ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2314/2021

Obiectul cauzei: Prin cererea înregistrată la 31 mai 2018 pe rolul Tribunalului Brașov, secția I civilă, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâții B. și C., solicitând rezoluțiunea, din culpa pârâților, a antecontractului de vânzare-cumpărare nr. x/2018, având ca obiect terenurile agricole extravilane identificate astfel: CF x Bod, cad. x în suprafață de 12645 mp; CF x Bod, cad. x în suprafață de 85600 mp; CF x Bod, cad. x în suprafață de 26000 mp; CF x Bod, cad. x în suprafață de 50000 mp; CF x Bod, cad. x în suprafață de 22355 mp; CF x Bod, cad. x în suprafață de 25000 mp și CF x Bod, cad. x în suprafață de 50000 mp A solicitat, de asemenea, obligarea pârâților la plata către reclamantă a sumei de 135.800 euro, reprezentând dublul avansului primit cu ocazia încheierii antecontractului de vânzare cumpărare nr. x/2018.

Sentința pronunțată de Tribunalul Brașov: Prin sentința civilă nr. 170/S din 27 iunie 2019 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția I civilă, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții B. și C.. A fost admisă în parte acțiunea formulată de aceeași reclamantă în contradictoriu cu aceiași pârâți, înregistrată în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Brașov, conexat la dosarul nr. x/2018. S-a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/31.01.2018 la D., din culpa exclusivă a pârâților promitenți-vânzători. Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 135.800 euro, reprezentând dublul avansului primit la încheierea antecontractului. S-a dispus rezoluțiunea contractului de arendare încheiat între părți la 5 ianuarie 2018, înregistrat sub nr. x/30.01.2018 la Consiliul Local Bod și cu nr. x/30.01.2018 la Primăria Bod, din culpa exclusivă a pârâților. Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 13.498 RON cu titlu de despăgubiri. Au fost respinse celelalte pretenții ale reclamanților. A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvenționali B. și C.. Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 11.696 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. A fost obligată reclamantă să plătească în contul E. suma de 1.500 RON, reprezentând diferență onorariu expert F..

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Brașov: Prin decizia civilă nr. 288/AP din 23 martie 2020, Curtea de Apel Brașov, secția civilă a admis apelul declarat de apelanții-pârâți B. și C. împotriva sentinței civile nr. 170/S din 27 iunie 2019 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția I civilă, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a obligat pe pârâți să plătească reclamantei S.C. A. S.R.L. suma de 9.641 RON cu titlu de despăgubiri (în locul sumei de 13.498 RON acordată de prima instanță). A păstrat celelalte dispoziții ale sentinței civile. A obligat pe intimata S.C. A. S.R.L. să plătească apelanților B. și C. suma de 475 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale efectuate în apel. A obligat pe apelanții B. și C. să plătească intimatei S.C. A. S.R.L. suma de 10.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale efectuate în apel. A compensat între părți datoriile reciproce privind cheltuielile de judecată din apel, până la concurența sumei celei mai mici și, în consecință, a obligat pe apelanții B. și C. să plătească intimatei S.C. A. S.R.L. suma de 9.525 RON.

Calea de atac exercitată în cauză: Împotriva deciziei civile nr. 288/AP din 23 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, recurenții-pârâți B. și C. au declarat recurs. În cuprinsul cererii de recurs, recurenții-pârâți au arătat că decizia recurată cuprinde o motivare contradictorie, instanța de apel procedând la înlăturarea probei cu înscrisuri, dând valoare depozițiilor martorilor propuși de intimată. Subsumat motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenții-pârâți au arătat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 1495 și art. 1552 C. civ., iar aplicarea dreptului material s-a făcut prin ignorarea probelor evidente existente la dosar. De asemenea, au arătat că au fost încălcate și aplicate greșit dispozițiile 1549 și art. 1150 alin. (2) C. civ., precum și prevederile din contractul de arendare - art. 9.1 și promisiunea de vânzare-cumpărare. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

Procedura de filtru: Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți la 25 august 2020. Prin rezoluția din 14 septembrie 2020 s-a dispus comunicarea cererii de recurs, urmând ca, după expirarea termenelor prevăzute de lege, să se întocmească raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. S-a pus în vedere recurenților-pârâți să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5.329,79 RON, sub sancțiunea anulării cererii de recurs. La 28 septembrie 2020 intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a transmis prin e-mail întâmpinare, comunicată, solicitând constatarea nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ. La 19 octombrie 2020 recurenții-pârâți au transmis prin e-mail răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepției nulității recursului, invocată de intimata-reclamantă în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar. La 25 mai 2021 a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în completul de filtru, dispunându-se comunicarea raportului către părțile din cauză. În raport s-a consemnat faptul că deși au fost încunoștințați la 22 septembrie 2020 că au obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 5.329,79 RON, recurenții-pârâți B. și C. nu au depus la dosar dovada plății taxei de timbru în cuantumul indicat de instanță, astfel încât urmează a se aprecia, cu prioritate, asupra excepției netimbrării recursului. În ceea ce privește excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ., invocată de intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar, s-a reținut că, deși unele dintre susținerile din recursul formulat de recurenții-pârâți B. și C. ating chestiuni legate de netemeinicia hotărârii recurate (cele privind motivarea contradictorie cu referire la administrarea probatoriului), totuși, în cuprinsul cererii de recurs se dezvoltă critici de natură a fi încadrate în motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Raportul a fost comunicat părților la 15-16 iunie 2021, conform dovezilor aflate la dosarul de recurs. Părțile nu au formulat punct de vedere la raport. Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la 28 octombrie 2021, în complet de filtru, fără citarea părților. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând recursul în raport de excepția de netimbrare, a cărei analiză este prioritară în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) și (2) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: În conformitate cu dispozițiile art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., la cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și împuternicirea avocațială sau, după caz, delegația consilierului juridic, sub sancțiunea nulității. Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta ordonanță de urgență. De asemenea, conform dispozițiilor art. 33 alin. (1) din același act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar potrivit alin. (2), dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ. rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din C. proc. civ., decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru. În prezenta cauză, în sarcina recurenților-pârâți B. și C. s-a stabilit obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 5.329,79 RON, calculată în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) și alin. (2), raportat la art. 3 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii de recurs. Deși au fost încunoștințați, la 22 septembrie 2020 (dovezi de comunicare adresa cu obligația timbrării aflate la filele x) că au obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 5.329,79 RON, recurenții-pârâți nu au depus la dosar dovada plății taxei de timbru în cuantumul indicat de instanță. Totodată, Înalta Curte reține că recurenții-pârâți nu au formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și nici cerere de acordare ajutor public judiciar. În cuprinsul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, comunicat părților la 15-16 iunie 2021 (dovezi existente la dosar), s-a consemnat faptul că recurenții-pârâți B. și C. nu au depus dovada plății taxei de timbru în cuantumul indicat de instanță, astfel încât urmează a se aprecia, cu prioritate, asupra excepției netimbrării recursului. Cum recurenții-pârâți nu au depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță, deși au fost legal înștiințați despre obligativitatea timbrării cererii de recurs, în temeiul art. 493 alin. (5) coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a anula recursul, ca netimbrat.