ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5685/2021

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, la data de 28.11.2018, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 17633/09.11.2018, de soluționare a cererii de despăgubire nr. x/23.02.2017 in legătura cu evenimentul rutier din data de 22.10.2016 produs in Bihor - DJ 764/H -Beius - Nimaiesti, solicitând anularea deciziei iar in consecința, admiterea integrală a cererii de despăgubire înregistrata la Fondul de Garantare a Asiguraților sub nr. x/23.02.2017, dispunând obligarea autorității intimate la plata sumei de 3.624,16 RON - daune materiale si a sumei de 40.000 RON cu titlu de daune morale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit in urma accidentului rutier din data de 22.10.2016 din jud. Bihor - DJ 764/H - Beius - Nimaiesti.

Prin sentința civilă nr. 2457 din 25 octombrie 2019 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, a anulat în parte Decizia nr. 17633/9.11.2018 în sensul admiterii cererii de plată pentru suma de 33.624,16 RON (3.624,16 RON daune materiale și 30.000 RON daune morale) și a obligat pârâtul la plata către reclamantă a diferenței de despăgubiri în cuantum total de 23.624,16 RON, respingând în rest cererea ca neîntemeiată .

Împotriva sentinței civile a formulat recurs pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului arată că instanța de fond nu a motivat hotărârea, in cuprinsul acesteia fiind prezentate doar cererea de chemare in judecata a reclamantului si motivele de respingere ale pârâtei, ultimul paragraf terminandu-se astfel:

"Analizând actele si lucrările dosarului..."

A arătat recurenta că art. 49 din Norma ASF nr. 14/2011 prevede ca la stabilirea despăgubirilor in cazul deceselor se au in vedere si daunele morale "in conformitate cu legislația si jurisprudenta din România". În lipsa unor criterii si limite legale, stabilirea cuantumului daunelor morale include o doza de aproximare, prin raportare la consecințele negative suferite in plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, măsura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura in care păgubitului i-a fost afectata situația familiala, profesionala si sociala etc., fara ca sumele acordate cu titlu de despăgubiri morale sa depășească sfera unor compensații destinate a alina suferința fizica si psihica, in caz contrar ajungandu-se la o îmbogățire fara just temei a persoanei prejudiciate. Din perspectiva jurisprudentiala, atât instanțele naționale, cat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, atunci când au avut de soluționat cauze similare, au procedat mai degrabă in echitate. Tocmai pentru a asigura o analiza si o soluționare în echitate a acestei categorii de cereri, FGA a adoptat o procedura interna - Procedura de soluționare pe cale amiabila a pretențiilor pecuniare (morale si materiale) izvorâte din cazuri de vătămări corporale sau decese, avuta in vedere si de lichidatorul judiciar in analiza cererilor similare formulate in procedura falimentului.

Plecând de la particularitatea ca Fondul de Garantare a Asiguraților nu preia funcțiile unui asigurător, ci are menirea de a acoperi despăgubirile pentru creditorii societăților de asigurare aflate in faliment, Fondul nu a stabilit arbitrar cuantumul daunelor morale, ci prin raportare la Procedura de soluționare pe cale amiabila a pretențiilor pecuniare (morale si materiale) izvorâte din cazuri de vătămări corporale sau decese, care reprezintă o procedura interna validata de asigurătorul B. S.A. si folosita si de lichidatorul judiciar in analiza cererilor de creanța formulate de creditori pentru înscrierea la masa credala, astfel cum rezulta din decizia FGA nr. 258/16.11.2016 pentru amendarea Deciziei FGA nr. 142/26.05.2016.

Astfel, nu se poate retine refuzul nejustificat al FGA de acordare integrala a daunelor morale solicitate de reclamanta, având in vedere, pe de o parte, dreptul de apreciere de care dispune recurentul, care nu a fost exercitat discreționar sau prin abuz/exces de putere, ci in baza unei proceduri, cu aplicabilitate generala, ce asigura respectarea unui tratament egal si nediscriminatoriu fata de oricare victima a accidentelor rutiere, iar pe de alta parte, rolul Fondului de Garantare a Asiguraților, lipsa criteriilor si limitelor legale de stabilire a cuantumului daunelor morale.

Recurgerea la o procedura interna standardizata nu contravine vreunei prevederi legale, ci, dimpotrivă, are rolul de a asigura transparenta in procesul adoptării soluției administrative, precum si a unui tratament echitabil pentru fiecare dintre persoanele îndreptățite la primirea unor astfel de despăgubiri, fiind relevante in acest sens si dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 213/2015, potrivit carora "plata de către Fond a creanțelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide si exigibile se face in limita unui plafon de garantare de 450.000 RON pe un creditor de asigurare al asigurătorului aflat in faliment."

Astfel, având in vedere tendința persoanelor indreptatite sa primească daune morale de a solicita sume aflate la limita maxima a plafonului de garantare, aceasta procedura are rolul de a diferenția situațiile in funcție de particularitățile fiecăreia.

Pe de alta parte, având in vedere caracterul nepatrimonial al prejudiciului moral, nicio suma nu are capacitatea de a-1 repara, nefiind astfel reglementata in mod exact de legiuitor.

În vederea soluționării in echitate de către recurent pentru cazuri similare a cererilor de plata privind pretențiile izvorâte din cazuri de vătămări sau decese, a fost elaborata o procedura interna - Procedura de soluționare pe cale amiabila a pretențiilor pecuniare (morale si materiale) izvorâte din cazuri de vătămări corporale sau decese, aprobata prin Decizia nr. 74/02.08.2018, fiind stabilite praguri valorice in funcție de gradul de rudenie dintre reclamanta si persoana decedata ca urmare a evenimentului rutier. În baza acestei proceduri, FGA a determinat întinderea prejudiciului suferit de reclamanta prin acordarea sumei de 2.000 RON, cu titlu de daune morale, având in vedere numărul de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării si oferta de despăgubire a societății de asigurare.

Prin urmare, instanța de fond a avut in vedere aceleași criterii avute in vedere si de recurent. FGA raportandu-se la Procedura de soluționare amiabila a pretențiilor pecuniare (morale si materiale) izvorand din cazuri de vătămări corporale sau decese, procedura folosita si de către lichidatorul judiciar in analiza cererilor de creanța formulate si depuse de către creditori pentru înscrierea la masa credala a societății debitoare B. S.A, criteriu neluat insa in considerare de către instanța de fond.

În lipsa unor criterii si limite legale, in stabilirea cuantumului daunelor morale Fondul a apreciat întinderea prejudiciului prin raportare la procedura interna, cat si la conținutul Normei ASF nr. 14/2011, respectiv a dispozițiilor art. 26 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 49 din aceasta norma, dispoziții menținute in cuprinsul Normei ASFnr. 14/2011.

Fata de cele arătate, arată recurentul că prima instanță in mod greșit a admis in parte contestația formulata, deși a aplicat Procedura internă standardizată de acordare a daunelor materiale si morale în caz de vătămare corporală si/sau decese, procedură care nu contravine vreunei prevederi legale.

Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței civile nr. 2457 din 25.10.2019 si, rejudecand cauza, respingerea în tot a contestației formulate de reclamanta și menținerea, în tot, a Deciziei nr. 17633 din 09.11.2018 emise de Fondul de garantare a asiguraților, decizie pe care o consideră temeinica și legala.

De asemenea, în temeiul art. 453 C. proc. civ., solicită obligarea intimatei-reclamante la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate în legătură cu soluționarea prezentei cauze.

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând criticile invocate în recurs raportat la sentința atacată și la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin decizia nr. 17633/09.11.2018 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), în soluționarea cererii de plată nr. x/23.02.2017, s-a dispus: (1) admiterea cererii de plată formulată de petenta A. pentru suma de 10.000 de RON cu titlu de despăgubiri (daune morale); (2) respingerea cererii de plată cu privire la diferența dintre suma solicitată și cea acordată, .

In motivarea deciziei litigioase, pârâtul a expus, între altele, următoarele argumente:

"În fapt, la data de 22.10.2016, a avut loc un accident de circulație din culpa conducătorului autovehiculului cu nr. de înmatriculare x, care circula pe DJ 764/H în afara localității Nimaiesti din direcția Nimaiesti spre Beius, iar într-o curbă la dreapta a pătruns pe sensul opus de mers și a acroșat autoutilitara cu nr. de înmatriculare x care tracta semiremorca x, condusă din direcția opusă. Din eveniment a rezultat vătămarea numiților C., A. și D.. La data evenimentului, autovehiculul cu nr. de înmatriculare x, era asigurat RCA la S.C. B. S.A., conform poliței de asigurare nr. x. Urmare avizării daunei, a fost constituit dosarul nr. x (nr. unic x).[ ].

In vederea respectării principiului egalității de tratament în procesul de soluționare a pretențiilor de despăgubire formulate de către părțile vătămate/civile pentru prejudiciul moral suferit în urma accidentelor de circulație produse de către asigurații S.C. B. S.A., despăgubirile cuvenite creditorilor de asigurări, ca urmare a unor vătămări corporale sau decese, sunt stabilite având în vedere procedura de soluționare a pretențiilor izvorând din vătămări corporale sau decese adoptată în cadrul FGA, raportat la jurisprudența în materie și practica societății de asigurări, în cadrul Procedurii de soluționare a pretențiilor izvorând din vătămări corporale sau decese, au fost stabilite criterii determinante în cazul vătămărilor corporale, fiind stabilite praguri valorice în funcție de gravitatea vătămării și numărul de zile de îngrijiri medicale.[... ]

Fondul de garantare a asiguraților se va raporta la consecințele negative suferite de victimă atât pe plan fizic cât și psihic, intensitatea cu care au fost percepute aceste consecințe, în măsura în care i-a fost afectată situația familială, socială, profesională.

In analizarea cererii de plată a petentului, se vor stabili despăgubirile într-o măsură în care să nu se ajungă la nicio îmbogățire fără just temei a petentului, cu individualizarea daunelor morale prin raportare la circumstanțele concrete ale producerii evenimentelor. [...]

In prezenta speță, având în vedere faptul că vătămarea corporală a provocat drept consecințe: fracturi costale 1-9 stânga, volet costal 2-5 stânga, fractura 1/3 superioară corp sternal, partea vătămată necesitând pentru vindecare un număr de circa 40 zile de îngrijiri medicale, s-a stabilit acordarea unei sume de 250 RON/zi de îngrijire medicală, rezultând suma de 10.000 RON daune morale.

Pentru daunele materiale nu au fost depuse înscrisuri justificative pentru cheltuieli rezultate direct din vătămarea produsă petentei în urma evenimentului rutier reclamat, conform disp. art. 50 alin. (1) lit. d) din Norma ASF nr. 23/2014." .

Se mai reține că reclamanta A. a adresat pârâtului Fondul de Garantare a Asiguraților la 23.02.2017 o cerere de plată pentru daune, prin care a solicitat acordarea sumei totale de 40.000 Iei cu titlu de despăgubiri.

Totodată, s-a reținut că potrivit certificatului medico-legal nr. 3723/If/294/09.11.2016 "Numita A. prezintă leziunile posttraumatice care datează din 22.10.2016. Leziunile s-au produs prin lovirea victimei de componente dure din interiorul unui autovehicul, ce a suferit modificări bruște de accelerație, în urma coliziunii cu un alt autovehicul. Leziunile necesită 40 zile de îngrijire medicală, dacă nu survin complicații". Potrivit Biletului de ieșire din spital din 27.10.2016 pacienta A. în vârstă de 52 de ani s-a internat în urgență pentru durere toracică stg. la câteva ore de la un accident rutier în care a fost implicată ca ocupant al locului din dreapta șoferului. Examenul clinic la internare a evidențiat pacienta dispneică, cu saturații pulsoximetrice scăzute, dar echilibrată hemodinamic, prezentând durere toracică stg. spontană și la palparea peretelui toracic anterior și lateral stg. Examenul imagistic a arătat fracturi ale arcurilor costale anterioare și laterale l-9stg. cu volet 2-5, fractura fără deplasare a treimii superioare a corpului sternal și a exclus alte leziuni traumatice ale toracelui sau în alte regiuni ale corpului. S-a administrat în urgență oxigenoterapie, analgzie, antibioprofilaxie și drenaj pleural stg., prin care s-au evacuat o cantitate sumată de cea 400 ml lichid serohematic și seros. S-a instituit program de gimnastică respiratorie de reabilitare cu tuse voluntară, spirometrie incentiva și EPAP, ajutate de aerosoli.

S-a mai constatat că, potrivit Biletului de ieșire din spital/4.11.2016, pacienta A. în vârstă de 52 de ani s-a reinternat pentru colecție pleurală stg. posttraumatică recidivantă evidențiată la controlul după internarea inițială. S-a efectuat drenajul pleural stg. prin care s-a evacuat o cantitate sumată de circa 400 ml lichid seros paucicelular steril și s-a obținut reexpansiune stg. completă. Sub controlul durerii s-a continuat programul orar de mobilizare și reabilitare respiratorie cu tuse voluntară spirometrie incentiva și EPAP. Evoluția a arătat la refacerea lentă a revărsatului traumatic pleural stg. Totodată s-a recomandat pacientei să continue exercițiile de reabilitare respiratorie conform programului orar, folosind analgezice minore Ia nevoie; să păstreze tratament antiinflamator și diuretic conform Rp/lornoxicam 8mg/12 h, spironolactone 50 mg/zi, încă 14 zile; control cu CT torace în prima săptămână a lunii decembrie a.c, în ambulatorul integrat spitalului.

În cadrul cazului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul arată că instanța de fond nu a motivat hotărârea.

Or, instanța de control judiciar constată că prima instanță a analizat probele administrate la dosarul cauzei, solicitările reclamantei prin acțiunea formulată și apărările pârâtei, argumentând soluția prin care a admis în parte acțiunea reclamantei, răspunzând și la apărările formulate de pârâtul FGA, astfel încât nu se poate reține critica recurentului potrivit căreia hotărârea instanței este nemotivată.

A mai arătat recurentul că, deși instanța de fond a avut in vedere aceleași criterii avute in vedere si de recurent, FGA raportandu-se la Procedura de soluționare amiabila a pretențiilor pecuniare (morale si materiale) izvorand din cazuri de vătămări corporale sau decese, în lipsa unor criterii si limite legale, in stabilirea cuantumului daunelor morale, Fondul a apreciat întinderea prejudiciului prin raportare la procedura interna, cat si la conținutul Normei ASF nr. 14/2011, respectiv a dispozițiilor art. 26 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 49 din aceasta norma, dispoziții menținute in cuprinsul Normei ASFnr. 14/2011, prima instanță in mod greșit a admis in parte contestația formulata, deși a aplicat Procedura internă standardizată de acordare a daunelor materiale si morale în caz de vătămare corporală si/sau decese, procedură care nu contravine vreunei prevederi legale.

În concret, recurenta-pârâtă retine in fundamentarea deciziei contestate faptul ca prejudiciul moral este supus unui proces de apreciere prestabilit, dar cu toate acestea afirma faptul ca daunele morale reprezintă o reparație simbolica a suferințelor fizice si psihice pe care victima unui accident rutier le-a încercat, stabilita din perspectiva consecințelor in planul vieții personale si sociale ale victimei.

Cu ocazia soluționării acțiunii civile a intimatei-reclamante, instanța de fond a reținut în mod corect faptul ca sumele ce vor fi acordate de instanța trebuie sa fie circumscrise intru totul principiului de baza al răspunderii civile, respectiv repararea prejudiciului si fata de imposibilitatea repunerii in situtatia dinaintea producerii accidentului, acordarea unor sume cu titlu de daune materiale si morale care sa reprezinte o dezdaunare si o justa compensație, fara a atinge limita unei imbogatiri fara justa cauza, prin raportare si la jurisprudenta naționala in materie.

Cu alte cuvinte, este rezonabila acordarea sumei de 30.000 RON cu titlu de daune morale pentru un prejudiciu constând in afectarea integrității fizice si psihice, iar vătămările corporale constând in fracturi costale si ale pârtii superioare a corpului sternal, din cauza cărora s-a manifestat o deficienta respiratorie acuta, fiind montat un tub de dren intrapleural bazai lateral stâng, rezultând si o serie de arii echimotice la nivelul brațului stâng si hemitoracelui stâng, in urma impactului violent cu autovehiculul cu nr. de inm . x, au necesitat 40 de zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezulta din certificatul medico-legal nr. x din 09.11.2016.

Fiind întrunite elementele răspunderii civile delictuale, in virtutea contractului de asigurare în baza căruia s-a emis polița RCA seria x/I7/GI7/HR nr. x, si prevederilor O.U.G. nr. 54/2016, art. 12: (1) Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciata pentru prejudiciile dovedite suferite in urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.

Potrivit principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat prin fapta delictuala, repararea atât a prejudiciului material dovedit cu înscrisurile anexate, dar mai ales a prejudiciului moral suferit in urma accidentului rutier din 22.10.2016, este pe deplin dovedită și recunoscută de instanța de primă jurisidicție.

Sub aspectul cuantificării prejudiciului moral, este justificata si rezonabila suma acordata - 30.000 RON - daune morale, in raport de suferințele pricinuite, șocul emoțional ocazionat, tulburarea si durerea suportate, dar mai ales restrângerea vieții sociale si familiale normale, toate acestea constituind premise pentru acordarea despăgubirilor morale indicate, nu in ultimul rând acestea incadrandu-sc in limitele stabilite la nivelul practicii instanțelor de apel in procesele penale.

Literatura de specialitate a arătat că prejudiciul moral este cu atât mai grav cu cat valoarea lezata are o importanta mai mare pentru partea civila, creste proporțional cu nivelul de resimtire al suferințelor fizice si psihice, iar prejudiciul este si mai grav când consecințele faptei cauzatoare de prejudicii are o rezonanta in planul vieții familiale a victimei.

Instanța suprema, de asemenea, a apreciat in privința criteriilor de stabilire a despăgubirilor de ordin moral ca acestea se raportează la consecințele negative suferite de partea civila in plan fizic si psihic, importanta valorilor lezare, măsura in care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării atât de victima, cat si de famile, dar si măsura in care i-a fost afectata viata sociala si familiala.

Având in vedere vătămările suferite de intimata-pârâtă, suferințele pe care le-a suportat si care încă se perpetuează, nevoile speciale de îngrijire si situația de actuală in ce privește starea de sănătate, capacitatea motorie si mobilitatea, cu luarea in considerare a afectării permanente a desfășurării normale a vieții sale, dar si in scopul asigurării unui tratament juridic similar in cazul tuturor victimelor accidentului rutier produs in aceleași împrejurări, în mod corect prima instanță a apreciat, în parte, întemeiate si rezonabile solicitările reclamantei, situație în care s-a dispus acordarea de despăgubiri materiale în cuantum de 3.624,16 RON si daune morale în cuantum de 30.000 RON.

În mod corect a reținut prima instanță disp. art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ potrivit cărora:

"Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, (...) poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale".

De asemenea, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților definește la lit. b) și d) creditorul de asigurări și despăgubirea ca fiind persoană păgubită (în cazul asigurării de răspundere civilă) - persoana îndreptățită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de răspundere civilă", respectiv "suma pe care Fondul o plătește fiecărui creditor de asigurare al asigurătorului aflat în faliment, în limita plafonului de garantare și în condițiile prevăzute de prezenta lege".

Totodată, potrivit art. 1349 C. civ.:

"(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale. drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral", iar potrivit art. 13 57, având denumirea marginală Condițiile răspunderii, din același act normativ, "(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă".

Condițiile generale cumulative ale răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie sunt prin urmare: - existența unui prejudiciu; - existența unei fapte ilicite; - existența unui raport de cauzalitate ca raport cauză-efect între fapta ilicită și prejudiciu; - existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.

În mod corect a mai reținut prima instanță că, în cauză, deși Fondul de Garantare a Asiguraților a stabilit cuantumul daunelor morale prin raportare la un criteriu obiectiv (zilele de îngrijiri medicale), nu a luat în calcul și particularitățile speței astfel cum rezultă din probele administrate respectiv faptul că reclamanta a suferit leziuni serioase la nivelul toracelui, fracturi costale și ale părții superioare a corpului sternal care au determinat o deficiență respiratorie acută, fiindu-i montat un tub de dren intrapleural bazal lateral stg. Totodată nu s-a avut în vedere faptul că recuperarea reclamantei în urma fracturilor suferite a fost una anevoioasă, care a implicat dureri la nivelul toracelui și efectuarea o perioadă îndelungată de timp a unui program e gimnastică medicală respiratorie și terapie cu aerosoli, dar și tratament medicamentos antiinflamator și diuretic.

Aceste aspecte nu au fost avute în vedere de pârât la evaluarea daunelor morale acordate reclamantei, nefiind reflectate corespunzător în cuantumul acestora. Din această perspectivă, sunt întemeiate susținerile reclamantei relativ la faptul că leziunile provocate de accidentul în care a fost implicată au cauzat traume semnificative de ordin fizic și moral, care impun o reparare adecvată.

Într-adevăr, numărul zilelor de îngrijiri medicale în cazul accidentelor rutiere este utilizat și în cadrul procedurilor interne folosite de către asigurători, fiind aplicată în prezent de lichidatorii judiciari în analiza cererilor de creanță formulate de creditori pentru înscrierea la masa credală, însă acesta trebuie corelat cu suferințele efective ale victimei.

În ceea ce privește daunele materiale, în mod corect prima instanță a reținut că sunt relevante dispozițiile art. 20 alin. .1 din Norma ASF 16/2015, din care rezultă că dovada întinderii prejudiciului revine persoanei care pretinde un drept de creanță de asigurări prin depunerea documentelor în condițiile legii, iar din cercetarea dosarului de daună, în ceea ce privește daunele materiale, rezultă că reclamanta a depus odată cu cererea de despăgubire ca documente justificative relevante, în copii certificate pentru conformitate, deconturi de cheltuieli aferente spitalizărilor și chitanțele aferente, bonuri fiscale pentru consultație și tratament, astfel încât, intimata-reclamanta a depus înscrisuri justificative pentru plata daunelor materiale în sumă totală de 3.624,16 RON.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților împotriva sentinței civile nr. 2457 din 25 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 18 noiembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.