NOWICKI v. POLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
NOWICKI v. POLAND (CtEDO, 2007)
CUARTA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 14847/05 de către Adam NOWICKI împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiune), care a stat la 6 noiembrie 2007 în calitate de Cameră compusă de: Sir Nicolas Bratza, Președintele J. Casadevell, G. Bonello, K. Traja, S. Pavlovschi, L. Garlicki, L. Mijović și dl T.L. Grefierul de Secțiune inițială având în vedere cererea depusă la 14 martie 2005, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritul cazului, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăsc după cum urmează: Reclamantul, dl Adam Nowicki, este un național polonez care s-a născut în 1974 și trăiește în Bydgoszcz. Guvernul polonez („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 30 septembrie 1997, a fost depusă în judecată Curtea de district Bydgoszcz (Sād Rejonowy) un proiect de pronunțare împotriva reclamantului și a altor trei co-apărători. Între 30 septembrie 1997 și 4 august 2004 Curtea de district Bydgoszcz a programat 39 de audieri, dar toate acestea au fost suspendate. Procesul a deschis în cele din urmă la 4 august 2004. În aceeași dată Curtea de district Bydgoszcz a hotărât că cazul reclamantului ar trebui examinat separat. Într-o dată neespecificată, reclamantul a depus o plângere la Curtea Regională Bydgoszcz în temeiul articolului 5 din Legea din 17 iunie 2004 privind plângerile referitoare la încălcarea dreptului la un proces într-un timp rezonabil (Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sādowym bez nieuzasadnionej zwłoki ) („Legea 2004”). El a solicitat o hotărâre declarând că durata procedurii în fața Curții de District Bydgoszcz a fost excesivă și că ar trebui acordată satisfacție echitabilă. La 10 ianuarie 2005, Curtea Regională Bydgoszcz a dat o decizie în care a recunoscut lungimea „grossly” excesivă a procedurii (7 În plus, a constatat că reclamantul nu a contribuit în mod semnificativ la durata procedurii, ci a refuzat totuși să-i acorde orice satisfacție, susținând că nu a reușit să-și justifice cererea de satisfacție echitabilă. La 2 martie 2006, Curtea de district Bydgoszcz a condamnat reclamantul. Nu este clar dacă reclamantul a făcut apel împotriva hotărârii de primă instanță. La o dată neespecificată, cel mai probabil înainte de eliberarea hotărârii de primă instanță, reclamantul a depus o altă lungime de plângere a procedurii. La 6 martie 2006, Curtea Regională Bydgoszcz și-a respins plângerea. Dispozițiile juridice care se aplică în acest caz și practica relevantă sunt stabilite în alineatele 12-17 din decizia în cazul Charzyński c. Polonia , nr. 15212/03 și în alineatele 12-17 din decizia în cazul Michalak c. Polonia , nr. 24549/03, ambele hotărâri adoptate de Curte la 1 martie 2005. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a procedurilor penale împotriva sa. El s-a plâns, de asemenea, cu privire la refuzul instanței interne de a-i acorda satisfacție echitabilă pentru lungimea excesivă recunoscută a procedurii. În acest sens, el nu se baza pe nicio dispoziție specifică a Convenției. La 13 august 2007, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că Guvernul Poloniei sunt dispus să-mi plătească suma de 10.000 PLN ( zece mii de zloți polonezi) în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că aceasta constituie o rezoluție finală a cazului.” La o dată neespecificată, Curtea a primit următoarea declarație din 24 iulie 2007 și semnată de Agentul Guvernului: „Declar că Guvernul Poloniei propun să plătească 10 000 PLN (o mie de zloti polonezi) dlui Adam Nowicki, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Această sumă, care este de a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolele sale, și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă În consecință, art. 29 § 3 din convenție nu ar trebui să se mai aplice cazului și ar trebui să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri.