ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4751/2021

Ședința publică din data de 14 octombrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești la data de 31.07.2017, sub nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia (OIRPOSDRU Regiunea Sud Muntenia), a solicitat instanței anularea in tot a Deciziei nr. 494/27.01.2017 emisă de pârât, anularea in tot a procesului-verbal nr. x/8.12.2016, act ce a făcut obiectul plângerii prealabile, anularea procesului-verbal nr. x din data de 31.01.2017, precum și suspendarea executării actelor administrative unilaterale contestate, până la soluționarea definitivă si irevocabilă a cauzei.

Prin încheierea din data de 05 decembrie 2018, recurată în cauză, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei de încuviințare a probei cu expertiză contabilă-specialitatea fiscalitate, precum și proba cu interogatoriul pârâtului.

Prin sentința civilă nr. 46 din 25 februarie 2019, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia (OIRPOSDRU Regiunea Sud Muntenia).

Împotriva încheierii și a sentinței civile menționate la pct. I.2, a formulat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., criticându-le pentru nelegalitate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în principal trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea administrării probatoriului solicitat, iar în subsidiar rejudecarea cauzei cu consecința admiterii acțiunii și anulării în tot a Deciziei nr. 494/27.01.2017 emisă de pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia (OIRPOSDRU Regiunea Sud Muntenia).

Apreciază că instanța de fond, prin aplicarea greșită a legii, a respins probele solicitate de reclamanta S.C. A. S.R.L. respectiv proba cu expertiza contabila-specialitatea fiscalitate si proba cu interogatoriul parâtei. Apreciază că cele doua probe solicitate în apărare erau necesare pentru o corecta soluționare a acțiunii dedusa judecații. Doar după administrarea tuturor probelor solicitate in apărare, instanta ar fi fost in măsura sa-si formeze propria convingere si sa pronunțe o soluție temeinica si legala.

Hotararea 46 din 25 februarie 2019 a fost data cu încălcarea si aplicarea greșita a normelor de drept material art. 488 (l)pct 8 Cod proced.civ. motivat de faptul ca instanța de fond nu a analizat toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei, nu s-a pronuntat asupra tuturor cererilor și nici nu a avut in vedere toate apărările si cererile depuse si formulate de S.C. A. S.R.L..

Instanța de fond nu a lămurit cadrul juridic al derulării operațiunilor efectuate de către reclamanta-recurenta, in condițiile in care S.C. A. S.R.L. a efectuat doar operațiuni legate de subvențiile contractate de SES-uri si parteneri, fara a indeplini alte activități astfel ca nu poate răspunde pentru greșelile SES-urilor si partenerilor in condițiile in care nu avea posibilitatea sa intervina in conducerea acestora.

Ceea ce nu a reținut instanța de fond este faptul ca pe parcursul intregii judecații reclamanta/recurenta a reclamat in mod constant lipsa unei motivări si a unui inscris din care sa rezulte motivarea alegerii debitorului.

Instanța de fond nu a avut in vedere faptul ca suspiciunea de neregula a fost înregistrata la sediul intimatei OIRPOSDRU - REGIUNEA SUD MUNTENIA după finalizarea proiectului si după acodarea finanțarii la circa un de zile.

Suspiciunea de neregula nu a fost sesizata de către intimata OIRPOSDRU-REGiUNEA SUD MUNTENIA ci a fost constatata de către AUTORITATEA DE CERTIFICARE SI PLAȚI din cadrul Ministerului Finanțelor Publice care a sesizat faptul ca intimata OIRPOSDRU nu a asigurat caracterul adecvat al verificărilor asupra cererilor de rambursare ale beneficiarilor in vederea asigurării eligibilitatii legalitatii si regularității cheltuielilor efectuate de Beneficiari si autorizate la plata de către intimata OIRPOSDRU - REGIUNEA SUD 4 MUNTENIA. astfel ca in cauza sunt aplicabile dispozițiile art. 9 (2) din contractul de finanțare x/23.12.2014.

Instanța de fond este intr-o totala eroare nu coroborează dispozițiile contractului de finanțare cu dispozițiile legale la care face referire in hotărârea recurata.

Astfel, potrivit art. 5 din contract, beneficiarul are responsabilitatea pentru implementarea proiectului parteneriatului constituit pentru implementarea proiectului si consemnat prin Acordul de Parteneriat anexa la si parte integranta din prezentul contract, va răspunde in mod solidar sau individual pentru implementarea proiectului, pentru acțiunile sau inacțiunile beneficiarului sau fiecăruia dintre parteneri ori a prestatorilor serviciilor externalizate pentru managementul sau implementarea proiectului. Aceasta situație nu a fost rezolvata de instanța de fond, si nici intimata OIR POSDRU Regiunea Sud Muntenia nu a depus la dosarul cauzei documentul prin care a fost desemnat debitorul.

Nu a fost motivat nici de către intimata OIRPOSDRU - Regiunea Sud Muntenia si nici de catre instanța de fond motivul pentru care beneficiarul a fost desemnat sa răspundă individual pentru cheltuieli declarate neeligibile și care nu au fost efectuate de către S.C. A. S.R.L., in condițiile in care fiecare SES in parte, conf art. 4 pct. 4.2 lit. p), beneficiarul SES are obligația de a-si asuma si respecta prevederile contractului de finanțare nr. x încheiat de B. S.R.L. si OIR POSDRU - Regiunea Sud Muntenia, care constituie anexa 2 la prezentul contract,,.

Nu au fost avute in vedere nici disp art. 4 pct. 4.2 lit r, art. 6 pct. 6.1 din același contract, articole care stabilesc răspundere beneficiarului SES in" cadrul contractului si implicit a proiectului C., OMENIE PRICEPERE,ENTUZIASM cum nu a fost avuta in vedere nici răspunderea beneficiarului partener .

Așa cum rezulta din actele de control toate cheltuielile declarate neeligibile au fost efectuate de către SES-uri si parteneri nici-o cheltuiala declarata neeligibila nu a fost reținuta ca fiind efectuata de S.C. A. S.R.L.,astfel ca trebuie analizata răspunderea SES-urilor si partenerilor prin prisma tuturor contractelor si nu numai prin prisma contractului de finanțare. Simpla invocare de către intimata parata si de instanța de fond a art. 5 din contract nu este suficienta si nu tine loc de motivare.

Responsabilitatea finala in implementarea proiectului nu poate fi echivalenta cu răspunderea pentru cheltuieli declarate neeligibile.

Liderul de parteneriat răspunde pentru propriile fapte dar nu poate răspunde pentru faptele partenerilor cum nu poate răspunde nici pentru cheltuieli pe care nu le-a făcut.

Obligația respectării prevederilor Ordinului nr. 1120/2013 privind aprobarea procedurii simplificate aplicate de beneficiarii privați aparține efectiv acestora si nu poate fi imputata si atrasa răspunderea beneficiarului contractului S.C. A. S.R.L., beneficiar care nu a efectuat aceste cheltuieli.

Rolul atât al auditorului cat si al intimatei OIR POSDRU Regiunea Sud Muntenia în cadrul contractului de finanțare a fost acela de a urmări derularea contratului si a proiectului si de a preantampina rambursările neconforme pentru cheltuieli care ulterior ar putea fi declarate neeligibile. Pentru acoperirea propriei culpe intimata OIR POSDRURegiunea Sud Muntenia a procedat la efectuarea unui control materializat in procesele-verbale.

Din analiza procesului-verbal contestat rezulta fara putința de tăgada ca in sarcina S.C. A. S.R.L. fosta S.C. B. S.R.L. nu a fost constatata nicio cheltuiala neeligibila motiv pentru care apreciază ca parata OIR POSDRU Regiunea Sud Muntenia nu ar fi trebuit sa emita decizie doar pentru reclamantă.

Decizia trebuia emisă pentru cele 10 ȘES-uri care trebuie sa răspundă solidar sau individual, fiecare pentru cheltuiala declarata neeligibila.

Deși ca temei de drept in procesul-verbal 628/31.01.2017 este reținut art. 5 din contractul de finanțare nr. x,in realitate nu exista nicio explicație si nu este detaliat niciun criteriu pe baza căruia a fost desemnat ca debitor S.C. D. S.R.L..

Persoanele care aveau obligația sa verifice eligibilitatea cheltuielilor efectuate de-SES-uri și parteneri erau societatea de audit S.C. E. S.R.L. si nu în ultimul rând intimata OIR POSDRU Regiunea SUD Muntenia care avea obligația sa asigure monitorizarea din punct de vedere tehnic si financiar implementarea proiectelor in vederea asigurării legalității, regularității, conformitatii si realității activităților aferente implementării proiectului care face obiect prezentului contract de finanțare .

Apreciază ca prin administrarea probei cu interogatoriu si efectuarea unei expertize de specialitate contabilitate/fiscalitate toate aspectele incidente in cauza ar fi fost lămurite.

Prin întâmpinarea formulată la data de 27.06.2019, intimatul-pârât a invocat excepțiile tardivității și nulității recursului, iar pe fondul căii de atac a solicitat respingerea recursului formulat de recurenta S.C. A. S.A. ca nefondat.

La termenul de dezbateri din data de 14 octombrie 2021, Înalta Curte a respins excepțiile invocate, apreciind că recursul a fost exercitat de parte cu respectarea termenului legal și că din dezvoltarea motivelor invocate pot fi identificate critici de nelegalitate care se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepțiilor și a apărărilor invocate de intimatul-pârât, ca neîntemeiate.

În baza contractului de finanțare nr. x înregistrat la OIR POSDRU Regiunea Sud Muntenia sub nr. x/23.12.2014, in calitate de beneficiar, reclamanta a contractat acordarea unei finanțări nerambursabile pentru implementarea Proiectului "C., Omenie, Pricepere, Entuziasm".

Valoarea totala eligibila a contractului a fost estimata la 8.608.955 RON, din care societatea reclamantă a primit suma de 3.040.066,50 RON aferenta finanțării nerambursabile unor SES - uri (structuri de economie sociala, produsul final al Proiectului).

În conformitate cu documentația la proiectul finanțat, trebuiau sa se înființeze si sa finanțeze un număr de 10 Structuri de Economie Sociala (SES - uri) pentru care, in calitate de beneficiară a finanțării, reclamanta a fost obligată sa subvenționeze activitățile, conform documentației din proiectul finanțat.

În acest sens s-a încheiat contractul de parteneriat nr. x/25.02.2015, in baza căruia următoarele persoane juridice: S.C. F. S.R.L., Asociația "Agricultura Maramureșului Istoric", S.C. Direct Urban Construct S.R.L. si Asociația "Filantropia Ortodoxa" Deva, in calitate de parteneri au primit din finanțarea proiectului suma de 2.995.959,90 RON. Atât reclamanta (S. C. A. SRL) cat si cei 4 (patru) parteneri, au încheiat contracte de subvenție cu SES - urile cuprinse in proiectul finanțat si au virat sumele contractate in conturile acestor unități autorizate sa desfășoare activitățile din proiectul "H..".

Astfel, societatea reclamantă a virat către 5 SES - uri (I. S.R.L.,: J. S.R.L., K. S.R.L., L. S.R.L., M. SRL) 3.200.070 RON in conformitate cu cele convenite prin contractele de subvenție nr. x/28.09.2015, y/28.09.2015, z/28.09.2015, nr. w/8.09.2015 si 008/28.09.2015 iar partenerilor din contractul de parteneriat li s-a virat suma de 2.995.959,90 RON pentru alte 5 (cinci) SES - uri cuprinse in proiectul ce a primit finanțarea contractata de reclamantă .

Ca urmare a suspiciunii de nereguli înregistrată la autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene sub nr. x/17.06.2016, ce avut la bază sesizarea de neregulă nr. 4235/09.06.2014, OIRPOSDRU Regiunea Sud Muntenia a emis Procesul- Verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/08.12.2016, prin care s-a reținut ca neeligibilă suma de 2.269.867,02 RON aferentă celor 10 SES- uri enumerate în procesul-verbal .

Reclamanta s-a adresat autorității emitente pentru a anula actul contestat iar prin decizia nr. 494/27.01.2017 pârâta a admis in parte contestația pentru suma de 45.260,69 RON pe care a declarat-o cheltuială eligibilă si a dispus anularea actului de control contestat, emițând un alt proces-verbal, înregistrat sub numărul sub nr. x/31.01.2017, in conformitate cu dispozițiile deciziei nr. 494/2017, prin care s-a constatat ca neeligibilă suma de 2.226.869,37 RON.

II. Soluția instanței de recurs

6.1. Cu privire la recursul promovat împotriva încheierii de ședință din data de 05.12.2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, recurenta - reclamantă apreciază că instanța de fond, prin aplicarea greșită a legii, a respins probele solicitate de aceasta.

Deși recurenta, în cadrul criticilor formulate, indică motivul de casare circumscris pct. 8 al art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că argumentele invocate de către parte, referitoare la administrarea probelor pot fi circumscrise pct. 6 al acestui articol.

Aceasta întrucât, de principiu, un probatoriu insuficient și un raționament logico-juridic eronat pot conduce la concluzia unei nemotivări.

În fapt, proba cu interogatoriu și proba cu expertiză contabilă specialitatea fiscalitate nu au fost propuse prin cererea de chemare în judecată formulată de recurenta - reclamantă.

Astfel, prin nota de ședință depusă la dosarul cauzei la termenul de judecată din data de 28.11.2018, reclamanta S.C. A. S.R.L. a arătat că înțelege să-și mențină cererea depusă la termenul de judecată din data de 21.03.2018, în sensul că insistă în administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, care vor fi suplimentate, interogatoriul propus a se lua pârâtei OIR POSDRU, precum și a probei cu expertiză contabilă, specialitatea fiscalitate.

În susținerea probei cu expertiză contabilă specialitatea fiscalitate, reclamanta a precizat și obiectivele acesteia, astfel:

Instanța de fond, în temeiul dispozițiilor art. 254 C. proc. civ., a respins proba cu interogatoriul și proba cu expertiză contabilă specialitatea fiscalitate, apreciind, în raport de obiectul cererii dedusă judecății, că este suficientă administrarea probei cu înscrisuri, fiind îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului.

În ceea ce privește interogatoriul, s-a apreciat că, fiind vorba despre legalitatea unor acte administrative, conducătorul instituției nu ar putea oferi un răspuns cu privire la legalitatea întocmirii actelor respective, iar în ceea ce privește expertiza contabilă specialitatea fiscalitate, această probă nu este utilă soluționării cauzei, atât timp cât este vorba despre un proces-verbal de nereguli în care sunt constatate sume care au fost declarate neeligibile, aspecte ce pot fi verificate prin analiza înscrisurilor de la dosar.

Contrar susținerilor recurentei, Înalta Curte apreciază că probele menționate au fost judicios respinse pentru considerentele deja menționate.

Mai mult, parte din obiectivele propuse de către reclamantă în ceea ce privește expertiza judiciară vizau chestiuni de fapt ce nu impuneau o astfel de lucrare, restul vizând interpretarea legii, aspect care este în căderea exclusivă a judecătorului cauzei.

Astfel, în mod corect instanța de fond a avut în vedere exclusiv înscrisurile atașate acțiunii principale precum si cele atașate întâmpinării, fiind respinse cererile în probațiune arătate.

6.2. Cu privire la recursul promovat în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. împotriva sentinței civile nr. 160/02.10.2018, Înalta Curte reține că, în doctrină s-a arătat că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie nu le-a aplicat în litera sau spiritul lor, fie le-a aplicat greșit.

Pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu este suficient ca recurenta să facă trimitere, în mod formal, la sediul materiei unde este reglementată problema de drept ce trebuie soluționată de instanța de recurs, ci trebuie, totodată, ca motivul invocat să se refere la un viciu de legalitate a hotărârii recurate, nu la un aspect de temeinicie a acesteia.

Din perspectiva situației de fapt se reține că limitele învestirii instanței, așa cum au fost stabilite la fond, vizează analiza legalității actelor administrative emise de către intimatul pârât respectiv decizia nr. 494/27.01.2017, procesul-verbal nr. x/08.12.2016 și procesul-verbal nr. x/31.01.2017.

Instanța de fond a înlăturat susținerile reclamantei potrivit cărora activitățile înregistrate si decontate au respectat toate condițiile impuse de contracte, normative, instrucțiuni ori alte reglementari ale finanțării dat fiind faptul că, în cursul derulării activităților de către toate structurile de economie sociala (SES - uri) cuprinse in proiect, s-au intocmit documente tehnice si financiare contabile care au fost verificate, avizate si aprobate de auditorul S.C. E. S.R.L. acceptat prin proiectul finanțat si s-au depus la OIR OSPRU Regiunea Sud Muntenia rapoartele si actele impuse pentru decontarea sumelor in cauza, de unde rezulta, fara echivoc, ca

Judicios stabilește instanța de fond că, atâta timp cât valorile aferente facturilor reprezentând amenajare spațiu, lucrări de renovare, etc. pentru fiecare din cele 10 SES- uri verificate se situează sub anumite plafoane valorice, cheltuielile reținute ca neeligibile obligau beneficiarul la respectarea prevederilor Ordinului nr. 1120/2013 privind aprobarea procedurii simplificate aplicate de beneficiarii privați precum și a dispozițiilor art. 4 al Contactului x înregistrat la OIR POSDRU Regiunea Sud Muntenia sub nr. x/23.12.2014.

În ceea ce privește atragerea răspunderii S.C. A. S.R.L., față de dipozițiile art. 5 din contactul x, beneficiarului îi revine, în raporturile cu AMPOSDRU/OIPOSDRU, responsabilitatea finală în implementarea proiectului in conformitate cu prevederile contractului de finanțare, el raspunzând în mod solidar sau individual pentru acțiunile sau inacțiunile sale sau ale fiecăruia dintre parteneri ori a prestatorilor serviciilor externalizate pentru managementul sau implementarea proiectului.

Totodată potrivit Ghidului Solicitantului - schema ajutor de minimis- Dezvoltarea economiei sociale, cap. VIII- Modalitatea de acordare a ajutorului de minimis, art. 9, alin. (3), "Cheltuielile neeligibile aferente structurii de economie sociala infiintate/dezvoltata in cadrul unui proiect finanțat din POSDRU, DMl 6.1 vor fi suportate integral de către beneficiarul proiectului finanțat din POSDRU, DMl 6.1."

Instanța de fond a reținut corect, față de aceste prevederi legale, răspunderea reclamantei pentru cheltuielile neeligibile efectuate de structurile sociale finanțate prin acest proiect, răspundere stabilită prin cele două procese-verbale de control.

Așa cum sesizează și intimatul, singura critică adusă sentinței de fond pe care o evocă recurenta - reclamată în recursul promovat o reprezintă lipsa unui înscris și a unei motivări pentru alegerea debitorului.

Documentul prin care a fost desemnat debitorul (reclamanta) îl reprezintă procesele-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare așa cum prevede art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 1 alin. (2) din Contractul de finanțare x, art. 6, pct. A alin. (1) din Contractul de finanțare x.

Susține recurenta că Decizia trebuia emisă pentru cele 10 ȘES-uri care trebuie sa răspundă solidar sau individual, fiecare pentru cheltuiala declarată neeligibilă.

Înalta Curte apreciază ca relevantă, sub acest aspect, inclusiv împrejurarea că, pentru termenul de judecată din data de 4 decembrie 2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat cerere de chemare în garanție a următoarelor structuri de economie sociala (SES - uri): S.C. J. S.R.L., S.C. I. S.R.L., S.C. K. S.R.L., S.C. L. S.R.L., S.C. M. S.R.L., S.C. P. S.R.L., S.C. Q. S.R.L. și biu, S.C. R. și S. S.R.L., S.C. T. S.R.L., S.C. U. S.R.L. și a următoarelor persoane juridice, partenere prin proiectul finanțat din fonduri europene, parte în contractul de parteneriat anexat la acțiunea principala: S.C. F. S.R.L., V., S.C. DIRECT URBAN CONSTRUCT S.R.L., W..

Asupra acestei cereri, instanța de fond s-a pronunțat în sensul respingerii ei ca inadmisibilă, prin încheierea pronunțată la data de 28.02.2018, rămasă definitivă prin Decizia nr. 3201/08.10.2018 pronunțată de Inalta Curte de Casție și Justiție .

S-a reținut în respectiva cauză că, prin acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. s-a solicitat anularea unor acte administrativ fiscale, respectiv procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare și a deciziilor de respingere a contestațiilor formulate împotriva acestora, deci după epuizarea procedurii administrative de contestare prevăzută de Codul de procedură fiscală, existând așadar un raport juridic specific, de natură fiscală, născut între reclamantă, în calitate de beneficiar al finanțării și pârâta OIRPOSDRU.

Contrar afirmațiilor recurentei, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (8) din Instrucțiunea nr. 107/11.05.2015, la finalul implementării proiectului, OIRPOSDRU are obligația verificării modului de realizare a indicatorilor, realitatea operațiunilor si modalitatea de efectuare a cheltuielilor in cadrul proiectului, inclusiv in cadrul SES, fiind astfel verificate la cererea de rambursare finala toate cheltuielile efectuate in cadrul SES-urilor.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 496 C. proc. civ., art. 20 din L.554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii de ședință din 05 decembrie 2018 și a sentinței nr. 46 din 25 februarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii de ședință din 05 decembrie 2018 și a sentinței nr. 46 din 25 februarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2021.