ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5623/2021

Ședința publică din data de 17 noiembrie 2021

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Antifraudă Fiscală și Directia Regională Antifraudă Fiscală 3 Alexandria, a solicitat anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii emisă la 8.06.2016 având nr. de înregistrare AFTR6659 și a procesului-verbal încheiat la 7.06.2016 înregistrat sub nr. x/7.06.2016, suspendarea executării acestei decizii potrivit art. 14 din legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 278 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinței nr. 2136 din 7 mai 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiate excepțiile inadmisibilității capetelor de cerere prin care s-a solicitat anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii și a procesului-verbal de control; a respins cererea formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței nr. 2136 din 7 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A., întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din 14 octombrie 2020, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 2136 din 7 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că părțile legal citate, nu s-a prezentat la strigarea pricinii și nici nu au solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:

"(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă".

Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 14 octombrie 2020, a fost dispusă suspendarea judecării recursului, având în vedere lipsa părților, legal citate la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.

Încheierea de ședință din data de 14 octombrie 2020 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 14 aprilie 2021.

Înalta Curte reține și faptul că, în cauză, nu a fost formulată de către parte, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., republicat, nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă niciunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. De asemenea, nu subzistă niciun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ., republicat.

În consecință, față de lipsa de diligență a părții, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării recursului, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., republicat.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 2136 din 7 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 Judecători.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 noiembrie 2021.