ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 263/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 263/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 20 ianuarie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare înregistrată la data de 08.10.2018 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, anularea Deciziei nr. 16911/11.09.2018 emise de către pârât și obligarea F.G.A. la plata sumelor de 9.389,8 RON și 4.665,38 RON, reactualizate, reprezentând cheltuieli de spitalizare acordate părților vătămate A. și B., sume stabilite în dosarul nr. x/2012.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 433 din 6 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins contestația formulată de reclamantul Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguratilor, ca neîntemeiată.
Cererea de recurs
Împotriva sentinței civile nr. 433 din 6 februarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, solicitând admiterea recursului.
Recurentul-reclamant susține că potrivit sentinței penale nr. 22/2013, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. x/2012, s-a dispus obligarea asiguratorului C. S.A. la plata sumelor de 9.389,8 RON și 4.665,38 RON, reactualizate, reprezentând cheltuieli de spitalizare acordate părților vătămate A. și B..
Invocă dispozițiile art. 49, art. 50 și art. 55 din Legea nr. 136/1995, precum și art. 13 alin. (1) și art. 18 din Legea nr. 213/2015, apreciind că, în raport cu aceste dispoziții legale, este îndreptățit să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii riscului acoperit prin contractul de asigurare, având calitatea de terț păgubit.
Apărările intimatului-pârât
Intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, apreciind că aspectele invocate prin cererea de recurs nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul.
2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:
"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:
"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:
"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
În speță, examinând cererea de recurs formulată de către reclamantul Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Înalta Curte constată că nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât aspectele invocate prin cererea de recurs nu relevă critici concrete cu privire la hotărârea recurată.
Cu alte cuvinte, aspectele arătate prin cererea de recurs nu pot face obiectul căii de atac a recursului în lipsa unor critici concrete aduse hotărârii recurate, în condițiile în care prin hotărârea recurată instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată, apreciind că în mod corect Fondul de Garantare a Asiguraților a respins cererea de despăgubire, pe motiv că a fost formulată tardiv în raport cu data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului asiguratorului C. S.A., iar aspectele învederate prin cererea de recurs se referă la dosarul penal în care s-a dispus acordarea cheltuielilor de spitalizare și la textele de lege ce stau la baza acordării despăgubirii solicitate, fără a se aduce critici cu privire la depășirea termenului legal pentru depunerea cererii de despăgubire.
Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.
Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul de față.
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova împotriva sentinței civile nr. 433 din 6 februarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova împotriva sentinței civile nr. 433 din 6 februarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 20 ianuarie 2022.