ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5680/2021

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 20.04.2016, sub nr. x/2016, reclamantul Handbal Club Zalău, în contradictoriu cu pârâtul Consiliu National pentru Combaterea Discriminării, a formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 182/2.03.2016 emise de instituția-pârâtă, prin care Handbal Club Zalău a fost amendata cu 5.000 RON, conform art. 26 alin. (1) si 2 din O.U.G. nr. 137/2000, pentru nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) si 2 din același act normativ, solicitând admiterea plângerii, anularea Hotărârii nr. 182/2.03.2016 și, în consecință, exonerarea de plata amenzii, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2368 din 7 octombrie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul Handbal Club Zalău, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile recurate a formulat recurs reclamanta Handbal Club Zalău, invocând cazul de casare prev. de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta a prezentat situația de fapt reținută și de instanța de fond, după care a arătat că singura probă avută în vedere la aplicarea sancțiunilor a fost anulată prin Hotărârea 25/22.02.2016 a Comisiei de Apel a FRH, acesta admitând apelul HC Zalău și desființând Hotărârea Comisiei de disciplină pentru ca din analiza actelor puse la dispoziția de părțile în cauză nu rezultă cu certitudine o attudine a suporterilor echipei gazdă care să poată fi calificată cu tenta rasistă la adresa sportivei.

Recurenta a invocat disp. art. 20 alin. (6) și art. 2 alin. (1), art. 1 alin. 3din O.G. nr. 137/2000, arătând că din nici o probă sau înregistrare concludentă nu rezultă că publicul a vocalizat imitând o maimută și nici ca sportiva sportiva în cauză a fost umilită, ofensată sau intimidată de un grup de suporteri.

Intimatul-pârât nu a formulat întâmpinare.

II. Soluția instanței de recurs

Înalta Curte, examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului, urmează a o admite, pentru următoarele considerentele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în condițiile expres prevăzute de lege, pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Aceste norme imperative instituie în sarcina recurentei obligația de a indica și dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. atrage, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancțiunea nulității recursului, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Instanța de control judiciar învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la unul din cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În cauză, recurentul-reclamant nu a formulat motive de recurs la adresa sentinței pronunțate de Curtea de Apel București, prin care să arate în ce constă nelegalitatea acesteia .

Prin sentința recurată a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul Handbal Club Zalău, ca neîntemeiată.

Prima instanță a reținut că reclamantul Handbal Club Zalău a formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 182/2.03.2016 emise de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin care Handbal Club Zalău a fost amendată cu 5000 RON, conform art. 26 alin. (1) si 2 din O.U.G. nr. 137/2000, pentru nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) si 2 din același act normativ.

În Hotărârea nr. 182/2.03.2016 obiectul dedus soluționării a fost legat de comportamentul de instigare si incitare la ură rasială a unor suporteri ai echipei de handbal HC Zala.

Colegiul director al CNCD s-a autosesizat ca urmare a manifestărilor rasiste petrecute în data de 9 februarie 2016 la meciul de handbal feminin HC Zalău - HCM Baia - Mare. În timpul competiției sportive, jucătoarea A., care activează în cadrul echipei Handbal Club Municipiul Baia - Mare a fost discriminată prin faptul că o parte a publicului a scandat onomatopee ce imită sunete scoase de maimuțe, în timpul meciului.

La data de 15 februarie 2016, Comisia Centrala de Disciplină a FRH a decis să amendeze clubul HC Zalău cu 2000 RON si l-a sancționat să dispute trei jocuri oficiale pe teren propriu fără spectatori, reținând în procesul-verbal al Comisiei Centrală de Disciplină din 15.02.2016:

"Comisia constată că din înregistrarea pusă la dispoziție, in sunetul de fundal se aud scandări de tip onomatopeic ce imită sunete scoase de maimuțe și scandări rasiste. În urma dezbaterilor, Comisia FRH concluzionează că, privitor la modalitatea de producere a incidentului, a fost o manifestație spontană a unui grup restrâns din galeria echipei din orașul Zalău, greu de preîntâmpinat de către organele de prezente la joc."

Recurentul-reclamant a reluat prin cererea de recurs situația de fapt a cauzei, însă nu a formulat critici efective cu privire la reținerile instanței de fond în ceea ce privește prezumția puterii de lucru judecat.

În motivele de recurs nu se regăsesc niciun fel de critici cu privire la sentința recurată, susținerile din recurs fiind practic reluate din susținerile formulate în faza primei instanțe, fără a se arăta în concret în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, deși cererea de recurs trebuie să vizeze, pentru motive de nelegalitate, argumentele instanței care a pronunțat hotărârea, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Recurentul-reclamant se limitează la reluarea susținerilor invocate la fond, fără să combată pentru nelegalitate raționamentul instanței și să formuleze, astfel, critici susceptibile de examinare în recurs, la adresa hotărârii pronunțate de instanța de fond.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că, deși dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, formularea de critici circumscrise cazurilor de casare, de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii, prezentul recurs reprezintă un recurs formal, prin care nu se aduc niciun fel de critici efective de nelegalitate hotărârii recurate.

În consecință, pentru neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, a nulității recursului.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constatat nulitatea recursului formulat de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamanta Handbal Club Zalău împotriva sentinței civile nr. 2368 din 7 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 18 noiembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.