ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5604/2021

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților a solicitat: anularea Deciziei Fondului de Garantare a Asiguraților nr. 6155/23.05.2017, obligarea pârâtei la plata sumei de 40.000 euro cu titlu de daune morale reprezentând despăgubiri garantate ca urmare a falimentului S.C. B. S.A., precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată prilejuite de soluționarea acestui litigiu. 1.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 2415 din 23 mai 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, a anulat parțial Decizia nr. 6155/23.05.2017 în privința cuantumul despăgubirilor și, în consecință, a obligat pârâtul să emită în favoarea reclamantului o nouă decizie, pentru suma de 30.000 RON. A respins restul pretențiilor reclamantului. 1.

Căile de atac exercitate în cauză Împotriva acestei sentințe au declarat recursuri reclamantul A. și pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților 1.3.1. Recursul reclamantului A. nu este motivat în drept și vizând mai mult aspecte de temeinicie a hotărârii, ce putea fi eventual încadrat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. 1.3.2. Recursul pârâtului Fondul de Garantare a Asiguraților, indică ca temei în drept al cererii prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. 1.

Apărările formulate în cauză Recurentul-reclamant A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de pârât ca nefondat. Recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de reclamant ca nefondat. 1.

Procedura de soluționare a recursului Prin rezoluție a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursurilor în ședință publică, la data de 11 noiembrie 2021, cu citarea părților, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursurilor, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018. II. Soluția instanței de recurs 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante În ceea ce privește recursul reclamantului acesta critică suma acordată ca fiind derizorie fără a explicita de ce i s-ar cuveni o sumă cât mai apropiată de cea pretinsă. Recursul pârâtei FGA explicitează modalitatea sa de calcul a sumelor acordate astfel. In privința numărului zilelor de îngrijiri medicale, învederam ca acesta reprezintă un indicator al leziunilor traumatice suferite si nu o contabilizare propriu- zisa a zilelor de tratament suportate in total de victime. Stabilirea zilelor de îngrijiri medicale prin certificatul medico-legal se face corelând mai multe criterii printre care diagnosticul, topografia, pronostic, terapia aleasa, programul de recuperare, comorbiditati sau alte particularități individuale ale pacientului. Totodată, numărul de îngrijiri medicale este reprezentat de evaluarea celei mai grave leziuni, întrucât pana la vindecarea acesteia toate celelete leziuni vor fi deja vindecate. Timpul de îngrijire medicala nu se însumează pentru fiecare leziune in parte. Acesta nu este echivalent cu zilele de spitalizare, concediu medical, zile de tratamente recuperatorii sau zile necesare tratării comorbiditatilor. Apariția unei complicații va fi cuantificata o singura dala prin acordarea perioadei corespunzătoare de zi le de îngrijiri medicale, aplicandu-se același principiu, asemănător leziunilor unde se cuantifica complicația cea mai grava, Ca urmare a numărului de îngrijiri medicale se are in vedere incadrarea petentului in unul din cele 3 praguri, iar in funcție de elementele concrete ale cazului exista posibilitatea in cadrul fiecărui prag de variere a sumei, având in vedere si criteriile referitoare la consecințele negative suferite de cel in cauza, importanta valorilor lezate, măsura in care au fast lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării măsura in care a fost afectata situația familiala, profesionala si sociala, toate aceste criterii fiind subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila. corespunzătoare prejudiciului real si efectiv produs petentului Prin urmare, Fondul s-a raportat la această procedură internă, respectiv la Anexa 2 din Procedura de soluționare pe cale amiabila a pretențiilor pecuniare (morale si materiale) izvorâte din cazuri de vătămări corporale sau decese - criterii determinate vătămări corporale - în cazul vătămării corporale cu respectarea integrala a functionalitații fiind considerata vătămare grava cea pentru care partea vătămata a necesitat îngrijire medicală de cel puțin 30 de zile si de maxim 90 de zile incadrarea in punctaj se va face spre minim daca vătămarea corporala a avut ca urmare una dintre consecințele expuse in cadru) acestui prag si spre maxim daca vătămarea corporala a cumulat cel puțin doua consecințe dintre cele expuse - 210 - 500 RON/zi de îngrijire medicala (procedură folosită în prezent de lichidatorul judiciar) având în vedere particularitățile speței, a acordat valoarea de 270 de RON pentru fiecare zi de îngrijire medicală, rezultând 12.150 RON. Soluția instanței de fond este greșita, având în vedere, pe de o parte, dreptul de apreciere de care dispune subscrisa, care nu a fost exercitat discreționar sau prin abuz/exces de putere, ci în baza unor reguli clare și concrete, cu aplicabilitate generală, ce asigură respectarea unui tratament egal și nediscriminatoriu față de oricare victimă a accidentelor rutiere, iar pe de altă parte, rolul Fondului de Garantare a Asiguraților, lipsa criteriilor și limitelor legale de stabilire a cuantumului daunelor morale. Astfel că recurgerea la o procedură internă standardizată nu contravine vreunei prevederi legale și nici nu este de natură a leza dreptul persoanei îndreptățite de a primi daune morale, ci, dimpotrivă, are rolul de a asigura transparența în procesul adoptării soluției administrative, precum și a unui tratament echitabil pentru fiecare dintre persoanele îndreptățite la primirea unor astfel de despăgubiri. Examinând cauza prin prisma motivelor invocate, instanța reține, în consens cu o jurisprudență constantă că acordarea daunelor morale trebuie să țină seama atât de numărul de zile de îngrijire medicală - ceea ce subliniază și instanța de fond, dar și de cuantumuri bănești constante cum de altfel a explicitat și pârâtul în legătură cu cele trei praguri. Este adevărat faptul că, funcție de anumite circumstanțe personale sau excepționale, acestea pot fi depășite, însă în cazul de față declarația martorului C. se referă la aspecte medicale neconfirmate de niciun înscris de specialitate - semipareză, mai mult certificatul medico-legal și Biletul de ieșire din spital neprecinzând aceasta, în timp ce declarația martorului D. relevă existența unor traume pentru care se impune acordarea de daune morale, ceea ce nu s-a contestat în prezenta. Ceea ce face în mod real obiectul cauzei, este cuantificarea daunelor morale. Criteriile clare la care jurisprudența s-a consolidat nu sunt relevate în hotărârea instanței de fond care a acordat o sumă globală, ce nu a legat-o de numărul de zile de îngrijire medicală. În realitate față de acest număr și de valoarea de 270 RON pe zi, instanța de recurs reține că FGA a reprezentat criteriile mai sus enunțate, motiv pentru care Decizia nr. 6155/23.05.2017 apare a fi corect emisă. Ca și consecință recursul reclamantului nu poate fi admis 2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, va casa sentința atacată și, în consecință, va respinge acțiunea formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată. Pe baza acelorași temeiuri, va respinge recursul formulat de reclamant, ca nefondat. În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga partea care a pierdut procesul la plata sumei de 200 RON către recurentul-pârât, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată în recurs.