ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5704/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5704/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2021
Asupra cererii de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/2021, la data de 17.08.2021, A. a solicitat admiterea plângerii formulate împotriva Inspectoratului General pentru Imigrări, și să se dispună respectarea autorității de lucru judecat prin Decizia nr. 1835/28.05.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a deciziei penale nr. 151/25.09.2018 a Curții de Apel Cluj, hotărâre pe care o apreciază definitivă și irevocabilă.
Prin memoriul înregistrat la data de 14.09.2021 pe rolul Înaltei Curți, contestatorul A. a reiterat cele susținute prin cererea inițială criticând răspunsul primit de la intimatul Inspectoratul General pentru Imigrări, arătând că directorul acestei isntuții refuză să respecte autoritatea de lucru judecat a Înaltei Curți prin decizia nr. 1835/28.05.2014 constând în înlăturarea măsurii de siguranță a expulzării conform art. 64 lit. c) C. pen. reprezentând înlăturarea expulzării, arătând totodată că nu are interdicție de a părăsi țara sau localitatea.
A mai arătat contestatorul că fapta sa a fost judecată pe vechiul C. pen. din 1969 și este ilegal să i se aplice noul C. pen. ca lege mai favorabilă la pedeapsa complementară deoarece a fost încarcerat pe nedrept, soția sa divorțând de acesta, din cauza executării unei pedepse privative de libertate .
A mai arătat constestatorul că directorul Inspectoratului General pentru Imigrări a refuzat să respecte toate reglementările moderne internaționale ale Convenției Europene pentru respectarea drepturilor omului și anume principiul umanității, având în vedere că prin condamnarea sa, contestatorul nu a avut interdicția de a părăsi țara sau localitatea.
Apărările formulate în cauză
Intimatul Inspectoratului General pentru Imigrări a formulat întâmpinare pri care a solicitat respingerea cererii contestatorului ca neîntemeiată.
A invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți și declinarea cauzei la Curtea de Apel București spre competentă soluționare.
A mai invocat excepția netimbrării prezentei cereri, precum și excepția nulității cererii de chemare în judecată având în vedere disp. art. 196 alin. (1) C. proc. civ.
II. Soluția instanței de recurs
Argumente de fapt și de drept relevante
Examinând cu prioritate, în baza art. 248 C. proc. civ., excepția necompetenței materiale invocată de intimatul Inspectoratul General pentru Imigrări, a cererii formulate de contestatorul A., Înalta Curte constată că este întemeiată, o va admite și va trimite cererea la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare.
Potrivit dispozițiilor art. 10. (1) din Legea nr. 554/2004:
"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Dispozițiile art. 10 alin. (1
1
) din Legea nr. 554/2004 prevăd că:
"Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluționează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluționează potrivit rangului autorității, conform prevederilor alin. (1)."
Potrivit art. 96 C. proc. civ., Curtea de Apel judecă în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale.
Având în vedere că cererea contestatorului vizează adresa Inspectoratului General pentru Imigrări emisă în referire la petiția contestatorului, sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1
1
) coroborat cu art. 10. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, raportat la rangul autorității emitente a actului contestat, respectiv autoritate publică centrală, astfel încât competentă să soluționeze prezenta cerere este Curtea de Apel București, având în vedere și adresa de domiciliu a contestatorului, respectiv București.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
În baza art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va trimite cererea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată de intimat .
Trimite cererea formulată de A. spre competentă soluționare la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunțată astăzi, 18 noiembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.