ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5590/2021

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2021

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 18 februarie 2018 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. de dosar x/2018, contestatoarea S.C. A. S.R.L. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 2817 din 4 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2016.

Hotărârea atacată cu contestația în anulare ce face obiectul prezentei judecăți

Prin Decizia nr. 3091 din 2 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2018 s-a anulat contestația in anulare formulată împotriva Deciziei nr. 2817 din 4 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrată.

Contestația în anulare

Împotriva Deciziei nr. 3091 din 2 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a formulat contestație în anulare S.C. A. S.R.L., invocând dispozițiile art. 503 alin. (1) și (2) pct. 2 din C. proc. civ.

Alte aspecte procesuale

Prin Rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului, din data de 24.07.2019, în temeiul dispozițiilor art. 201 C. proc. civ., coroborat cu prevederile art. 503 -508 C. proc. civ., s-a stabilit primul termen de judecată pentru soluționarea contestației în anulare la data de 03.12.2019, în ședință publică, cu citarea părților.

Încheierea de suspendare a judecății

La termenul de judecată din data de 03.12.2019, instanța, contatând că niciuna dintre părți, legal citate, nu s-a prezentat la apelul nominal făcut în ședință publică, iar din verificarea actelor dosarului a rezultat că nu s-a formulat cerere de judecare în lipsă, prin încheierea de ședință pronunțată la acest termen de judecată, din data de 3 decembrie 2019, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecății contestației în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 3091 din 2 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018, pentru lipsa părților.

La data de 07 iulie 2020 contestatoarea a formulat cerere de repunere pe rol, întitulând-o " Cerere de reluare", întemeiată în drept pe dispozițiile art. 415 alin. (1) C. proc. civ.

Prin Rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului, din data de 09.09.2020, s-a fixat termen pentru discutarea cererii de repunere pe rol, pentru data de 06.04.2021, petenta - contestatoare fiind citată cu mențiunea de a depune atât dovada taxei judiciare de timbru pentru contestația în anulare, în cuantum de 100 RON, cât și pentru cererea de repunere a cauzei pe rol, în cuantum de 50 RON.

La termenul de judecată din data de 06 aprilie 2021 instanța învestită cu soluționarea dosarului a dispus anularea cererii de repunere a cauzei pe rol, ca netimbrată, menținând măsura suspendării judecării contestației în anulare dispusă prin încheierea de ședință din data de 03 decembrie 2019.

La data de 19.10.2021 contestatoarea a depus o nouă " Cerere de reluare" a judecății, în temeiul dispozițiilor art. 415 C. proc. civ., pentru soluționarea căreia completul învestit cu judecarea contestației în anulare, prin Rezoluția din data de 01.11.2021 a fixat termen de judecată la data de 16.11.2021, dispunându-se, deopotrivă, citarea contestatoarei cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, aferentă cererii de repunere a cauzei pe rol.

Pentru termenul de judecată din data de 16.11.2021 a fost citată contestatoarea la data de 03.11.2021 cu mențiunea de a depune atât dovada taxei judiciare de timbru pentru contestația în anulare, în cuantum de 100 RON (reamintindu-i-se această obligație, ce i-a fost adusă la cunoștință inițial încă din data de 28.11.2019, conform dovezii de înmânare de la dosar) cât și pentru cererea de repunere a cauzei pe rol, în cuantum de 50 RON, partea neconformându-se nici de această dată.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupa contestației în anulare

Prealabil soluționării contestației în anulare, respectiv analizării excepției perimării, invocată din oficiu, Înalta Curte va analiza cu prioritate cererea formulată de contestatoarea A. S.R.L., de repunere a cauzei pe rol, verificând mai întâi dacă aceasta a fost legal timbrată, astfel cum impun dispozițiile art. 9 lit. g) din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.

Studiind actele și lucrările dosarului din această perspectivă, constată Înalta Curte că, deși contestatoarea a fost legal citată la data de 03.11.2021, pentru termenul de față, conform Dovezii de înmânare a citației atașată la dosar, cu aceeași mențiune cu care a fost citată și pentru termenul din 06.04.2021, respectiv " de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON aferenta contestației în anulare formulată și taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, aferentă cererii de repunere pe rol", aceasta nu s-a conformat nici de data aceasta, la dosar neregăsindu-se la termenul de față chitanțele de plată a taxei judiciare de timbru pentru pentru cererea de repunere a cauzei pe rol și pentru contestația în anulare.

În conformitate cu dispozițiile art. 9 lit. g) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru " Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: g) cereri pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecății se datorează părților - 50% din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acțiunea a cărei judecare a fost suspendată".

Cum cererea de repunere pe rol vizează o contestație în anulare, pentru " formularea căreia se datorează taxa de 100 RON " conform art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxa judiciară de timbru pentru repunerea cauzei pe rol este în cuantum de 50 RON, contestatoarea neîndeplinindu-și obligația legală de plată a acesteia.

Înalta Curte reține că potrivit art. 33 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013, "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege", iar, potrivit art. 197 C. proc. civ., " În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii, iar netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii . . . . . . . . . . . ., în condițiile legii."

Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă că, în speță, contestatoarea avea obligația legală să atașeze la cererea de repunere pe rol și dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat, respectiv 50 RON astfel cum i s-a pus în vedere prin citația (conform Dovezii de înmânare atașată la dosar) comunicată pentru prezentul termen de judecată din data de 16 noiembrie 2021.

Cum în speță, contestatoarea A. S.R.L. nu s-a conformat acestei obligații legale până la termenul de judecată acordat în cauză, Înalta Curte va anula cererea acesteia, de repunere a cauzei pe rol, ca netimbrată.

Constatând, așadar, că cele două cereri formulate de contestatoare, de repunere a cauzei pe rol, după suspendarea judecății dispusă prin încheierea de ședință din data de 03 decembrie 2019, au fost anulate din culpa părții, ce nu și-a îndeplinit obligația legală de a timbra cererea, Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora " orice..contestație ... și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, . . . . . . . . . .dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni", din oficiu invocă excepția perimării contestației în anulare, urmând a o admite, în considerarea următoarelor argumente:

În conformitate cu dispozițiile legale anterior menționate, perimarea este o sancțiune procedurală de aplicație generală, ce operează de drept, atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac, având un caracter mixt, în sensul că este o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găsește, dar și o prezumție de desistare de judecată, determinată de lipsa de stăruință a părților în soluționarea pricinii.

Înalta Curte reține că, față de dispozițiile art. 416 din C. proc. civ., pentru a interveni sancțiunea perimării, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părții, care nu a acționat în scopul reluării judecății, deși avea posibilitatea să o facă.

În cauza de față, suspendarea judecății contestației în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 3091 din 02 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., la termenul de judecată din 03 decembrie 2019, aceasta fiind data de la care a început să curgă termenul de perimare.

Prin urmare, termenul de perimare de 6 luni a început să curgă de la data de 03 decembrie 2019 și s-a împlinit la data de 03 iunie 2020 (într-o zi de miercuri), în acord cu regulile stabilite de art. 181 C. proc. civ.

Cu privire la cursul perimării, Înalta Curte reține că prevederile art. 417 din C. proc. civ. reglementează un singur caz de întrerupere a termenului de perimare și anume acela în care perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

Este adevărat că, în cauză, contestatoarea a formulat două " Cereri de reluare " a judecății, întemeiate pe dispozițiile art. 415 alin. (1) C. proc. civ., ca și " act de procedură făcut în vederea judecării procesului", ce ar fi putut întrerupe cursul perimării, conform art. 417 C. proc. civ., însă, având în vedere data depunerii acestora, respectiv 07.07.2020 (data expedierii primei cereri de repunere pe rol, dosar), și 19.10.2021 (data expedierii celei de-a doua cereri, dosar), Înalta Curte constată că acestea au fost formulate după împlinirea termenului de perimare. Așa fiind, Înalta Curte reține că acest act procedural nu a mai putut avea efectul întreruperii cursului perimării, în sensul art. 417 C. proc. civ., întrucât, prin ipoteză, un termen, chiar de perimare, poate fi întrerupt doar atât timp cât nu a fost epuizat.

Având în vedere că trebuie să se dea eficiență obligației generale a părților de a îndeplini actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege și de a contribui la desfășurarea " fără întârziere a procesului", îndatorire prevăzută de art. 10 C. proc. civ., Înalta Curte constată că nedepunerea cererii de repunere pe rol a cauzei, în termenul prevăzut de art. 416 C. proc. civ., de către contestatoare, ca "parte interesată", atrage sancțiunea perimării contestației în anulare.

Într-un plan subsidiar constatării precedente, se impune a evidenția și că, din redactarea articolului 417 C. proc. civ., rezultă că legiuitorul a înțeles să impună îndeplinirea cumulativă a două condiții, pentru ca un act de procedură să poată avea caracter întreruptiv de perimare:

a) actul de procedură trebuie, în mod necesar, să fie îndeplinit de partea care justifică un interes;

b) actul de procedură trebuie să fie îndeplinit cu scopul de a continua judecata pricinii;

Prin urmare, se reține că actul de procedură îndeplinit de partea interesată va trebui întotdeauna să fie unul valabil, deoarece actul de procedură invalid, adică anulabil, nu va avea capacitatea de a produce o întrerupere a termenului de perimare validă.

În cauză, deși contestatoarea a formulat 2 cereri " de reluare", în temeiul art. 415 alin. (1) C. proc. civ., chiar dacă s-ar face abstracție de faptul că acestea au fost depuse după expirarea termenului de 6 luni, prevăzut de art. 415 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestea nu au produs efecte juridice în planul sistării perioadei de timp în raport de care este prevăzută sancțiunea perimării, deoarece contestatoarea nu și-a îndeplinit obligația legală de a le și timbra, deși a fost legal citată cu această mențiune, din acest comportament rezultând că partea nu a avut intenția clară și fermă de a continua judecata.

Or, reține Înalta Curte că, actul de procedură întreruptiv al termenului de perimare trebuie să fie făcut cu intenția clară de a continua judecata, situație față de care o cerere de repunere pe rol lipsită de această finalitate nu are, prin ea însăși, doar prin simpla formulare, această funcție.

În concluzie, constatând că, de la data suspendării judecății, pronunțată prin încheierea de ședință din data de 03.12.2019, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., până la data de 03 iunie 2020, când s-a împlinit termenul de perimare prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., pricina a rămas în nelucrare din culpa contestatoarei, ca parte " care justifică un interes", care a stat în pasivitate și nu a formulat în cele 6 luni cererea de repunere a cauzei pe rol, timbrând-o corespunzător, reținând deopotrivă și că nu există vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată și nici nu există vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția perimării, invocată din oficiu și pe cale de consecință, va constata perimată contestația în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L., împotriva Deciziei nr. 3091 din 2 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018, suspendarea judecății menținută mai mult de 6 luni fiind datorată exclusiv pasivității contestatoarei, ca parte ce " justifică un interes".

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

În consecință, având în vedere că, în cauză, contestatoarea nu și-a îndeplinit obligația de a timbra cererea de repunere a cauzei pe rol, conform art. 9 lit. g) din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru, urmează a anula cererea de repunere a cauzei pe rol formulată de contestatoarea A. S.R.L., ca netimbrată.

Deopotrivă, față de lipsa de diligență a contestatoarei, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte, dând eficiență sancțiunii instituite prin art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., care arată că termenul de perimare este de 6 luni dacă a rămas cauza în nelucrare din vina părții, în conformitate cu dispozițiile art. 496 alin. (1), coroborat cu art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., va admite excepția perimării, invocată din oficiu și va constată perimată contestația în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 3091 din 2 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Pe cale de consecință,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează cererea de repunere a cauzei pe rol formulată de contestatoarea A. S.R.L., ca netimbrată.

Admite excepția perimării, invocată din oficiu.

Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 3091 din 2 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Cu recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cererea de recurs se va depune la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 16 noiembrie 2021.