ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4512/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4512/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 7 octombrie 2021
Asupra contestație în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Încheierea contestată
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din 21 octombrie 2020, a admis cererea formulată de intimatul-reclamant A. și a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12, art. 20, art. 21, art. 22 din Legea nr. 176/2010, precum și a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, reținând, în esență, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992 republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei încheieri recurentul A. a formulat contestație în anulare, invocând prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ. și solicitând admiterea acesteia așa cum a fost formulată.
Apărarea intimatei
Prin întâmpinare, intimata Agenția Națională de Integritate a solicitat, în principal, respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca nefondată, iar prin notele scrise a invocat excepția nulității căii de atac.
Procedura derulată în fața instanței învestite cu contestația în anulare
Prin cererea înregistrată la data de 3 august 2021, aflată la dosar, contestatorul A. a solicitat să se ia act că renunță la judecata contestației în anulare, conform art. 406 din C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Argumentele de drept relevante
Constatând că, în cauză, contestatorul a formulat cerere de renunțare la judecată, instanța de control judiciar va avea în vedere dispozițiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., care prevăd: "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".
Potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) din C. proc. civ., " Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă."
Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al părții care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 406 alin. (6) teza a doua din C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea la judecata contestației în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea la judecata contestației în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 21 octombrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțate în dosarul nr. x/2016.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 7 octombrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.