ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2334/2021

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2021

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă sub nr. x/2018 din data de 23.01.2018, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. ca prin hotărârea ce se va pronunța:

- să se constate că produsele reținute de către autoritățile vamale, conform notificării Direcției Regionale Vamale Galați nr. x/11.01.2018, aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuală deținute de reclamantă asupra mărcii Uniunii Europene nr. x/30.07.2001 și asupra desenului/modelului nr. x din 31.05.2006;

- să se dispună interzicerea importului și a comercializării neautorizate de către pârâtă a produselor reținute de către autoritățile vamale conform notificării amintite, purtând semne identice sau similare mărcii Uniunii Europene nr. x/30.07.2001 și a produselor ce înglobează desenul/modelul nr. x din 31.05.2006 aparținând reclamantei;

- să se dispună interzicerea producerii, importului, distribuirii, comercializării, publicității și a oricăror acte de folosință, în activitatea comercială a pârâtei, a produselor purtând fără drept semne identice sau similare mărcii Uniunii Europene nr. x/30.07.2001 și a produselor ce înglobează desenul/modelul nr. x din 31.05.2006, aparținând reclamantei;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 9 din Regulamentul nr. 1001/2017 privind marca Uniunii Europene, art. 23, 29 din Regulamentul (UE) nr. 608/2013, art. 11,16 și 17 din Legea 344/2005, art. 10, 19 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 privind desenele sau modelele industriale comunitare.

Prin sentința civilă nr. 1401/16.07.2018, Tribunalul București, secția a III-a civilă a respins acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., ca neîntemeiată.

Prin decizia nr. 958A din 11 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2018, s-a admis apelul declarat de apelanta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 1401/16.07.2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a Civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L., s-a schimbat în parte sentința, în sensul că: s-a admis în parte acțiunea, s-a constatat că mărfurile reținute de autoritățile vamale conform notificării Direcției Regionale Vamale Galați nr. x/11.01.2018, respectiv mașinuțe electrice pentru copii -10 bucăți, aduc atingere drepturilor exclusive ale reclamantei asupra mărcii Uniunii Europene nr. x/30.07.2001. I s-a interzis pârâtei importul și comercializarea neautorizată a produselor menționate mai sus, producerea, importul, distribuirea, comercializarea, publicitatea și orice acte de folosință în activitatea sa comercială cu privire la produse ce înglobează marca menționată mai sus și s-a păstrat sentința sub aspectul respingerii în rest a acțiunii, ca nefondată. Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 7950 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în fața primei instanțe și în apel, reduse conform art. 453 alin. (2) C. proc. civ.

Împotriva deciziei menționate anterior au declarat recurs principal reclamanta A. și recurs incident pârâta S.C. B. S.R.L..

În motivarea recursului principal s-au arătat în esență următoarele.

In cauză este incident motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., întrucât instanța de apel nu a motivat hotărârea pronunțată raportat la dispozițiile legale incidente în materia desenelor și modelelor industriale, cât și la motivele de apel promovate de către reclamantă.

Cu privire la utilizatorul avizat, instanța a identificat acele repere jurisprudențiale, utile interpretării dispozițiilor lacunare enunțate în Regulamentul nr. 6/2002, fără a da și eficiență concluziilor jurisprudenței, în sensul determinării, în concret, a persoanei utilizatorului avizat în cauză și, din perspectiva acestuia, care sunt acele elemente care dau individualitate desenului protejat, respectiv dacă elementele comune celor două desene sunt detalii semnificative sau, dimpotrivă, nesemnificative, și dacă sunt impuse de funcția tehnică, fiind elemente comune modelului de autoturism tip SUV.

Instanța, deși apreciază că este necesar a se stabili care este utilizatorul avizat în cauză, având în vedere relația de dependență dintre utilizatorul avizat și impresia globală generată acestuia la întâlnirea cu un desen/model, nu identifică acest utilizator.

În același timp, instanța de apel, neidentificând domeniul utilizatorului avizat, nu a determinat gradul de libertate al autorului.

Nestabilind utilizatorul avizat si gradul de libertate al autorului, elemente ce trebuie luate în considerare în stabilirea, pe de-o parte, a impresiei globale și, pe de altă parte, în stabilirea întinderii protecției conferite de un desen/model industrial, concluzia instanței, întemeiată exclusiv pe considerente de facto, asemănări/deosebiri constatate ce au dus la stabilirea unei impresii globale diferite, apare ca fiind greșită, întrucât instanța nu a analizat și, implicit, luat în considerare toți factorii relevanți pentru a ajunge la o concluzie legală și temeinică.

Recurenta reclamantă a mai arătat că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. pentru următoarele motive.

Instanța de apel nu a identificat, în concret, în raport cu domeniul desenelor, utilizatorul avizat, ci doar a definit criteriile de determinare ale acestuia, nedeosebind astfel care sunt elementele care dau caracter individual, urmând ca ulterior să aprecieze dacă în cauză este vorba despre anumite trăsături care au ajuns să reprezinte un element comun tipului de autoturism tip SUV.

Instanța de apel, a realizat o comparație directă a modelului invocat cu aspectul produselor litigioase, reliefând punctual asemănările și diferențele identificate, concluzionând că impresia globală e diferită. Procedând astfel, instanța nu a arătat: care este relevanța asemănărilor și deosebirilor identificate; care dintre elementele identificate ca fiind fie asemănări, fie deosebiri, sunt de natură a conferi individualitate modelului opus; care dintre elementele identificate ca fiind fie asemănări, fie deosebiri, sunt de natură a reprezenta elemente comune specifice autoturismului tip SUV.

Potrivit jurisprudenței relevante, impresia de ansamblu diferită nu este rezultatul identificării unui număr de deosebiri, în detrimentul sumei asemănărilor, ci este un proces de analiză, făcut din perspectiva utilizatorului avizat, de determinare a elementelor semnificative care dau caracter individual modelului protejat care au fost toate încorporate în aspectul produselor litigioase, luându-se în considerare constrângerile impuse de natura produsului.

Instanța trebuia să concluzioneze că impresia de ansamblu a modelelor comparate este diferită doar dacă stabilea că elementele comune nu conferă caracter individual modelului protejat, fiind fie detalii nesemnificative, fie impuse de funcția tehnică a acestora în raport de domeniul în care se situează produsul.

Impresia de ansamblu comună nu este rezultatul contabilizării asemănărilor unor componente determinate după natura sau funcționalitatea acestora (faruri, uși, oglinzi), ci a unor componente cu o formă specifică, într-o asociere sau combinație specifică, apte, împreună, dar și individual, să confere o impresie de ansamblu comună. în cauză, elementele comune care dau imaginea de ansamblu sunt forma specifică a farurilor, portierelor, grilei de radiator, forma caroseriei, toate împreună conferind caracter individual modelului protejat, tară a fi impuse de natura SUV a produsului și fără a fi schimbată de absența sau prezența altor detalii sau caracteristici nesemnificative.

În motivarea recursului incident prin care pârâta B. S.R.L. a solicitat respingerea recursului declarat de reclamantă și admiterea recursului declarat de pârâtă, modificarea în parte a hotărârii recurate și, pe cale de consecință, menținerea sentinței civile nr. 1401/16.07.2018 pronunțată de Tribunalul București, s-au arătat în esență următoarele.

Din planșele foto comparative, analizând imaginea de ansamblu, se poate observa faptul că cele doua modele nu prezintă elemente esențiale în imaginea de ansamblu a mărcii care să ducă la concluzia că acestea sunt identice sau măcar similare, implicit că ar exista risc de confuzie ori asociere pentru consumatorul avizat.

În speță nu sunt incidente dispozițiile art. 3 pct. 11 lit. a) din Legea nr. 344/2015, întrucât mașinuțele pentru copii nu reprezintă decât tiparul clasic al unei "mașini de teren/SUV", conținând doar elemente comune pentru mașinile din această categorie care nu preiau nici în cea mai mică măsură caracteristicile care definesc modelul înregistrat.

În situația în care reclamanta dorea utilizarea modelului și pentru alte categorii, cum ar fi jucării (mașinuțe electrice pentru copii), aceasta avea posibilitatea legală de a adăuga o clasă suplimentara, respectiv 21-01 conform Clasificării de la Locarno, în cadrul căreia sunt regăsite jocuri și jucării.

Legislația națională și cea europeană oferă criteriile de apreciere a noutății și a caracterului de individualitate a unui model prin raportare la modelul anterior, în sensul că două modele nu pot fi considerate identice dacă trăsăturile lor definitorii se suprapun numai prin prisma caracteristicilor nesemnificative, cum ar fi în cazul dedus judecății o simplă mașină de teren/SUV.

Legea nr. 84/1998 folosește sintagma "risc de confuzie incluzând și riscul de asociere", care a fost preluată din Directiva 89/104/EEC și interpretată de Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în sensul că simpla asociere pe care publicul ar putea să o facă între două mărci, ca rezultat al conținutului semantic analog, nu este prin ea însăși suficientă pentru a se concluziona că există un risc de confuzie în înțelesul art. 4 (1) (b) al Directivei.

În analiza situației prezentate de către recurentă și în lumina legislației privind protecția desenelor și modelelor Ia nivel european, trebuie avut în vedere faptul că întreaga legislație este centrată pe consumatorul avizat și nu pe consumatorul superficial sau cel de ordin mediu (rezonabil de circumspect și de diligent).

În ceea ce privește gradul de atenție al publicului relevant, în scopul aprecierii globale a riscului de confuzie în sensul articolului 8 alin. (1) litera (b) din Regulamentul privind marca comunitară, consumatorul mediu al produselor avute în vedere este prezumat a fi normal informat și suficient de atent și de avizat. Trebuie ținut seama și de faptul că nivelul de atenție al consumatorului mediu poate varia în funcție de categoria de produse sau de servicii în cauză, (cauza T-331/09, Novartis AG împotriva OAPI).

Natura utilizatorului avizat implică faptul că, atunci când este posibil, acesta va proceda la comparația directă a desenelor sau modelelor industriale în cauză. Totuși, nu se poate exclude că o astfel de comparație ar fi imposibilă sau neobișnuită în sectorul vizat, în special din cauza împrejurărilor specifice sau a caracteristicilor obiectelor pe care le reprezintă desenele sau modelele industriale în cauză. în lipsa unei indicații precise în această privință în cadrul Regulamentului nr. 6/2002 privind desenele sau modelele industriale comunitare, nu se poate considera că legiuitorul Uniunii a avut intenția de a limita aprecierea eventualelor modele industriale sau desene la o comparație directă.

În ceea ce privește nivelul de atenție a utilizatorului avizat, deși acesta nu este consumatorul mediu normal informat, suficient de atent și de avizat, care percepe un desen sau un model industrial în mod normal ca pe un tot și nu face o examinare a diferitor detalii ale acestuia, el nu este nici expertul sau specialistul capabil să observe în detaliu diferențele minime care pot să existe între modelele industriale sau desenele în conflict. Astfel, calificativul avizat sugerează că utilizatorul, fără a fi designer sau expert tehnic, cunoaște diversele desene sau modele industria/e existente în sectorul vizat, are un anumit nivel de cunoștințe în ceea ce privește elementele pe care, de regulă, aceste desene scut modele industriale le conțin și, datorită interesului său pentru produsele respective, dă dovadă de un grad de atenție relativ ridicat atunci când le utilizează. (Cauza C-28I/10 P, PepsiCo Inc împotriva C.).

Recurenta-reclamantă A. a formulat întâmpinare la recursul incident declarat de intimata-pârâtă B. S.R.L., prin care a solicitat, în principal, anularea, respectiv respingerea recursului în cadrul procedurii de filtru, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., iar, pe cale de excepție, respingerea ca lipsite de interes a motivelor de recurs referitoare la încălcarea desenelor/modelelor industriale.

În subsidiar, respingerea recursului incident formulat ca neîntemeiat și nefondat, cu consecința păstrării hotărârii recurate având nr. 958A/11.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în limitele admiterii propriei căi de atac exercitate, cu obligarea intimatei-recurente la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de B. solicită înlăturarea apărărilor formulate, cu consecința admiterii recursului formulat de reclamantă.

Prin încheierea din 14 septembrie 2021 completul de filtru a admis în principiu recursurile declarate de reclamanta A. și de pârâta B. S.R.L. și a fixat termen de judecată la data de 9 noiembrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

În ceea ce privește excepțiile invocate prin întâmpinare, s-a reținut, cu privire la excepția nulității recursului invocată de recurenta-reclamantă A., că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., motivele de recurs formulate de către recurenta-pârâtă conținând și critici care privesc aspecte de nelegalitate, fiind posibilă încadrarea lor în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., încadrare care trebuie realizată în raport de prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Referitor la apărările prin care recurenta-reclamantă A. a susținut lipsa de interes în formularea motivelor de recurs referitoare la încălcarea desenelor/modelelor industriale, Înalta Curte a constatat că acestea nu pot conduce la pronunțarea unei soluții parțiale asupra recursului, impunându-se a fi realizată evaluarea acestor aspecte în contextul unei judecăți unitare a cererii de recurs.

Înalta Curte a constatat nefondate recursurile pentru considerentele expuse mai jos.

În ceea ce privește recursul declarat de către reclamantă sunt de reținut următoarele.

Este nefondat motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., potrivit cărora casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

În cadrul acestui motiv de recurs recurenta a arătat în esență că instanța de apel nu a motivat hotărârea pronunțată raportat la dispozițiile legale incidente în materia desenelor și modelelor industriale și la motivele de apel promovate de către reclamantă.

Referitor la susținerea că instanța de apel nu ar fi motivat hotărârea pronunțată raportat la dispozițiile legale incidente în materia desenelor și modelelor industriale, este de observat că prin argumentele invocate recurenta susține în fapt greșita interpretare și aplicare de către instanța de apel a dispozițiilor de drept material din domeniul protecției desenelor și modelelor industriale, în sensul că nu ar fi aplicat corect și complet criteriile de analiză a limitelor de protecție a dreptului rezultând din înregistrarea acestuia.

Or, aceste critici nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., ci în cele ale punctului 8 al aceluiași articol, fiind, de altfel, reluate în cadrul motivului de recurs întemeiat pe aceste ultime prevederi.

Legat de susținerea că instanța de apel nu ar fi motivat hotărârea pronunțată raportat la motivele de apel formulate de către reclamantă, este de reținut că, deși recurenta a citat următorul paragraf din motivele de apel: "Contrar opiniei instanței, arătăm că produsele intimatei-pârâte încorporează întocmai elementele esențiale ale desenului apelantei-reclamante, iar caracteristicile enunțate nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor, ci doar de puternica impresie lăsată de reputația și gradul ridicat de cunoaștere al celebrului model de mașină militară x. Niciunul din detaliile preluate de produsele intimate-pârâte, în aspectul exterior, nu este impus de genul mașinilor SUV, ci sunt o preluare servilă a caracteristicilor esențiale ale modelului mașinilor x, percepute în domeniul modelelor drept detalii semnificative de un utilizator avizat", nu a arătat concret cărui argument susținut în cadrul acestui paragraf nu i-ar fi răspuns instanța de apel.

Este de remarcat că în cadrul acestui paragraf se susține doar că produsele intimatei-pârâte încorporează întocmai elementele esențiale ale desenului apelantei-reclamante, iar caracteristicile enunțate nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor.

Contrar susținerilor recurentei, din acest paragraf nu rezultă că critica recurentei s-ar fi axat în apel pe două paliere, și anume pe necesitatea determinării, de către instanța de apel, a acelor elemente esențiale ale desenului/modelului protejat, care dau individualitate acestuia, delimitându-le de elementele impuse de funcția tehnică sau caracteristicile unui autoturism tip SUV și pe necesitatea stabilirii elementelor comune celor două modele, fie că sunt dominante sau detalii nesemnificative și a faptului dacă, potrivit unui utilizator avizat, acestea dau individualitate modelului, nefiind impuse de funcția tehnică sau de natura autoturismului SUV.

Astfel, nu se poate susține în mod întemeiat că instanța de apel nu ar fi analizat vreun motiv de apel formulat de către reclamantă în sensul expus anterior.

De asemenea, în cadrul motivelor de apel formulate care priveau protecția modelului industrial invocat nu se regăsesc critici referitoare la considerentele sentinței atacate, în sensul neidentificării în mod corect a utilizatorului avizat și a gradului de libertate a autorului, spre a se pretinde că nu au fost analizate de către instanța de apel.

Este nefondat motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În prealabil, este de reținut că prima instanță a considerat nefondat capătul de cerere bazat pe încălcarea modelului comunitar nr. x din 31.05.2006, reținând următoarele argumente: "(…) cu privire la încorporarea modelului industrial, deși este forma clasică de Suv, mașină de teren, între cele două produse există diferențieri, printre altele poziționarea farurilor și celor 7 linii care formează grila de radiator; poziționarea de o parte și de alta a grilei a câte 2 semnalizatoare; aspectul autovehiculului privit din spate în ansamblul său, determinat de poziționarea elementelor (roți, lunetă, ușă); forma în linii drepte a parbrizului, barei din față; forma specifică, în linii în unghi drept a părții din spate (barei) din partea superioară a autoturismului.

În ceea ce privește produsele cărora li se aplica semnele în conflict, tribunalul a reținut în parte identitatea, în parte similaritatea acestora, deoarece produsele importate de către pârâtă, precum și cele pentru care este încorporat sau căruia i s-a aplicat desenul sau modelul protejate sunt identice - mașinuțe de jucării, Suv-uri.

Consumatorul mediu, rezonabil de atent si de circumspect, deși va întâlni un produs - mașinuță de teren de jucărie el va putea face diferența în privința mărcii și desenului industrial."

În motivarea apelului criticile formulate de către reclamantă legat de soluționarea capătului de cerere menționat anterior au fost următoarele:

"Cu privire la protecția conferită de înregistrarea modelului/desenului Uniunii Europene nr. x din 31.05.2006 și la încălcarea acestuia, s-a arătat că, deși se arată de instanță potențiale elemente de natură a diferenția în mod clar produsele intimatei-pârâte de desenul/modelul înregistrat al apelantei-reclamante, se reține o identitate a produselor pârâtei cu desenele aflate în conflict, inducând ideea că această identitate ar fi una impusă de caracteristicile specifice SUV-urilor.

Contrar opiniei instanței, apelanta arată că produsele intimatei-pârâte încorporează întocmai elementele esențiale ale desenului apelantei-reclamante, iar caracteristicile enunțate nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor, ci doar de puternica impresie lăsată de reputația și gradul ridicat de cunoaștere al celebrului model de mașină militară x. Niciunul din detaliile preluate de produsele intimatei-pârâte, în aspectul exterior, nu este impus de genul mașinilor SUV, ci sunt o preluare servilă a caracteristicilor esențiale ale modelului mașinilor x, percepute în domeniul modelelor drept detalii semnificative de un utilizator avizat.

Așadar, detaliile semnificative ale desenului înregistrat, apte să determine caracterul individual al acestuia, ce reprezintă autoturismul x, detalii care sunt încorporate și de produsele importate de intimata-pârâtă, generând aceeași imagine de ansamblu, sunt:

- grila din față de autoturismului (incluzând poziționarea farurilor și celor 7 linii care formează grila de radiator);

- poziționarea de o parte și de alta a grilei a câte 2 semnalizatoare;

- forma specifică, în linii drepte a parbrizului, barei din față;

- poziționarea roților, ușor în exteriorul corpului autoturismului.

Analiza comparativă a reprezentărilor grafice ale modelului aparținând reclamantei și aspectul exterior, de ansamblu, al produselor reținute permite constatarea cu ușurință a faptului că oricare dintre reprezentările amintite sunt încorporate în imaginea de ansamblu a mașinuțelor importate de intimata-pârâtă, producând aceeași impresie de ansamblu."

Redarea acestor critici este importantă, întrucât una dintre limitele efectului devolutiv al apelului, potrivit art. 477 C. proc. civ., este dată de ceea ce s-a apelat.

În ceea ce privește primul paragraf din motivele de apel acesta reflectă în mod evident o eroare de percepție a considerentelor primei instanțe de fond, atâta timp cât aceasta nu a reținut că ar exista diferențe între modelul industrial așa cum a fost înregistrat și mașinuțele electrice pentru copii reținute de către autoritățile vamale și în același timp identitatea între acestea.

"Identitatea/similaritatea" de produse reținută de către prima instanță privea produsele pentru care a fost înregistrat modelul industrial în cauză, clasa 12.08 (vehicule), Aranjamentul de la Locarno, și cele în care se pretinde că a fost încorporat acesta, anume mașinuțe (de jucărie).

Ca atare, acesta nu poate fi considerat un motiv de apel propriu-zis, legat de care, în orice caz, în recurs s-a susținut tocmai că prin aceste considerente ale tribunalului s-ar fi antamat ideea din considerentele instanței de apel prin care s-a reținut că înregistrarea unui desen pentru anumite clase și încorporarea acestuia într-un produs ce nu este inclus în această clasă, este irelevantă din perspectiva întinderii protecției conferite de înregistrarea unui desen.

Or, așa cum rezultă din motivele de apel expuse anterior, în cadrul acestora s-au formulat, în esență, următoarele critici:

- produsele intimatei-pârâte încorporează întocmai elementele esențiale ale desenului apelantei-reclamante, iar caracteristicile enunțate nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor, ci doar de puternica impresie lăsată de reputația și gradul ridicat de cunoaștere al celebrului model de mașină militară x.

- în cadrul produselor intimatei-pârâte, în aspectul exterior, sunt preluate în mod servil caracteristicilor esențiale ale modelului mașinilor x, percepute în domeniul modelelor drept detalii semnificative de un utilizator avizat;

- detaliile semnificative ale desenului înregistrat, apte să determine caracterul individual al acestuia, ce reprezintă autoturismul x, sunt:

- grila din față a autoturismului (incluzând poziționarea farurilor și a celor 7 linii care formează grila de radiator);

- poziționarea de o parte și de alta a grilei a câte 2 semnalizatoare;

- forma specifică, în linii drepte a parbrizului, barei din față;

- poziționarea roților, ușor în exteriorul corpului autoturismului.

- oricare dintre reprezentările amintite sunt încorporate în imaginea de ansamblu a mașinuțelor importate de intimata-pârâtă, producând aceeași impresie de ansamblu.

În ceea ce privește primul argument din apel în sensul că elementele esențiale ale modelului apelantei-reclamante produsele intimatei-pârâte nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor, ci doar de "puternica impresie lăsată de reputația și gradul ridicat de cunoaștere al celebrului model de mașină militară x", acesta nu este relevant în analiza limitelor de protecție ale desenelor și modelelor industriale, întrucât, așa cum corect a reținut instanța de apel, potrivit art. 10 (Întinderea protecției) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare:

"(1) Protecția conferită de desenul sau modelul industrial comunitar se întinde asupra oricărui desen sau model care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită.

(2) Pentru stabilirea întinderii protecției, trebuie să se ia în considerare gradul de libertate pe care-l deține autorul în realizarea desenului sau a modelului."

Astfel, relevante pentru stabilirea întinderii protecției unui desen sau model industrial comunitar sunt stabilirea dacă desenul sau modelul opus produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită sau nu și a gradului de libertate pe care l-a avut autorul în realizarea desenului sau a modelului înregistrat.

Ca atare, eventuala reputație sau gradul de cunoaștere a unui anumit model de autovehicul nu sunt de natură a influența această analiză.

De altfel, recurenta reclamantă nu a mai reluat în recurs aceste argumente.

Ca atare, motivele de apel care au mai rămas în discuție și care conturează limitele apelului sunt acelea prin care s-a susținut că:

- detaliile semnificative ale desenului înregistrat, apte să determine caracterul individual al acestuia, sunt:

- grila din față a autoturismului (incluzând poziționarea farurilor și a celor 7 linii care formează grila de radiator);

- poziționarea de o parte și de alta a grilei a câte 2 semnalizatoare;

- forma specifică, în linii drepte a parbrizului, barei din față;

- poziționarea roților, ușor în exteriorul corpului autoturismului;

- aceste detalii semnificative nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor, ci sunt specifice autoturismelor x;

- încorporarea acestor caracteristici, considerate de esența modelului protejat, în cadrul mașinuțelor pârâtei produce aceeași impresie de ansamblu.

Raportat la limitele apelului date de aceste critici formulate în apel instanța de apel a reținut următoarele considerente:

‹‹Trecând la analiza pretinsei încălcări, curtea reține dispozițiile art. 10 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare, potrivit cu care:

"Protecția conferită de desenul sau modelul industrial comunitar se întinde asupra oricărui desen sau model care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită."

Prin urmare, dreptul prevăzut de art. 19 din același Regulament, invocat de apelanta-reclamantă, poate fi recunoscut în condițiile în care produsele importate de intimata-pârâtă încorporează desenul/modelul înregistrat în beneficiul reclamantei și impresia vizuală globală produsă asupra utilizatorului avizat nu este diferită de cea produsă de desen/model.

Față de aceste considerații teoretice, curtea constată întemeiate susținerile intimatei în sensul că între desenul/modelul înregistrat și mașinuțele electrice de jucărie importate de pârâtă se identifică mai multe diferențe care duc la o impresie globală diferită, deși există, într-adevăr, și o serie de elemente comune.

Curtea consideră relevante sub acest aspect împrejurările următoare:

- desenul/modelul reproduce un vehicul cu plafon și respectiv 2 portiere pentru șofer și pasager, în timp de mașinuțele importate de pârâtă nu au plafon și portiere;

- mașinuțele importate de pârâtă au mai multe elemente care lipsesc în desen/model: o bară de protecție față supradimensionată; patru faruri instalate deasupra locurilor din spate, pe elementul de protecție aflat în partea posterioară a vehiculului, el însuși diferit de cel reprezentat în cadrul desenului/modelului;

- oglinzile retrovizoare laterale sunt diferite, la mașinuțele pârâtei au un braț mai lung și au formă pătrată, în timp ce în desen/model oglinzile au un braț mai scurt și au formă dreptunghiulară.

Elementele comune sunt silueta specifică unui autoturism sportiv de teren (SUV, sport utility vehicle), grila radiatorului cu farurile rotunde și spațiile pentru aerisire din mijloc aliniate paralel, în număr de 7, anvelopele supradimensionate.

Față de aceste împrejurări de fapt, curtea apreciază că impresia globală produsă de mașinuțele electrice analizate este diferită de cea produsă de desenul/modelul invocat de reclamantă, cu luarea în considerare a utilizatorului avizat astfel cum este determinat în cele ce preced, cu concluzia că dreptul reclamantei apelante asupra desenului/modelului nr. x nu a fost încălcat.››

În cadrul recursului reclamanta a susținut în esență că soluția de respingere a acțiunii este întemeiată exclusiv pe considerente de fapt, anume pe concluzia în sensul că impresia globală este diferită, ca urmare a identificării asemănărilor și deosebirilor existente între desenul/modelul protejat și produsele în care acesta a fost încorporat de către intimată și că impresia globală diferită nu se poate fonda doar pe identificarea elementelor de asemănare și de deosebire dintre cele două modele, ci trebuia identificat, din perspectiva unui utilizator avizat, care sunt elementele determinante ale formării impresiei globale a desenelor, deosebindu-le de detaliile nesemnificative și de elementele impuse de funcția tehnică. Totodată, s-a mai susținut că instanța trebuia să aprecieze contribuția acestora la formarea impresiei globale și din perspectiva libertății autorului, raportată la domeniul în care se situează modelul.

Având în vedere limitele apelului date de motivele de apel așa cum au fost reținute mai sus, cu privire la acestea trebuie observat că reclamanta susține că respectivele caracteristici al modelului în cauză, enumerate de aceasta, ar fi semnificative în sensul determinării impresiei vizuale globale prin aceea că ar fi specifice autoturismelor x.

Or, ținând cont că modelul de față a fost înregistrat în 2006 și că autoturismelor x, care ar fi avut în componența aspectului exterior aceste caracteristici, au început să fie produse încă din 1941, potrivit informațiilor publicate pe site-urile de specialitate, este evident că, dacă aceste elemente ar fi fost considerate detalii semnificative care să influențeze determinant impresia vizuală de ansamblu a modelului în cauză, acesta nu ar mai fi fost înregistrat, întrucât nu ar mai fi avut caracter individual.

Acesta este motivul pentru care în sine caracteristicile evidențiate de către reclamantă în apel ca reprezentând în general o specificitate a "autoturismelor x" nu pot reprezenta "detaliile semnificative ale desenului înregistrat, apte să determine caracterul individual al acestuia".

Potrivit articolul 3 lit. a) (Definiții) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 privind desenele sau modelele industriale comunitare, în înțelesul prezentului regulament, "desen sau model industrial" înseamnă aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, care îi conferă, în special, caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii și/sau a materialelor și/sau a ornamentației produsului în sine.

Astfel, examinarea noutății și a caracterului individual se face prin compararea impresiei globale redate prin combinația dintre principalele caracteristici (linii, contururi, culori, formă, textură și/sau materiale și/sau ornamentația produsului în sine) cu materialul opus.

Or, instanța de apel a făcut această analiză evidențiind, raportat la susținerile din apel și cele din întâmpinare, care sunt asemănările și diferențele care duc, din perspectiva utilizatorului avizat, la o impresie vizuală globală diferită.

În ceea ce privește elementele comune reținute de instanța de apel, dintre acestea, silueta specifică unui autoturism sportiv de teren (SUV, sport utility vehicle) reprezintă o caracteristică ce ține de constrângerile aferente caracteristicilor impuse de funcția tehnică a produsului sau a unui element al produsului ori de prevederile legale aplicabile produsului, ce influențează gradul de libertate al autorului.

Totuși, atâta timp cât această caracteristică a fost reținută ca atare de către prima instanță de fond și nu a fost criticată în apel sub aspectul faptului că nu s-ar fi arătat care este "standardul sau reperul la care s-a raportat pentru a determina încadrarea elementelor compune individualizate în modelele de comparat în categoria celor specifice mașinilor SUV, cu consecința înlăturării lor din cadrul celor care contribuie la ansamblul comun", nu i se poate imputa instanței de apel, omisso medio, că nu ar fi făcut o astfel de analiză.

Așa cum s-a reținut mai sus în cadrul apelului s-a susținut doar că elementele evidențiate de reclamantă ca fiind detalii semnificative în cadrul modelului său înregistrat nu sunt impuse de un gen al SUV-urilor, deoarece ar fi specifice autoturismelor x.

Or, trecând peste faptul că nu ține de analiza întinderii dreptului de protecție asupra modelului industrial determinarea a ceea ce este specific unei anumite mărci de vehicule, instanța de apel nici nu a reținut că ar fi impuse de un gen al SUV-urilor grila radiatorului cu farurile rotunde și spațiile pentru aerisire din mijloc aliniate paralel, în număr de 7 și anvelopele supradimensionate, acestea fiind reținute în mod separat ca elemente comune.

Referitor la determinarea utilizatorului avizat instanța de apel a realizat această analiză raportat la apărările formulate de intimatul pârât în cadrul întâmpinării.

Astfel, instanța de apel a reținut cu privire la utilizatorul avizat:

- produsul pentru care un model/desen este înregistrat este relevant prin prisma întinderii protecției în scopul determinării persoanei utilizatorului avizat, a cărui apreciere este relevantă când se pune problema unei impresii globale diferite/similare create printr-un model/desen ulterior;

- noțiunea de utilizator avizat poate fi înțeleasă ca desemnând un utilizator dotat nu cu o atenție medie, ci cu o vigilență specifică, fie ca urmare a experienței sale personale, fie a cunoștințelor sale extinse cu privire la sectorul vizat, care de regulă va proceda la comparația directă a desenelor sau modelelor industriale în cauză [Hotărârea Curții (Camera a patra) din 20 octombrie 2011 în cauza C-281/10 P, PepsiCo, Inc. împotriva C., S.A. și OAPI];

- calificativul "avizat" sugerează că utilizatorul, fără a fi designer sau expert tehnic, cunoaște diversele desene sau modele industriale existente în sectorul vizat, are un anumit nivel de cunoștințe în ceea ce privește elementele pe care, de regulă, aceste desene sau modele industriale le conțin și, datorită interesului său pentru produsele respective, dă dovadă de un grad de atenție relativ ridicat atunci când le utilizează. [Hotărârea Curții (Camera a patra) din 20 octombrie 2011 în cauza C-281/10 P, PepsiCo, Inc. împotriva C., S.A. și OAPI].

Din aceste considerente reiese că instanța a avut în vedere în mod corect un utilizator avizat în sectorul produsului pentru care a fost înregistrat modelul în cauză, adică, clasa 12.08 (vehicule) Aranjamentul de la Locarno, conform jurisprudenței citată, fapt ce rezultă expres din următorul paragraf: "(…) curtea apreciază că impresia globală produsă de mașinuțele electrice analizate este diferită de cea produsă de desenul/modelul invocat de reclamantă, cu luarea în considerare a utilizatorului avizat astfel cum este determinat în cele ce preced, cu concluzia că dreptul reclamantei apelante asupra desenului/modelului nr. x nu a fost încălcat."

Recurenta reclamantă a mai arătat că instanța de apel a realizat o comparație directă a modelului invocat cu aspectul produselor litigioase, reliefând punctual asemănările și diferențele identificate și concluzionând că impresia globală este diferită fără să arate care este relevanța asemănărilor și deosebirilor identificate, care dintre elementele identificate ca fiind fie asemănări, fie deosebiri sunt de natură a conferi individualitate modelului opus; care dintre elementele identificate ca fiind fie asemănări, fie deosebiri, sunt de natură a reprezenta elemente comune specifice autoturismului tip SUV.

Așa cum rezultă din motivarea instanței de apel, aceasta a identificat diferențele care duc la o impresie globală diferită, din perspectiva utilizatorului avizat, ceea ce însemnă că a apreciat că acestea intră în categoria diferențelor semnificative, raportat la designul unui autoturism de tip SUV.

Reliefarea diferențelor semnificative între cele două modele ține de stabilirea situației de fapt prin raportare la probele administrate în cauză și nu poate fi reevaluată în recurs, conform art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Sub acest aspect, în cadrul apelului reclamanta a susținut doar că detaliile semnificative ale desenului înregistrat sunt grila din față a autoturismului (incluzând poziționarea farurilor și a celor 7 linii care formează grila de radiator); poziționarea de o parte și de alta a grilei a câte 2 semnalizatoare; forma specifică, în linii drepte a parbrizului, barei din față; poziționarea roților, ușor în exteriorul corpului autoturismului, care ar fi sunt specifice autoturismelor x și din acest motiv apte să determine caracterul individual al acestuia.

Or, așa cum s-a reținut mai sus, pentru motivele expuse acolo, caracteristicile evidențiate de către reclamantă în apel ca reprezentând în general o specificitate a "autoturismelor x" nu pot reprezenta în sine "detaliile semnificative ale desenului înregistrat, apte să determine caracterul individual al acestuia".

Contrar susținerilor recurentei, instanța de apel nu a determinat impresia de ansamblu diferită prin contabilizarea deosebirilor/asemănărilor unor componente determinate după natura sau funcționalitatea acestora ci în funcție de caracteristicile liniilor, contururilor, formei, ce fac parte din aspectul exterior al desenului sau modelului industrial, conform art. 3 lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 privind desenele sau modelele industriale comunitare, așa cum rezultă din motivarea instanței de apel citată mai sus.

În consecință, recursul declarat de către reclamantă va fi respins ca nefondat.

Recursul incident, care va fi analizat din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este nefondat pentru următoarele considerente.

Prin acest recurs pârâta a solicitat modificarea în parte a hotărârii recurate și, pe cale de consecință, menținerea sentinței civile nr. 1401/16.07.2018 pronunțată de Tribunalul București.

Prin cererea de chemare în judecată s-a invocat încălcarea, pe de o parte, a drepturilor exclusive de proprietate intelectuală deținute de reclamantă asupra mărcii Uniunii Europene nr. x/30.07.2001, iar pe de altă parte, asupra desenului/modelului nr. x din 31.05.2006.

Prin sentința civilă nr. 1401/16.07.2018 pronunțată de Tribunalul București s-a respins în tot cererea de chemare în judecată, iar prin decizia atacată s-a schimbat în parte sentința, în sensul că: s-a admis în parte acțiunea, s-a constatat că mărfurile reținute de autoritățile vamale conform notificării Direcției Regionale Vamale Galați nr. x/11.01.2018, anume mașinuțe electrice pentru copii -10 bucăți, aduc atingere drepturilor exclusive ale reclamantei asupra mărcii Uniunii Europene nr. x/30.07.2001. I s-a interzis pârâtei importul și comercializarea neautorizată a produselor menționate mai sus, producerea, importul, distribuirea, comercializarea, publicitatea și orice acte de folosință în activitatea sa comercială cu privire la produse ce înglobează marca menționată mai sus și s-a păstrat sentința sub aspectul respingerii în rest a acțiunii, ca nefondată.

Ca atare, instanța de apel a constatat că produsele în cauză încalcă doar drepturile exclusive ale reclamantei asupra mărcii comunitare nr. x/30.07.2001, iar nu și asupra modelului comunitar nr. x din 31.05.2006, ca atare, solicitarea de modificare a deciziei atacate, cu consecința menținerii sentinței civile nr. 1401/16.07.2018 pronunțata de Tribunalul București, nu poate viza, în esență, decât soluția adoptată de către instanța de apel cu privire la cererea de chemare în judecată legată de încălcare drepturilor exclusive ale reclamantei asupra mărcii comunitare nr. x/30.07.2001.

Or, din conținutul recursului incident reiese formularea a trei tipuri de critici.

În cadrul primului tip de critici se susține că din planșele foto comparative, raportat la lipsa elementelor identice/similare dintre produsele în conflict, "analizând imaginea de ansamblu, se poate observa faptul că cele două modele nu prezintă elemente esențiale în imaginea de ansamblu a mărcii care sa duca la concluzia ca acestea sunt identice sau măcar similare, implicit că ar exista risc de confuzie ori asociere pentru consumatorul avizat."

Ca și în întâmpinarea formulată în faza de judecată a apelului, recurenta pârâtă a tratat împreună chestiunile legate de încălcarea dreptului asupra mărcii, respectiv asupra desenului/modelului, deși instanța de apel a reținut, în mod corect de altfel, că ele sunt dezlegate după reguli parțial distincte.

În analiza acestui prin tip de critici urmează a fi desprinse cele ce vizează condițiile de protecție a mărcii înregistrate.

În ceea ce privește marca înregistrată în cauză, instanța de apel a reținut din datele referitoare la înregistrarea mărcii că produsele pentru care a fost înregistrată marca și produsele pentru care s-a reținut folosirea unui semn similar sunt identice, și anume jucării (clasa 28, Clasificarea de la Nisa), ca atare, simpla afirmație a recurentei pârâte că nu ar fi identice produsele nu este suficientă pentru a contrazice cele reținute de instanța de apel legat de situația de fapt existentă în cauză.

Ca atare, nu poate fi avută în vedere, pentru a verifica analiza riscului de confuzie așa cum a fost realizată de către instanța de apel, premisa susținută de către recurentul pârât că ar fi diferite produsele pentru care a fost înregistrată marca reclamantei și cele aparținând pârâtei pe care este aplicat semnul în cauză.

Referitor la comparația mărcii și a semnului în cauză, instanța de apel a reținut că acestea sunt similare, întrucât grila frontală a mașinuțelor electrice importate de pârâtă este reprezentată într-un mod foarte asemănător cu semnul protejat în beneficiul reclamantei, având spațiile destinate farurilor de formă rotundă în extremitățile laterale, iar în centru spațiile destinate circulației aerului de formă alungită în plan vertical, egale ca număr (7), iar singurele diferențe ce se pot observa cu oarecare ușurință sunt forma exterioară a grilei, care la marca reclamantei este cea a unui trapez cu latura mai mică orientată în jos, iar la mașinuțele importate de pârâtă este rectangulară, cu colțurile de sus ușor rotunjite, precum și faptul că mașinuțele au două piese rotunde sub faruri (posibil faruri de ceață/lumini de semnalizare).

În continuare, curtea de apel a apreciat că gradul de similaritate este suficient de ridicat pentru a produce riscul de confuzie, întrucât pe de-o parte comparația trebuie să aibă în vedere în primul rând elementele comune semnelor în conflict, iar pe de altă parte diferențele sunt lipsite de însemnătate în raport cu ansamblul grilei, care reproduce elemente importante și definitorii ale mărcii reclamantei (farurile rotunde, cele 7 spații pentru aerisire așezate paralel).

În ceea ce privește publicul relevant instanța de apel a apreciat că este reprezentat de consumatorul mediu avizat al produselor în discuție, anume părinții sau de cei care răspund pentru copii, dar și de către operatorul economic care ar putea lua decizia de a cumpăra pentru revânzare astfel de produse, spre exemplu proprietarul sau administratorul unui magazin de jucării, persoane care sunt prezumate a fi persoane adulte cu un grad de instruire cel puțin mediu, cărora le sunt cunoscute autovehiculele existente pe piață și detaliile vizibile de natură tehnică sau estetică (cum sunt grilele de radiator) și care, cu un grad de atenție relativ ridicat, pot reține aceste detalii.

Instanța de apel a concluzionat că asemănarea foarte pregnantă între marca reclamantei și mașinuțele pârâtei conduce la riscul de confuzie, ce include și riscul de asociere, întrucât recunoscând elementele definitorii ale mărcii reclamantei înregistrată pentru vehicule de jucărie în cadrul grilei de radiator a mașinuțelor pârâtei, consumatorul va putea considera că ele provin cel puțin de la o persoană cu legături economice cu reclamanta, chiar dacă mașinile nu sunt comercializate sub denumirea reclamantei (și nici sub denumirea D., a vehiculelor SUV pentru care se folosește de către reclamantă grila a cărei imagine este protejată prin marca UE x).

În cadrul recursului incident, sub aspectul elementelor relevante pentru stabilirea încălcării dreptului la marcă, recurenta pârâtă a făcut referiri teoretice la noțiunile de risc de confuzie și asociere, gradul de atenție al publicului relevant dar nu a arătat concret prin raportare la circumstanțele specifice ale cauzei reținute de instanța de apel, de ce a considerat că în cadrul deciziei atacate analiza acestor criterii ar fi fost realizată în mod greșit.

În cadrul celui de-al doilea tip de critici se susține că potrivit prevederilor art. 3 pct. 11 lit. a) din Legea nr. 344/2015 mărfurile contrafăcute au fost definite de legiuitor ca fiind orice marfă, inclusiv ambalajul său, care poartă, fără autorizare, o marcă identică ori care nu se deosebește în aspectele sale esențiale de o marcă de produs sau de serviciu legal înregistrată pentru același tip de marfă și care, din acest motiv, încalcă drepturile titularului acestei mărci și că în speța pendinte, nu ne aflam sub incidența acestui text de lege, pe de-o parte, față de deosebirile evidente între aspectele esențiale ale celor două produse si, pe de altă parte, fata de faptul ca nu ne aflam în prezenta aceluiași tip de marfa.

Pârâta a formulat aceeași apărare în apel, iar în decizia atacată s-a reținut sub acest aspect că "nu sunt relevante pentru cauză apărările intimatei legate de aplicarea Legii nr. 344/2005, deoarece acestea reglementează mecanismele procedurale referitoare la intervenția titularului drepturilor de proprietate intelectuală în vederea detectării importurilor apte a încălca aceste drepturi, iar nu temeiul cererii de chemare în judecată, care tinde la constatarea și încetarea încălcării respective. Prin urmare, determinarea faptelor de încălcare nu se face după criteriile stabilite în legea amintită (în scopul realizării atribuțiilor de control și verificare ale organelor vamale), ci după criteriile stabilite de legea și de regulamentul mărcilor, respectiv de legea desenelor și modelelor și regulamentul UE referitor la aceste înregistrări."

În recurs recurenta pârâtă nu a criticat aceste argumente ale instanței de apel, privind lipsa de relevanță pentru cauză a apărărilor legate de aplicarea Legii nr. 344/2005, și implicit neanalizarea de către instanța de apel a acestor susțineri pe fond, ca atare, aceste considerente au rămas definitive, instanța de recurs nemaiputând trece la analiza fondului problemei dacă mărfurile în cauză întrunesc condițiile pentru a fi socotite contrafăcute în sensul art. 3 pct. 11 lit. a) din Legea nr. 344/2015.

În cadrul celui de-al treilea tip de critici au fost reluate apărările formulate în apel în sensul neîncălcării drepturilor reclamantei asupra modelului comunitar nr. x din data de 31.05.2006 pentru clasa 12.08 - Vehicule.

Or, ținând cont că instanța de apel a constatat nefondate motivele de apel formulate de către reclamantă sub aspectul încălcării modelului comunitar, dispoziție care este în interesul pârâtei, aceste critici au fost calificate ca apărări față de recursul formulat de către reclamantă.

Prin aceste critici s-a reluat și apărarea formulată în apel în sensul că, dată fiind înregistrarea modelului pentru clasa 12.08 (vehicule), protecția acestuia nu operează pentru posibila încorporare a acestuia într-un produs ce nu este inclus în această clasă, cum sunt mașinuțele de jucărie importate de pârâtă, critică ce a fost considerată nefondată de către instanța de apel.

Având în vedere că a fost considerat nefondat recursul principal care viza soluția instanței de apel cu privire la capătul de cerere prin care se solicita constatarea încălcării drepturilor asupra modelului comunitar și că recurenta pârâtă nu a solicitat schimbarea considerentelor deciziei atacate, instanța de recurs a constatat că sunt lipsite de interes aceste critici reluate în recursul incident, prin urmare nu se mai impune analiza fondului acestora.

În consecință, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondate recursul principal declarat de reclamanta A. și recursul incident declarat de pârâta B. S.R.L..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursul principal declarat de reclamanta A. și recursul incident declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 958A din data de 11 iunie 2019 pronunțată de Curt