ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 707/2022

Ședința publică din data de 8 februarie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată sub număr de dosar x/2021, la data de 26.04.2021, pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL MEDIULUI, APELOR Șl PĂDURILOR și GUVERNUL ROMÂNIEI, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei să furnizeze informațiile de interes public solicitate prin cererea de informații de interes public înregistrată sub nr. x/25.02.2021, a cărui răspuns negativ s-a materializat prin Adresa nr. x/26.03.2021, sub sancțiunea unei penalități aplicabile pârâtei de rd. 1, pentru fiecare zi de întârziere, stabilirea prin hotărâre, un termen de executare și o amendă în sarcina pârâtei de rd. 1 de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, în condițiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 554/2005, cu obligarea pârâtei de rd. 1 la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Hotărârea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale

Prin sentința civilă nr. 2173 din data de 03 septembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021 Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței materiale și funcționale a acestei instanțe, invocată din oficiu și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR și GUVERNUL ROMÂNIEI, în favoarea Curții de Apel Cluj.

Pentru a pronunța această sentință Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a reținut, în esență că, având în vedere obiectul litigiului, respectiv faptul că, în ceea ce privește accesul la informațiile de interes public, reclamanta a indicat două acte normative, respectiv pe de o parte art. 22 din Legea 544/2001, iar pe de altă parte, art. 17 din Hotărârea Guvernului 878/2005, care reglementează accesul la informația de mediu, care face trimitere la legea 554/2004, devine incident în cauză art. 10 din Legea 554/2004, care arată că atunci când instanța este sesizată cu litigii privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale, competența aparține în fond secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Curților de Apel, declinând astfel competența de soluționare în favoarea Curții de Apel Cluj.

Ca urmare a declinării competenței, dosarul a fost înregistrat la data de 26.10.2021 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, sub același număr.

Hotărârea Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 289/2021 pronunțată în data de 11.11.2021, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a admis la rându-i excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a reținut, în esență, că acțiunea are ca obiect obligarea pârâților Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Guvernul României de a furniza reclamantei informațiile de interes public solicitate prin cererea de informații de interes public înregistrată sub nr. x/25.02.2021, a cărui răspuns negativ s-a materializat prin Adresa nr. x/26.03.2021, sub sancțiunea unei penalități aplicabile pârâtei de rd. 1, pentru fiecare zi de întârziere, stabilirea prin hotărâre a unui termen de executare și a unei amenzi în sarcina pârâtei de rd. 1 de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere care se face venit la bugetul de stat, în condițiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, cu obligarea pârâtei de rd. 1 la plata cheltuielilor de judecată.

Astfel, raportat și la temeiul de drept invocat de parte, respectiv dispozițiile Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public coroborate cu cele ale Legii nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, a reținut curtea de apel că, în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, competența revine tribunalului și nu curții de apel, iar dispozițiile art. 17 din H.G. nr. 878/2005 nu au relevanță în soluționarea excepției de necompetență materială a Curții invocate, în condițiile în care potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 304/2004 competența organelor judiciare și procedura judiciară sunt stabilite de lege.

Cum, în cauza de față, se solicită obligarea unei autorități publice să comunice niște informații de interes public, devin incidente dispozițiile art. 22 din Legea nr. 544/2001 și prin urmare, competența materială de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Cluj, iar nu Curții de Apel Cluj.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, sesizată fiind cu pronunțarea regulatorului de competență, judecând în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății, precum și dispozițiile legale incidente în cauză, va stabili competența de soluționare a prezentului litigiu în favoarea Tribunalului Cluj -, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Argumente de fapt și de drept relevante

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței materiale de soluționare a cauzei, instanțele aflate în conflict exprimând opinii diferite cu privire la cadrul normativ aplicabil în prezenta cauză - Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ori Legea privind liberul acces la informațiile de interes public nr. 544/2001.

Analizând petitul cererii de chemare în judecată, constată Înalta Curte că, în mod corect Curtea de Apel Cluj a reținut că obiectul cererii dedusă judecății îl constituie obligarea pârâților Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Guvernul României de a furniza reclamantei informațiile de interes public solicitate prin cererea de informații de interes public înregistrată sub nr. x/25.02.2021, a cărui răspuns negativ s-a materializat prin Adresa nr. x/26.03.2021, sub sancțiunea unei penalități aplicabile pârâtei de rd. 1, pentru fiecare zi de întârziere, stabilirea prin hotărâre a unui termen de executare și a unei amenzi în sarcina pârâtei de rd. 1 de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere care se face venit la bugetul de stat, în condițiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, cu obligarea pârâtei de rd. 1 la plata cheltuielilor de judecată.

De altfel, articolul 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public este menționat de reclamant în petitul acțiunii, alături de articolul 8 din Legea nr. 554/2004.

Reține Înalta Curte că Legea nr. 544/2001, care reglementează procedura de comunicare a informațiilor de interes public, precum și procedura de urmat în situația încălcării drepturilor prevăzute în cuprinsul respectivului act normativ, este o lege care are un caracter special, în raport cu legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ce reprezintă dreptul comun în materie.

Astfel cum și Curtea de Apel Cluj a a reținut, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, ce prevăd expres că "În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice".

Aceste norme de competență derogă de la normele generale de competență și stabilesc competența materială în favoarea tribunalului, competența teritorială fiind alternativă, legiuitorul lăsând la latitudinea reclamantului să aleagă între tribunalul de la domiciliul său ori de la sediul autorității pârâte.

Pri urmare, Legea nr. 544/2011, fiind lege specială în raport de Legea nr. 554/2004, ce reprezintă dreptul comun, competența materială de soluționare a cauzei aparține tribunalului, secția de contencios administrativ, reclamanta având posibilitatea de a alege instanța competentă teritorial, Legea specială nr. 544/2001 prevăzând o competență alternativă între tribunalul în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul, respectiv tribunalul în a cărei rază teritorială se află sediul autorității sau instituției publice.

Cum legiuitorul a lăsat la latitudinea reclamantei alegerea instanței competente, această parte având drept de opțiune între mai multe instanțe deopotrivă competente teritorial, iar acesta a înțeles să se adreseze tribunalului în a cărui rază teritorială își are sediul aceasta, optând pentru Tribunalul Cluj, în cauză competența de soluționare aparține acestei instanțe, conform art. 22 din Legea nr. 544/2001, raportat la art. 116 C. proc. civ. ce prevăd că "reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente".

Pe cale de consecință, Înalta Curte reține că, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile de drept comun - art. 10 din Legea nr. 554/2004 - invocate de Tribunalul Cluj, în declinare, ci dispozițiile speciale privind competența alternativă, reglementate de art. 22 din Legea nr. 544/2001.

Raportat la această din urmă lege, Înalta Curte constată că Tribunalul Cluj este competent să soluționeze cauza, având în vedere alegerea reclamantei efectuată prin cererea de chemare în judecată.

Temeiul legal al soluției

Pentru considerentele arătate mai sus, reținând incidența în cauză a prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prin raportare la cele ale art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Guvernul României în favoarea TRIBUNALULUI CLUJ, secția MIXTĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 februarie 2022.