ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 773/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 773/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 10 februarie 2022
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii. Hotărârea primei instanțe
1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 11.11.2020, pe rolul Tribunalului Suceava, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterniară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Suceava, obligarea pârâtelor la plata sumei de 80.000 RON reprezentând plata lunară a serviciilor sanitar-veterinare individualizate prin art. I și cuantificate la art. IV din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea și completarea art. 154 din O.G. nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterniare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative pentru perioada 15.03.2019-15.07.2020 și obligarea pârâtelor la calcularea și plata sumei actualizate cu indicele de inflație și dobânda penalizatoare până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 49 din 18 martie 2021, Tribunalul a admis excepția necompetenței materiale invocată de pârâtă prin întâmpinare și a declinat
1 competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.
A reținut instanța dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și rangul autorității publice centrale, ANSVSA, căreia i se atribuie refuzul nejustificat de soluționare a cererii, asimilat actului administrativ.
1.2. Prin sentința civilă nr. 778 din 29 aprilie 2021, instanța a admis excepția necompetenței materiale, ridicată din oficiu.
A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal.
A apreciat instanța că acțiunea privește un pretins refuz nejusificat ce emană de la pârâta Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, fiind vorba despre un litigiu ce are ca obiect un act administrativ asimilat emis de o autoritate publică centrală.
Hotărârea celei de-a doua instanțe
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava la data de 28.09.2021.
Prin sentința civilă nr. 91 din 16 noiembrie 2021, Curtea a admis excepția necompetenței materiale, invocată de reclamantă.
A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secția a Ii-a civilă.
A reținut instanța că sumele pretinse de reclamantă în temeiul art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 sunt prevăzute de legiuitor în executarea unor contracte, fiind necontestată în cauză natura administrativă a contractelor de concesiune/contractelor de prestări servicii, așa cum sunt definite de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
însă, aceste contracte au fost încheiate în temeiul Legii nr. 98/2016, astfel că litigiile privind executarea acestora vor fi soluționate conform dispozițiilor Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
Astfel, în temeiul art. 53 alinul
1
) din Legea nr. 101/2016, Curtea a apreciat că tribunalul secția civilă este competent a soluționa cauza.
Constatând ivit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Curtea a suspendat judecarea cauzei și a sesizat înalta Curte cu soluționarea conflictului.
Considerentele înaltei Curți asupra regulatorului de competență
3.1. Verificând actele dosarului, se constată că obiectul demersului judiciar inițiat de reclamant îl constituie obligarea pârâtelor Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Județeană Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Suceava la plata sumei de 80.000 RON reprezentând indemnizația care i se cuvenea reclamantei S.C. A. SRL
2
pentru perioada 15.03.2019-15.07.2020, în executarea contractelor de achiziție publică intervenite între reclamantă și pârâta DJSVSA Suceava.
Contractele de achiziție publică, Acord-cadru de servicii nr. x/29.03.2017 și, respectiv, Acord-cadru de servicii nr. x/03.12.2018, au fost încheiate în temeiul Legii nr. 98/2016 a achizițiilor publice și H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și, respectiv, în temeiul Legii nr. 98/2016, H.G. nr. 395/2016, H.G. nr. ' 1156/2013, Ordinului ANSVSA nr. 106/2015, O.U.G. nr. 23/2010, Ordinului ANSVSA nr. 40/2010 și Ordinului nr. 35/2016, și au ca obiect achiziția de servicii sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvidelor pe raza Circumscripției Sanitar-Veterinare a Asistență Volovat, județul Suceava, și, respectiv, pe raza CSVA Horodnic, județul Suceava.
Ulterior acestor Acorduri-cadru, părțile au încheiat, în temeiul Legii nr. 98/2016, H.G. nr. 395/2016 mai multe contracte subsecvente de servicii prin care au fost stabilite, în concret, obligațiile părților și durata contractului.
Prin acțiunea introductivă, reclamanta a solicitat suma de bani în baza Legii nr. 236/2019 pentru modificarea și completarea art. 15 din O.G. nr. 42/2004, sumă prevăzută la art. IV alin. (1) din lege, potrivit căruia, "Beneficiarii contractelor de concesiune și/sau de prestări servicii încheiate anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (2) al art. 15 din O.G. nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, primesc lunar, pentru fiecare contract, suma de 10.000 RON din bugetul Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, până la finalizarea acestora".
3.2. Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței materiale de soluționare a cauzei.
Din examinarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor doveditoare, astfel cum s-a reținut și prin considerentele expuse supra, se constată că pretențiile reclamantei sunt generate de Acordurile-cadru de servicii încheiate de către Direcția Județeană Sanitară și pentru Siguranța Alimentelor Suceava, în calitate de promitent-achizitor, și reclamanta S.C. A. S.R.L., în calitate de promitent-prestator, precum și de contractele de servicii încheiate între aceleași părți.
Contractele menționate anterior, a căror natură administrativă nu este contestată în cauză, au fost încheiate în temeiul Legii nr. 98/2016, act normativ ce
3 nu reglementează competența instanțelor judecătorești de soluționare a litigiilor având ca obiect executarea contractelor de achiziție publică, contractelor de concesiune/contractelor de prestări servicii, această competență fiind consacrată legislativ prin Legea nr. 101/2016 din 19 mai 2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
Astfel, potrivit art. 53 alin. (1
1
) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, "Procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția civilă a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul"
Așadar, norma legală enunțată supra instituie o competență materială și teritorială alternativă în favoarea instanței de la sediul autorității contractante sau de la sediul/domiciliul reclamantului, iar calificarea dată de reclamantă acțiunii formulate, potrivit căreia pretențiile sale se fundamentează pe existența unui contract de achiziții publice și derivă din derularea/executarea acestui contract, litigiul fiind de competența instanței civile de drept comun, nu înlătură aplicarea normelor de competență anterior evocate.
în acest sens este de observat faptul că prezentul litigiu a fost generat de executarea contractului, iar împrejurarea că partea a solicitat obligarea pârâtelor la plata unor sume de bani în temeiul acestuia nu determină schimbarea naturii sale juridice de contract administrativ.
Prin urmare, obiectul acțiunii nu este circumscris dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și a aplicării normelor de competență statuate prin art. 10 alin. (1) și alin. (3) din același act normativ, deoarece acestea reprezintă dreptul comun în materia contenciosului administrativ, în speță dreptul special fiind reprezentat de prevederile Legii nr. 101/2016, care se aplică cu prioritate în virtutea principiului de drept conform căruia specialul derogă de la general, astfel încât ori de câte ori există prevederi derogatorii prevăzute în legi speciale incidente în cauză, acestea din urmă au întâietate.
De asemenea, dispozițiile art. 8 alin. (2) al Legii nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2018, dispun că "Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competența instanțelor civile de drept comun".
în contextul normativ incident situației de fapt reținute, soluționarea cauzei este de competența Tribunalului Suceava, secția civilă.
4
*
5.5. Temeiul legal al regulatorului de competență
Față de toate considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului Suceava, secția civilă.
PENTRU ACESTEMOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Suceava în favoarea Tribunalului Suceava, secția a Ii-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 10 februarie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.