ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1399/2021

Ședința publică din data de 9 martie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 16.02.2017, sub nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale -Comisia de Soluționare a Contestațiilor POP 2007-2013, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale-Direcția Generală de Control, Antifraudă și Inspecții, B.-șef al Direcției Generală Control, Antifraudă și Inspecții, C.-consilier superior în cadrul MADR, D. -consilier superior în cadrul MADR-DGAI, E.-consilier superior în cadrul MADR-DGAI a solicitat anularea Deciziei de soluționare a Contestației nr. 28/09.01.2017 ca fiind nelegală, și pe cale de consecința, constatarea nulității Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare cu număr de înregistrare la autoritatea publică x din 10.11.2016, pentru încălcarea normelor imperative din cuprinsul O.U.G. nr. 66/2011;

În subsidiar, a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare cu număr de înregistrare la autoritatea publică x din 10.11.2016, având în vedere ca aspectele reținute sunt nefondate.

Prin sentința civilă nr. 749 din 21 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comisia de Soluționare a Contestațiilor Pop 2007-2013.

S-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Comisia de Soluționare a Contestațiilor POP 2007-2013, Comisia de Soluționare a Contestațiilor Pop 2007-2013, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

S-a respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtelor persoane fizice, excepția capătului 2 al cererii de chemare în judecată, excepția lipsei de interes respectiv excepția lipsei de obiect al a capătului 6 al cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiate.

S-a respins acțiunea formulată de reclamantul S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Direcția Generală Control, Antifraudă și Inspecții, B.-Șef al Direcției Generală Control, Antifraudă și Inspecții, C. -Consilier Superior în cadrul MADR-DGCAI, D.-Consilier Superior în cadrul MADR-DGCAI și E. -Consilier superior în cadrul MADR-DGCAI, ca neîntemeiată.

S-a respins cererea de chemare în garanție formulată în contradictoriu cu persoanele chemate în garanție F., G., ca rămasă fără obiect.

A fost obligată reclamanta la plata către pârâții C., E. și D. a sumei de 2704,16 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru motive de nelegalitate circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel București.

Intimatul - pârât M.A.D.R. a formulat întâmpinare la data de 25.10.2018 prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Intimații - pârâți C., E. și D. au formulat întâmpinare la data de 31.10.2018 prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Intimatul - pârât B. prin întâmpinarea depusă la data de 1 noiembrie a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin notele de ședință depuse la data de 23.02.2021, ca urmare a radierii societății reclamante, intimatul - pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a solicitat introducerea in cauză a asociatului unic al societății, doamna H. (ca urmare a decesului domnului I.). A invocat intimatul - pârât dispozițiile art. 237 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, arătând că este deținătorul unui titlu de creanță împotriva societății.

Examinând sentința atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte va constata nulitatea recursului ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

Potrivit dispozițiilor art. 29 din C. proc. civ. "acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces".

Totodată, conform dispozițiilor art. 32 C. proc. civ. "Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală în condițiile legii (...)."

Așadar, una dintre condițiile exercitării acțiunii civile, este capacitatea procesuală, alături de condițiile privind calitatea procesuală, formularea unei pretenții și justificarea unui interes.

Capacitatea procesuală de folosință, care este determinată de însăși capacitatea civilă de folosință, este aptitudinea generală și abstractă a persoanei juridice/fizice de a avea drepturi și obligații de natură procesuală civilă, reprezentând astfel o reflectare în plan procesual a capacității civile de folosință.

În cazul persoanelor juridice supuse înregistrării, cum este cazul recurentei-reclamante din cauză, capacitatea de folosință începe, așa cum statuează art. 205 din C. civ. la data înregistrării acesteia și încetează, conform prevederilor art. 244 din același cod, odată cu încetarea ființei (desființarea) acesteia, printr-unul dintre următoarele moduri: constatarea ori declararea nulității, fuziune, divizare totală, transformare, dizolvare sau desființare ori printr-un alt mod prevăzut de actul constitutiv sau de lege.

Recurenta-reclamanta S.C. A. S.R.L. a învestit Inalta Curte de Casație, la data de 12 septembrie 2018, cu recursul formulat hotărârii prin care s-a respins cererea de anulare a Deciziei de soluționare a contestației nr. 28/09.01.2017 și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare cu număr de înregistrare la autoritatea publică x din 10.11.2016 prin care s-au stabilit in sarcina reclamantei obligații în suma de 2.064.660 RON, din care contribuție din fonduri UE-FEP de 1.548.495 RON si de 516.165 RON, reprezentând contribuție publică națională din bugetul de stat.

Reține Înalta Curte că potrivit extrasului ONRC nr. 48160 din 5.03.21 depus la filele x rezultă că societatea reclamantă a fost radiată la data de 05.11.2020 din registrul comerțului, ceea ce înseamnă că reclamantei i-a încetat capacitatea procesuală de folosință în sensul dispozițiilor art. 32 C. proc. civ.

Prin urmare, chiar dacă, la data declarării recursului, reclamanta avea personalitate juridică, la data judecării prezentei căi de atac personalitatea juridică a încetat, reclamanta nu mai deține capacitate procesuală de folosință, lipsindu-i aptitudinea de a avea drepturi și obligații, inclusiv dreptul de a susține actul procesual al recursului declarat în cauză.

În aceste condiții, sunt incidente dispozițiile art. 40 C. proc. civ., care sancționează cu nulitatea actul procesual făcut de o persoană fără capacitate procesuală.

Efectul legal al închiderii procedurii de lichidare și radierii societății din registrul comerțului, îl constituie, pierderea personalității juridice și implicit atributele acesteia: capacitatea de folosință, de exercițiu și patrimoniu.

In ceea ce privește cererea formulată de intimatul - pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Control, Antifraudă și Inspecții, de introducere in cauză a asociatului H., Înalta Curte reține că, deși în principiu, drepturile și obligațiile unei persoane juridice pot fi transmise unui succesor, calitatea procesuală a părților presupune condiția privind identitatea persoanei care este parte in proces și exercită acțiunea civilă, sau împotriva este exercitată acțiunea, cu cea de titular al dreptului sau a obligației corelative.

In raport de obiectul prezentei cauze, se constată că nu poate opera din oficiu un astfel de transfer al calității procesuale active, întrucât odată cu încetarea existenței personalității juridice a societății contractante, a încetat și capacitatea de folosință și exercițiu a tuturor drepturilor sale. În atare situație, după încetarea societății prin radiere, încetează și calitatea de asociat și/sau de administrator a persoanelor care au activat în cadrul acelei societăți.

Împrejurarea că pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este titularul unui drept de creanță împotriva societății - reclamante, care s-ar transmite asociatului unic, nu vizează calitatea procesuală activă în prezentul dosar, ci, eventual, un demers judiciar ulterior, care nu vizează prezentul cadru procesual.

În conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei calității procesuale de folosință și va anula recursul ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de introducere in cauză a asociatului H. formulată de intimatul - pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Control, Antifraudă și Inspecții.

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a recurentei - reclamante S.C. A. S.R.L..

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 749 din 21 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 martie 2021.