ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.01.2022

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 100/2022

HOTĂRÂRE
20.01.2022
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 100/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 10 septembrie 2021 pe rolul Judecătoriei Găești, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând, pe calea ordonanței președințiale, modificarea și restrângerea programului de legături personale dintre pârât și fiul minor al părților, C..

Prin sentința civilă nr. 1723 din 14 octombrie 2021 pronunțată de Judecătoria Găești, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că în temeiul art. 114 alin. (1) C. proc. civ., dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are reședința persoana ocrotită.

Cererea de chemare în judecată a fost introdusă la numai câteva zile după ce mama pretinde că s-a mutat împreună cu minorul, fără știința și acordul tatălui, la locuința bunicilor materni ai copilului, situată în orașul Găești, jud. Dâmbovița. Acest fapt nu poate semnifica schimbarea locuinței minorului, câtă vreme locuința acestuia a fost stabilită la reședința mamei din București str. x, Sector 5 printr-o hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat, nu a existat un acord al părinților în acest sens și nicio încuviințare a vreunei instanțe, iar minorul este înscris la grădiniță în București și mama reclamantă lucrează la o societate comercială cu punctul de lucru în București.

Judecătoria Găești a reținut că o măsură unilaterală a mamei nu poate fi de natură să producă o schimbare a competenței exclusive a instanței, prin schimbarea locuinței minorului cu doar câteva zile înainte de a formula și introduce prezenta cerere de chemare în judecată, cu atât mai mult cu cât reclamanta a indicat prin cererea de chemare în judecată că are reședința în București.

Având în vedere aceste considerente, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârât, și în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București - instanța de tutelă în circumscripția căreia se află domiciliul minorului.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 5 București a pronunțat sentința civilă nr. 10322 din 2 decembrie 2021, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Găești și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivare, instanța a reținut că reclamanta a sesizat Judecătoria Găești cu două cereri de chemare în judecată, fiind înregistrate dosarul nr. x/2021 având ca obiect ordonanță președințială și dosarul nr. x/2021 având ca obiect modificare măsuri privind copilul, aflat în procedura de regularizare. Reclamanta tinde ca, pe cale de ordonanță președințială, instanța să dispună în mod provizoriu, până la soluționarea dosarului de fond, stabilirea unui program progresiv de vizitare al copilului/modificarea programului de legături personale dintre tată și minor, restrângerea autorității părintești a pârâtului în ceea ce privește domeniul educațional, stabilirea posibilității ca reclamanta să se deplaseze împreună cu minorul în afara granițelor, fără a fi necesar acordul prealabil al pârâtului, atât cu privire la întocmirea documentelor de călătorie cât și cu privire la călătoria în afara granițelor țării.

Prin sentința civilă nr. 6926/10.10.2019 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr. x/2018, locuința minorului a fost stabilită la mama-reclamantă. În ceea ce privește domiciliul reclamantei, instanța a constatat că, începând cu 1 septembrie 2021, acesta este în Orașul Găești

Așadar, potrivit înscrisurilor depuse, coroborate cu susținerile reclamantei din cuprinsul actelor de procedură, rezultă faptul că, la data promovării cererii de chemare în judecată, reședința minorului se afla în Orașul Găești, jud. Dâmbovița.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentului regulator de competență îl reprezintă conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Sectorului 5 și Judecătoria Găești, în legătură cu soluționarea cauzei având ca obiect ordonanță președințială - modificarea și restrângerea programului de legături personale cu minorul până la pronunțarea unei soluții definitive în procesul de fond având ca obiect restrângerea programului de vizitare.

În conformitate cu dispozițiile art. 997 alin. (1) C. proc. civ., "Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări."

Potrivit art. 998 C. proc. civ. "cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului."

Prin urmare, în ce privește ordonanța președințială, competența este determinată de instanța competentă să judece fondul dreptului.

În speță, se constată că pe rolul Judecătoriei Găești a fost înregistrat, la aceeași dată cu cea a înregistrării ordonanței președințiale (10 septembrie 2021), dosarul nr. x/2021, având ca obiect "modificare măsuri privind copilul - modificare program vizita minor", astfel cum rezultă din programul Ecris de evidență informatizată a activității instanțelor.

Astfel, în raport de normele legale anterior redate, instanța învestită cu soluționarea acțiunii având ca obiect "modificare măsuri privind copilul - modificare program vizita minor" este competentă să soluționeze și cererea formulată pe cale de ordonanță președințială prin care se solicită luarea unor măsuri provizorii vizând modificarea și restrângerea programului de legături personale cu minorul.

Situația juridică invocată prin acțiunea principală derivă din raportul de filiație dintre minor și părinții săi, ceea ce determină incidența în speță a regulilor din materia autorității părintești.

Potrivit dispozițiilor art. 486 C. civ., ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă este cea care hotărăște, potrivit interesului superior al copilului.

Conform dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., "cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."

În cauză, persoana ocrotită este minorul C., în interesul căruia reclamanta, mama acestuia, a promovat acțiunea, solicitând ca, pe cale de ordonanță președințială, instanța să dispună în mod provizoriu, până la soluționarea dosarului de fond, stabilirea unui program progresiv de vizitare al copilului/modificarea programului de legături personale dintre tată și minor, restrângerea autorității părintești a pârâtului în ceea ce privește domeniul educațional, stabilirea posibilității ca reclamanta să se deplaseze împreună cu minorul în afara granițelor, fără a fi necesar acordul prealabil al pârâtului, atât cu privire la întocmirea documentelor de călătorie cât și cu privire la călătoria în afara granițelor țării.

Noțiunea de domiciliu sau reședință a persoanei ocrotite este prevăzută de C. civ. pentru diferitele situații ce interesează obiectul cererilor adresate instanței de tutelă și de familie. Pentru locuința copilului minor interesează, ca regulă, domiciliul sau reședința părinților săi, fie al amândurora - dacă minorul locuiește cu ambii părinți, fie al părintelui la care i s-a stabilit locuința prin acordul părinților sau de către instanța de tutelă și familie, prin hotărâre judecătorească.

În speța de față, prin sentința civilă nr. 6926 din 10 octombrie 2019 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr. x/2018, locuința minorului a fost stabilită la mamă.

Locuința copilului este o stare de fapt dependentă de domiciliul părinților săi. În cauză, locuința minorului la mamă a fost stabilită avându-se în vedere o stare de fapt anume - aceea că, la data stabilirii domiciliului legal al minorului, mama locuia în București.

Or, la 10 septembrie 2021 - data înregistrării cererii de chemare în judecată, domiciliul mamei era în orașul Găești, județul Dâmbovița.

Trebuie avut în vedere faptul că potrivit art. 87 C. civ. "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală."

Așadar, în privința noțiunii de domiciliu, din punct de vedere procesual, se reține că dispozițiile art. 114 C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul că prin domiciliu se înțelege locul unde o persoană stă în fapt, scopul dispozițiilor legale referitoare la domiciliu, așa cum rezultă din prevederile art. 153 și următoarele din C. proc. civ., fiind acela ca părțile aflate în litigiu să fie înștiințate de existența procesului, în respectarea dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil.

Din actele și înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese că, la data sesizării instanței, mama minorului avea domiciliul în orașul Găești, județul Dâmbovița.

Având în vedere cele constatate, în aplicarea dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești, instanță competentă să judece fondul dreptului, în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul minorul cu privire la care se solicită luarea măsurilor ce fac obiectul demersului judiciar al reclamantei.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 ianuarie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-07-01
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1348/2020
lor DGASPC Dâmbovița cu ocazia ședințelor de consiliere. Prin sentința civilă nr. 234 din data de 3 martie 2020, Judecătoria Găești a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii formulate
ÎCCJ 2021-09-23
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1784/2021
Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență. În considerentele hotărârii pronunțate, instanța a reținut că, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, competența teritorială a instanței se determină potrivit d
ÎCCJ 2020-05-06
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 852/2020
ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuința copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile p
ÎCCJ 2024-01-16
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 53/2024
civilă nr. 388 din data de 22 ianuarie 2018 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr. x/2017, definitivă, instanța a dispus stabilirea locuinței minorului la mamă, în municipiul Galați. A apreciat că, atâta vreme cât nu a existat un a
ÎCCJ 2021-05-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1074/2021
t competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov. Pentru a hotărî astfel, în esență, Judecătoria Găești a făcut aplicarea prevederilor art. 114 C. proc. civ., reținând că, potrivit mențiunilor din referatul de anchetă so
Sursă