ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5355/2021

Ședința publică din data de 5 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1698 din 30 iunie 2021, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a admis excepția necompetenței materiale invocată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Harghita prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 63 din 20 septembrie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Tg-Mureș, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, a declinat competența materială de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Harghita, în favoarea Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Judecătoriei Odorheiu Secuiesc.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă obligarea ANSVSA să aloce, din bugetul propriu, pârâtei DSVSA Harghita fondurile necesare plătii către reclamanta S.C. A. S.R.L. a sumei prevăzute de O.U.G. nr. 117/2020 pentru luna august 2020, precum și obligarea pârâtei D.S.V.S.A. HARGHITA la plata sumei de 10.000 RON aferentă drepturilor cuvenite pentru luna august 2020 în baza O.U.G. nr. 117/2020, precum și dobânda legală calculată asupra sumelor datorate lunar, de la data scadenței acestora și până la data plătii efective, sume ce urmează a fi actualizate cu rata inflației calculată pentru aceeași perioadă, respectiv de la data scadentei acestora și până la data plătii efective.

Prin litigiul dedus judecății reclamanta urmărește obținerea drepturilor consacrate prin Legea nr. 236/2019, de O.U.G. nr. 117/2020 și transpusă și în contractul dintre părți.

Acțiunea în contencios administrativ subiectiv, poate avea ca obiect principal:

- anularea unui act administrativ în sensul larg al acestei noțiuni (act unilateral sau contract administrativ),

- obligarea autorității publice pârâte la emiterea unui asemenea act ori a altui înscris în vederea recunoașterii unui drept sau interes legitim al reclamantului,

- obligarea autorității publice pârâte la efectuarea unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim al reclamantului,

- obligarea unei autorități publice la punerea în executare a unui act administrativ de autoritate emis la cererea reclamantului sau ca urmare a plângerii prealabile a acestuia.

Obiectul este unul din elementele acțiunii civile și reprezintă pretenția concretă a reclamantului, protecția dreptului subiectiv sau a unui interes ce se poate realiza numai pe calea justiției.

Din modul de redactare al Legii nr. 554/2004, respectiv art. 1, art. 8 și art. 18, contenciosul administrativ este un contencios subiectiv de plină jurisdicție, în cadrul căruia se analizează nu numai conformitatea actului administrativ cu legea sau cu alte acte normative ce au stat la baza emiterii lui, ci și existența unei vătămări produse reclamantului într-un drept sau interes legitim.

În cazul unui litigiu de contencios administrativ ceea ce se verifică de către instanță este dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004, respectiv dacă actul contestat este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 și dacă s-a produs o vătămare a unui drept sau interes legitim.

În cauză, ceea ce se urmărește de către reclamantă este obligarea pârâților la plata unei sume de bani, obligație asumată de către pârâte prin contractul de concesiune menționat în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004:

"Instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competența de soluționare a instanțelor civile de drept comun".

Astfel, legiuitorul a stabilit competența instanței civile de drept comun pentru acele litigii ce decurg din executarea contractelor administrative.

Înalta Curte apreciază că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă pretențiile rezultate dintr-un contract, fie chiar de concesiune, pretenții ce decurg din executarea contractului, drept urmare prezenta acțiune își are temeiul pe răspundere civilă contractuală, situație în care prezenta cauză are natură civilă de competența instanțelor de drept comun.

Pe de altă parte, împrejurarea că pârâții au calitatea de instituții publice, sau împrejurarea că pretențiile solicitate derivă dintr-un contract de concesiune nu determină natura prezentului litigiu ca fiind unul de contencios administrativ. Ceea ce determină natura litigiul ca fiind de contencios administrativ este ca acesta să fie născut din emiterea sau încheierea unui act administrativ, din tăcerea administrativă ori din refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri referitoare la un drept sau la un interes legitim.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Odorheiu Secuiesc.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. și pârâții Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor Harghita, în favoarea Judecătoriei Odorheiu Secuiesc.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 noiembrie 2021.