ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 14/2022

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de competență;

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea, secția civilă, la data de 28 iunie 2021, sub nr. x/2021, creditoarele Primăria Comunei Recea și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Recea au solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună validarea popririi asupra veniturilor pe care terțul poprit A. S.R.L. le datorează debitorului B., cu cheltuieli de judecată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 15403 din 04 noiembrie 2021, Judecătoria Buftea, secția civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Costești.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 790 și art. 651 alin. (1) C. proc. civ., arătând că în materia validării poprii, competența aparține instanței de executare, adică judecătoriei în a cărei circumscripție se află domiciliul debitorului, situat în sat Deagu de Sus (com. Recea), județul Argeș, conform verificărilor întreprinse în baza de date privind evidența populației.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Costești, prin sentința civilă nr. 1247 din 08 decembrie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea; a constatat ivit conflictul negativ de competență; a suspendat din oficiu judecata cauzei; a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, raportându-se la obiectul cauzei și dispozițiile art. 237 alin. (1) Codul de procedură fiscală, această instanță a apreciat că în ceea ce privește executarea silită a creanțelor fiscale, prin poprire, legea specială (respectiv Codul procedură fiscală) prevede o dispoziție derogatorie de la C. proc. civ., în ceea ce privește competența în materia cererii de menținere a popririi (poprirea în materia fiscală nefiind supusă validării, sediul materiei - art. 236 alin. (6) Codul de procedură fiscală).

Astfel, competența revine instanței în a cărei rază teritorială se află sediul terțului poprit, și anume în Buftea, localitate ce se află în circumscripția Judecătoriei Buftea.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea, secția civilă, în considerarea argumentelor ce succed:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Litigiul declanșat de creditoarele Primăria Comunei Recea și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Recea au ca obiect menținerea popririi înființate la data de 13 decembrie 2019 de către Primăria Comunei Recea, județul Argeș, până la concurența sumei de 300,00 RON, față de terțul poprit A. S.R.L., asupra sumelor de bani, titluri de valoare sau a altor bunuri mobile incorporabile datorate debitorului B. ori deținute în numele său de terțul poprit sau pe care acesta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.

Astfel, Judecătoria Buftea a reținut că, în materia validării popririi, competența revine instanței de executare în a cărei circumscripție se află domiciliul debitorului, în timp ce Judecătoria Costești a apreciat că în ceea ce privește executarea silită a creanțelor fiscale sau bugetare, prin poprire, legea specială prevede dispoziții derogatorii de la C. proc. civ., în ceea ce privește competența pentru soluționarea cererii de de menținere a popririi, instanța în a cărei rază teritorială se află sediul terțului poprit.

Referitor la instanța de executare, dispozițiile art. 651 C. proc. civ. prevăd că aceasta este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Prevederile art. 651 C. proc. civ. reprezintă norma generală în materie de executare silită (cu referire la instanța de executare), potrivit art. 631 alin. (2) C. proc. civ.

Cum executarea silită a fost pornită în temeiul somației nr. x din 01 noiembrie 2019 și a titlului executoriu cu același număr, emise de creditoarea Primăria Comunei Recea, județul Argeș, ce au ca obiect creanțe fiscale, rezultă că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza se determină prin raportare la dispozițiile Codului de procedură fiscală, derogatorii de la dreptul comun reprezentat de C. proc. civ., în aplicarea principiului specialia generalibus derogant.

Faptul că acțiunea este intitulată "cerere de validare a popririi" nu este de natură a conduce la o altă concluzie, din moment ce instanța de judecată nu este ținută de denumirea cererii în calificarea acesteia, conform art. 152 Codul de procedură fiscală.

Cu privire la cererile prin care se solicită menținerea popririi, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală conține dispoziții speciale, art. 237 alin. (1) din acest act normativ stabilind următoarele:

"(1) Dacă terțul poprit înștiințează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informațiile și documentele deținute organul fiscal are indicii că terțul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum și în cazul în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menținerea sau desființarea popririi."

Din interpretarea dispozițiilor legale evocate rezultă că legiuitorul a înțeles să reglementeze distinct competența teritorială în cazul cererilor de menținere a popririi, în baza unui titlu executoriu fiscal, în favoarea instanței judecătorești în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit.

Observând că sediul social al terțului poprit A. S.R.L. se află în județul Ilfov, indicat în mod expres în întâmpinarea depusă la data de 21 septembrie 2011, localitate ce se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Buftea, secția civilă, Înalta Curte constată că aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea prezentului regulator de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 ianuarie 2022.