ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2312/2021

Ședința publică din data de 28 octombrie 2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele litigiului:

La 30 septembrie 2020 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 282 din 5 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2017.

Prin încheierea din 9 iulie 2020, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă a suspendat, pentru lipsa părților, judecata cererii de revizuire.

Împotriva încheierii de suspendare a judecății cauzei pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, revizuenta A. a declarat recurs.

În cuprinsul cererii de recurs, recurenta-revizuentă a arătat că nicio instanță nu a ținut cont de motivele pentru care nu își permite să achite taxele judiciare de timbru față de circumstanțele în care se află, având popriri pe pensie.

A invocat excepția nulității tuturor soluțiilor de respingere din perioada 2002 - 2020, deoarece a fost deposedată de proprietatea personală pe baza unor falsuri.

De asemenea, a arătat că s-a tergiversat soluționarea cauzei pe fond, în cei 18 ani de proces fiind obligată să plătească taxe judiciare de timbru.

A menționat că se poate dezbate cauza pe fond pe baza tuturor dovezilor, fiind îndreptățită la despăgubiri pentru prejudiciile suferite.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 6 octombrie 2020.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 28 iunie 2021 și comunicat părților la 21 iulie 2021 (conform dovezilor aflate la dosar).

În cuprinsul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a reținut că aspectele prezentate de recurenta-revizuentă nu pot fi circumscrise motivelor de nelegalitate limitativ prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Părțile nu au formulat punct de vedere la raport.

La 15 iulie 2021 recurenta-revizuentă a depus precizări, prezentând aspecte de fapt ce nu se pot constitui în critici de nelegalitate a încheierii atacate.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la 28 octombrie 2021, în complet de filtru, fără citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând recursul în raport de excepția de nulitate pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 414 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că asupra suspendării judecării procesului instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară.

Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

Totodată, conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

În cuprinsul cererii de recurs, recurenta-revizuentă a arătat că nicio instanță nu a ținut cont de motivele pentru care nu își permite să achite taxele judiciare de timbru față de circumstanțele în care se află, prezentând aspecte legate de fondul litigiului.

Cererea de recurs formulată de recurenta-revizuentă nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Recursul este o cale extraordinară de atac de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, control care nu este posibil fără o motivare a căii de atac în sensul exigențelor textului legal anterior menționat.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea unor nemulțumiri față de soluția pronunțată sau a nemulțumiri generale față de instanțele de judecată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală.

În consecință, reținând că nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de revizuenta A. împotriva încheierii din 9 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 octombrie 2021.