C. proc. civ., nefiind vorba despre pretenții între moștenitorii aceluiași de cujus.
Prin urmare, instanța competentă a soluționa cauza se stabilește în temeiul prevederilor art. 117 alin. (3) C. proc. civ. raportate la cele ale alin. (1) ale aceluiași articol, în conformitate cu care, instanța competentă este cea în a cărei circumscripție este situat imobilul.
Cum imobilul cu privire la care se poartă prezentul litigiu este apartamentul nr. x, situat în București, str. x bis, M2, aflat în circumscripția Judecătoriei Sectorului 6 București, competența de soluționare a pricinii revine acestei instanțe.
În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București, secția civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 noiembrie 2021.