ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2379/2021

Ședința publică din data de 10 noiembrie 2021

După deliberare, asupra recursului de față, constată următoarele:

I.1. Circumstanțele cauzei

Prin sentința civilă nr. 4717/23.12.2019, pronunțată de Judecătoria Satu Mare, în dosarul nr. x/2019, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâta Asociația "C." și, în consecință, s-a dispus anularea Hotărârii nr. 1/31.05.2019 a Adunării Generale Extraordinare a Asociației și efectuarea cuvenitelor mențiuni în Registrul asociațiilor și fundațiilor ținut la Judecătoria Satu Mare, la data rămânerii definitive a hotărârii. A fost obligată pârâta la plata sumei de 1.600 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta Asociația "C.".

Prin decizia civilă nr. 135/Ap/12.03.2020, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, secția I civilă, a fost admis apelul declarat de apelanta Asociația "C.", împotriva sentinței civile nr. 4717/23.12.2019, pronunțată de Judecătoria Satu Mare, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimații A. și B..

A fost schimbată în parte sentința atacată, în sensul că a fost înlăturată dispoziția privind efectuarea cuvenitelor mențiuni în Registrul asociațiilor și fundațiilor ținut de Judecătoria Satu Mare.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.

A fost respinsă cererea apelantei privind plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

A fost obligată apelanta-pârâtă să plătească intimaților-reclamanți A. și B. suma de 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare, secția I civilă, la data de 12.06.2020, revizuenta Asociația "C." a solicitat, în temeiul art. 513 alin. (4) coroborat cu art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea cererii de revizuire, întrucât este admisibilă în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., și, în consecință, a solicitat anularea sentinței civile nr. 4717/23.12.2019 a Judecătoriei Satu Mare, definitivă prin decizia civilă nr. 135/Ap/12.03.2020 a Tribunalului Satu Mare, pronunțate în dosarul nr. x/2019.

Revizuenta a reclamat caracterul potrivnic al hotărârilor definitive pronunțate în dosarul nr. x/2019, în raport de cele statuate cu autoritate de lucru judecat în litigiul derulat în dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Satu Mare, având ca obiect modificare acte constitutive, în care, prin încheierea civilă nr. 647/18.06.2019, s-a admis solicitarea asociației privind înregistrarea modificărilor aduse, s-a constatat componența noilor organe de conducere ale asociației, cu dispoziția de înregistrare a acestor modificări în registrul asociațiilor și fundațiilor din cadrul Judecătoriei Satu Mare. Această hotărâre a fost apelată de D., în calitatea afirmată de fost președinte al asociației, iar apelul a fost anulat ca urmare a reținerii în cauză a excepției lipsei dovezii calității de reprezentant.

Prin decizia civilă nr. 621/Ap/25.11.2020, Tribunalul Satu Mare, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire, în favoarea Curții de Apel Oradea.

Prin decizia civilă nr. 323/A/2021 din 12 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuenta Asociația "C.", în contradictoriu cu intimații A. și B.; a fost obligă revizuenta Asociația "C." la plata către intimații A. și B. a sumei de 1500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei civile nr. 323/A/2021 din 12 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a declarat recurs revizuenta Asociația "C.", cale de atac cu a cărei soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 28 iunie 2021, și repartizat aleatoriu, spre soluționare, completului nr. 10.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 teza finală C. proc. civ., recurenta-revizuentă a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate, iar, în temeiul art. 513 alin. (6) C. proc. civ., admiterea cererii de revizuire, astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivului de recurs, recurenta a susținut că decizia atacată conține motive străine de natura cauzei, arătând că prin cererea de revizuire a invocat cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, în sensul dispozițiilor art. 513 alin. (4) C. proc. civ., coroborat cu art. 431 alin. (2) din același cod.

În acest sens, recurenta a învederat că în dosarul nr. x/2019 s-a statuat cu autoritate de lucru judecat nelegalitatea modificărilor efectuate prin hotărârea/procesul-verbal din 15.03.2011, prin care s-au stabilit alte organe de conducere ale asociației, iar prin cel de-al doilea litigiu, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 4717/2019 a Judecătoriei Satu Mare, a cărei anulare o solicită, s-a negat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, cu referire la cele statuate în primul litigiu, și s-a încuviințat cererea formulată de intimați, cerere întemeiată tocmai pe situația juridică creată urmare a hotărârilor adoptate la Adunarea Generală din 15.03.2011.

S-a mai arătat că, deși prin cererea de revizuire s-a invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., din perspectiva încălcării efectului pozitiv al lucrului judecat, potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ., instanța de revizuire a reținut în considerentele hotărârii atacate că hotărârile trebuie să întrunească cerința triplei identități de părți, obiect și cauză, cu toate că revizuenta nu a invocat dispozițiile art. 431 alin. (1) C. proc. civ. prin urmare, instanța de revizuire a pornit de la premisa greșită a necesității existenței triplei identități de părți, obiect și cauză, motivând hotărârea atacată cu aspecte străine de natura cauzei.

În continuare, recurenta a invocat ca practică judiciară decizia nr. 2787 din 12 iunie 2014, pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, redând considerente din cuprinsul hotărârii.

Conchizând, recurenta-revizuentă a solicitat admiterea recursului, cu consecința admiterii cererii de revizuire și anularea celei din urmă hotărâri, întrucât s-a încălcat efectul pozitiv al lucrului judecat, motivele străine din cuprinsul deciziei atacate fiind cele prevăzute de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., în raport de cele prevăzute de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., pe care revizuenta și-a întemeiat cererea.

Cererea de revizuire a fost comunicată intimaților, care nu au formulat întâmpinare.

La data de 9 noiembrie 2021, intimații au depus note de ședință, prin care au solicitat respingerea recursului, precum și judecarea cauzei în lipsă.

II. Soluția și considerentele instanței de recurs

Analizând recursul declarat de revizuenta Asociația "Alexandru Ioan Cuza", din perspectiva criticilor formulate și temeiurilor de drept incidente, ținând cont de limitele controlului de legalitate, Înalta Curte îl va respinge pentru următoarele considerente:

Recurenta-revizuentă critică decizia atacată din perspectiva faptului că instanța de revizuire a apreciat, în mod greșit, că, pentru a se reține incidența motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., trebuie întrunite cumulativ mai multe condiții, printre care și condiția ca hotărârile pretins contradictorictorii să întrunească cerința triplei identități de părți, obiect și cauză. Totodată, revizuenta arată că, în cuprinsul cererii de revizuire, nu a invocat dispozițiile art. 431 alin. (1) C. proc. civ., ci a susținut că decizia a cărei revizuire s-a cerut încalcă efectul pozitiv, potrivit art. 431 alin. (2) din același cod, al celor statutate în dosarul nr. x/2019.

Se constată că această critică, deși a fost încadrată de recurentă în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., se circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât vizează încălcarea de către instanța de revizuire a regulilor de procedură prevăzute de art. 431 alin. (2) C. proc. civ.

Având în vedere că, în speța dedusă judecății s-a invocat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, se reține că este necesar a se preciza că principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanței a chestiunii litigioase deja rezolvate, iar rațiunea reglementării anterior menționate o constituie necesitatea de a preveni încălcarea autorității de lucru judecat și de a împiedica instanțele să dea soluții contrare în dosare diferite.

Astfel, efectul de "lucru judecat" al unei hotărâri judecătorești are două accepțiuni; stricto sensu semnifică efectul negativ al autorității de lucru judecat (bis de eadem), care face imposibilă judecarea unui nou litigiu între aceleași părți, pentru același obiect, cu aceeași cauză, iar lato sensu semnifică efectul pozitiv al autorității de lucru judecat (res judicata), care presupune că hotărârea beneficiază de o prezumție irefragabilă că exprimă adevărul și că nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre.

Sub acest aspect, Înalta Curte notează că este necesar să se facă distincție între efectul negativ al autorității de lucru judecat, care are drept consecință respingerea acțiunii în temeiul acestei excepții, întrucât sunt îndeplinite elementele prevăzute de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., și efectul pozitiv al autorității de lucru judecat consacrat de art. 431 alin. (2) din același cod, care se referă la imposibilitatea de a statua diferit asupra modului în care anterior au fost dezlegate anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți.

În ceea ce privește condiția identității de părți, obiect și cauză, anume evitarea contradicțiilor dintre hotărârile judecătorești, Înalta Curte reține că aceasta reprezintă o cerință care valorifică efectul negativ al autorității de lucru judecat, respectiv interzicerea reluării aceleiași judecăți în condițiile identității de elemente reglementate prin art. 431 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cu care "Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect".

Pe de altă parte, Înalta Curte reține că, potrivit art. 430 alin. (2) C. proc. civ., "Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă".

Astfel cum rezultă din textul anterior menționat, autoritatea de lucru judecat este prevăzută în mod expres ca atașându-se și considerentelor hotărârii, nu doar a celor decisive, care susțin dispozitivul, ci și considerentelor decizorii.

În acest mod, legiuitorul a consacrat, în mod explicit, in terminis, pe plan normativ și efectul pozitiv al lucrului judecat prin care o chestiune litigioasă, dedusă judecății în mod incidental și dezlegată în cadrul unui proces, a cărei rezolvare nu se va regăsi în dispozitivul hotărârii, este înzestrată cu autoritate de lucru judecat, ceea ce înseamnă că nu va putea fi nesocotită, contrazisă într-un litigiu ulterior, întrucât ceea ce s-a judecat este presupus a exprima adevărul raporturilor juridice dintre părți (res iudicata pro veritate habetur).

Într-o astfel de situație, efectul pozitiv al autorității de lucru judecat presupune existența unui proces în desfășurare, în cadrul căruia se impun ca un "dat" dezlegările anterioare ale instanței, spre deosebire de efectul negativ, reglementat de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., care oprește o nouă judecată în fond (bis de eadem re ne sit actio), doar dacă există tripla identitate de elemente (părți, obiect, cauză).

În speță, din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, se constată că instanța de revizuire a dat eficiență atât efectului negativ al autorității de lucru judecat, reținând că între cele două litigii nu există identitate de părți, obiect și cauză, astfel că prin sentința civilă nr. 4717/23.12.2019, pronunțată de Judecătoria Satu Mare, în dosarul nr. x/2019, nu se încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 445/Ap/17.10.2019, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr. x/2019, cât și efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.

Sub acest aspect, instanța de revizuire a constatat că, în dosarul nr. x/2019, s-a dispus înregistrarea modificărilor care s-au adus Statutului asociației și a actului constitutiv prin Hotărârea nr. 1/31.05.2019 a Adunării Generale Extraordinare a Asociației, iar în dosarul nr. x/2019 s-a dispus anularea Hotărârii nr. 1/31.05.2019, la cererea unor membri ai asociației, reținându-se, totodată, că dispozitiile art. 8-12 și art. 33 din O.G. nr. 26/2000 stabilesc o procedură specială cu caracter necontencios de verificare a legalității cererii de înființare a asociațiilor și fundațiilor și a celor prin care se solicită să se ia act de modificările statutare, dispoziții de care s-a prevalat petenta Asociația "C." în dosarul nr. x/2019.

Însă, raportat la cele reținute de către instanța de revizuire, Înalta Curte constată că, în speța pendinte, sunt incidente dispozițiile art. 535 C. proc. civ., potrivit cu care încheierile pronunțate în procedură necontencioasă nu au autoritate de lucru judecat, întrucât, în primul dosar, hotărârea a fost pronunțată în procedură necontencioasă, iar în cel de-al doilea dosar, hotărârea a fost pronunțată în procedură contencioasă.

În acest sens, se reține că, în primul dosar, respectiv dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Satu Mare, a fost pronunțată încheierea nr. 647/18.06.2019, prin care a fost admisă cererea formulată de petenta Asociația "C." și s-a dispus înregistrarea în Registrul asociațiilor și fundațiilor din cadrul Judecătoriei Satu Mare a modificărilor care s-au adus Statutului asociației și a actului constitutiv, astfel cum au fost stabilite prin Hotărârea nr. 1/31.05.2019 a Adunării Generale Extraordinare a Asociației.

Prin decizia civilă nr. 445/Ap/17.10.2019, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, a fost admisă excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a numitului D. pentru apelanta Asociația "C." și, în consecință, a fost anulat apelul formulat împotriva încheierii nr. 647/2019 pronunțată de către Judecătoria Satu Mare, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.

Pe de altă parte, în cel de-al doilea dosar, respectiv dosarul nr. x/2019, a fost pronunțată sentința civilă nr. 4717/23.12.2019 a Judecătoriei Satu Mare, definitivă prin decizia civilă nr. 135/Ap/12.03.2020 a Tribunalului Satu Mare, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta Asociația "C.", iar, în consecință, s-a dispus anularea Hotărârii nr. 1/31.05.2019 a Adunării Generale Extraordinare a Asociației.

Astfel, raportat la aspectele evidențiate, Înalta Curte constată că hotărârile pronunțate în dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Satu Mare nu pot avea autoritate de lucru judecat sub aspectul chestiunilor analizate de aceeași judecătorie în dosarul nr. x/2019, având în vedere că primul litigiu a vizat o procedură necontencioasă, ce a fost limitată la analizarea unor aspecte formale, în sensul verificării dacă au fost depuse documentele cerute de lege pentru a se putea dispune înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor a modificărilor aduse Statului asociației și a actului constitutiv prin Hotărârea nr. 1/31.05.2019 a Adunării Generale Extraordinare a Asociației, iar cel de-al doilea litigiu a analizat, pe fond, îndeplinirea condițiilor de validitate a Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Asociației nr. 1/31.05.2019.

În acest context, Înalta Curte constată că instanța de revizuire nu putea avea în vedere efectul autorității de lucru judecat din primul litigiu supus procedurii necontencioase, întrucât se opun dispozițiile imperative ale art. 535 C. proc. civ., anterior evocate.

În consecință, în mod corect s-a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile legale care să conducă la admiterea cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte apreciază că instanța de revizuire a făcut o corectă aplicare și interpretare a legii, în cauză neexistând motive de nelegalitate, și, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 513 alin. (6) din același cod, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta Asociația "C." împotriva deciziei civile nr. 323/A/2021 din 12 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta Asociația "C." împotriva deciziei civile nr. 323/A/2021 din 12 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 noiembrie 2021.