ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1001/2022

Ședința publică din data de 21 februarie 2022

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel Iași sub nr. x/2020, ca urmare a declinării competenței materiale prin decizia nr. 2515/2020 a Î.C.C.J.-S.C.A.F., reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții C.S.M. și secția pentru Judecători din cadrul C.S.M., solicitând anularea Hotărârii nr. 1804/21.11.2019 a secției pentru Judecători a C.S.M. și admiterea cererii sale de transfer de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași, potrivit clarificărilor aduse obiectului acțiunii prin precizările cuprinse în răspunsul la întâmpinare.

Prin sentința nr. 50 din 23 martie 2021 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții C.S.M. și secția pentru Judecători din cadrul C.S.M.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs principal recurenta-reclamantă A. și recurs incident recurenții-pârâți Consiliul Superior al Magistraturii și secția pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că:

Recursul principal declarat de recurenta-reclamantă A. este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ. invocându-se nelegalitatea sentinței pronunțate de instanța de fond prin care a fost respinsă pe fond acțiunea invocându-se existența unor motive contradictorii și interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material incidente respectiv a dispozițiilor art. 60 alin. 1 și (3) din Legea nr. 303/2004.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. recurenta-reclamantă invocă existența unor motive contradictorii în ceea ce privește incidența în cauză în raport de obiect a Deciziei Curții Constituționale nr. 454/24.06.2020.

Recurenta-reclamantă arată că în mod greșit prima instanță a constatat că aceasta ar fi renunțat la beneficiul aplicării Deciziei Curții Constituționale nr. 454/2020 în condițiile în care reclamanta a susținut inaplicabilitatea deciziei Curții Constituționale nr. 454/2020.

Aceasta deoarece analiza și respingerea cererii sale de transfer de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași s-a realizat prin Hotărârea nr. 1804/21. XI.2019 a secției pentru judecători a CSM, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 60 din Legea nr. 303/2004 și Regulamentul privind transferul judecătorilor aprobat prin Hotărârea nr. 1347/2019 în forma în vigoare la data respingerii cererii de transfer.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. recurenta-reclamantă invocă interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 60 din Legea nr. 303/2004 și a dispozițiilor art. 4 din Regulamentul din 2019 în raport de criteriile obiective și subiective care formează obiectele analizei intimatului secția de judecători a CSM.

În esență, recurenta-reclamantă invocă o greșită analiză a situației de fapt și o apreciere nelegală asupra îndeplinirii condițiilor de transfer condiții care apreciază reclamanta erau îndeplinite la data soluționării cererii sale de transfer.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea contestației și pe fond admiterea cererii sale de transfer astfel cum a fost formulată.

La dosar intimatele-pârâte CSM și secția pentru judecători a CSM au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Odată cu întâmpinarea în baza art. 474 C. proc. civ. intimații au formulat recurs incident invocând în baza art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material în ceea ce privește soluționarea excepțiilor invocate și respinse .

Primul aspect de nelegalitate privește nelegala respingere în raport de dispozițiile art. 204 alin. 1 C. proc. civ. a excepției tardivității cererii modificatoare. Aceasta în condițiile în care reclamanta și-a modificat acțiunea ulterior primului termen de judecată care a fost cel din data de 12.06.2020 neavând relevanță faptul că ulterior acestui termen s-a dispus declinarea competenței materiale în favoarea Curții de Apel Iași prin Decizia ÎCCJ nr. 2515/12.06.2020.

Al doilea aspect de nelegalitate privește nelegala respingere a excepției lipsei capacității procesuale de folosință a secției pentru judecători din cadrul CSM.

Se invocă interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 32 C. proc. civ. și a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 317/2004 în ceea ce privește cadrul procesual în cauză. Aceasta deoarece calitatea de pârât poate avea și are numai CSM nu și secția pentru judecători care nu are personalitate juridică.

Se solicită admiterea recursului incident casarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii excepțiilor invocate.

La dosar recurenta-reclamantă a formulat întâmpinare față de recursul incident invocând în principal excepția netimbrării și solicitând pe fond respingerea ca nefondat.

Intimații-pârâți au depus la dosar dovada achitării taxei de timbru pe recursul incident.

Analizând recursurile declarate în cauză Curtea apreciază pentru următoarele considerente ca fondat recursul principal declarat de recurenta-reclamantă, în raport de incidența Deciziei Curții Constituționale și ca fondat recursul declarat de recurenții-pârâți.

Recursul principal declarat de recurenta-reclamantă este fondat în cauză fiind îndeplinite condițiile motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 6m și pct. 8 C. proc. civ. sub aspectul considerentelor care vizează incidența Deciziei Curții Constituționale nr. 454/2020 și sub aspectul greșitei interpretări și aplicări a dispozițiilor art. 60 alin. 1 și (2) din Legea nr. 303/2004 dispoziții declarate neconstituționale în baza Deciziei Curții Constituționale nr. 454/24 iunie 2020.

Recursul principal este apreciat ca fondat în cauză fiind îndeplinite ambele motive de casare invocate respectiv dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ. sentința atacată fiind nelegală pe aspectul considerentelor și soluției care au înlăturat în cauză aplicabilitatea Deciziei Curții Constituționale nr. 454/2020.

În opinia Curții recursul este fondat plecând de la premisa aplicabilității în cauză în raport de obiect a Deciziei Curții Constituționale nr. 454/2020. La data publicării deciziei Curții Constituționale - 24.06.2020 cauza având ca obiect contestarea hotărârii secției pentru judecători a CSM era pe rol în curs de judecată pe rolul Curții de Apel Iași în urma casării și trimiterii spre competentă soluționare în baza deciziei de casare din 12.06.2020.

Prin sentința atacată prima instanță a respins acțiunea reclamantei apreciind ca legal emisă în raport de dispozițiile art. 60 din Legea nr. 303/2004 Hotărârea secției pentru Judecători din cadrul CSM prin care s-a respins cererea de transfer formulată de reclamantă de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași.

Temeiul soluționării cererii de transfer l-a reprezentat dispozițiile art. 60 din Legea nr. 313/2004 și sub aspect Curtea apreciază ca nelegală soluția primei instanțe care nu a făcut aplicarea în prezenta cauză a efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 454/2020

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 454/24.06.2020 s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 60

alin. (1) din Legea nr. 303/2004, care nu precizează condițiile transferării judecătorilor precum și art. 60 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 sunt neconstituționale.

În esență, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor legale - art. 60 alin. 1 și (3) din Legea nr. 303/2004 - prin care este reglementată instituția transferului, fără stabilirea condițiilor în care se realizează transferul și care au permis adoptarea Regulamentului ce completează legea, cu încălcarea art. 1 alin. 4, art. 61 alin. 1, art. 133 (1) din Constituție. Or, aceste dispoziții legale au stat la baza emiterii hotărârilor CSM contestate în prezenta cauză.

Din cuprinsul motivării rezultă faptul că prevederile art. 60 alin. 1 și (3) din Legea nr. 303/2004 au fost constatate neconstituționale pentru lipsa de previzibilitate a textului de lege criticat, care nu precizează condițiile transferării judecătorilor fapt care generează o stare de impredictibilitate fiind încălcate art. 1 alin. 5 din Constituție, deoarece de la caz la caz, în mod arbitrar se poate decide în mod subiectiv cu privire la cariera judecătorilor.

S-a arătat în motivarea Curții Constituționale, cu privire la statutul judecătorilor și procurorilor, că elementele esențiale ale raporturilor de muncă al acestora trebuie reglementate prin lege, iar nu printr-un act cu forță juridică inferioară acestuia, respectiv prin hotărâre cu caracter normativ emisă de autoritatea pârâtă.

Se arată în motivarea Deciziei nr. 454/2020 a Curții Constituționale că revine legiuitorului sarcina de a reglementa prin lege, pe de o parte, instituția transferului și criteriile care trebuie să fie îndeplinite (în cadrul Legii nr. 303/2004) și, pe de altă parte, procedura realizării acestuia (în cadrul Legii nr. 317/2004).

Ulterior pronunțării primei instanțe s-a reglementat prin Legea nr. 313/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 publicată în data de 28 decembrie 2021, procedura transferului judecătorilor și procurorilor prin modificarea art. 60 din Legea nr. 303/2004 și punerea în acord cu dispozițiile deciziei Curții Constituționale 454/2020.

În raport de aceste constatări, Curtea apreciază ca fiind fondat recursul principal ținând cont de efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 454/2020 incidentă în prezenta cauză.

În parte acțiunea reclamantei este întemeiată.

Astfel, Hotărârea nr. 1804/21. XI.2019 emisă de intimata secția pentru judecători din cadrul CSM prin care a fost respinsă cererea de transfer formulată de reclamantă este nelegală deoarece este lipsită de temei legal ca urmare a declarării neconstituționalității dispozițiilor art. 60 din Legea nr. 303/2004 prin Decizia Curții Constituționale nr. 454/2020, dispozițiile aplicabile și incidente în raport de obiect.

În urma casării și rejudecării, Curtea va admite în parte acțiunea reclamantei și va anula în parte Hotărârea nr. 1804 din 21. XI.2019 a secției pentru judecători în ceea ce privește pe reclamantă.

În ceea ce privește soluționarea capătului de acțiunea având ca obiect admiterea cererii de transfer de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași Curtea va respinge acest capăt ca nefiind de competența directă a instanței.

Aceasta deoarece ulterior pronunțării Deciziei Curții constituționale nr. 454/2020 legiuitorul a reglementat prin lege procedura administrativă a transferului judecătorilor și procurorilor prin modificarea art. 60 din Legea nr. 303/2004 și perecizarea prin lege a condițiilor de transfer ale judecătorilor și procurorilor prin Legea nr. 313/2021.

Dispozițiile art. 60 astfel cum au fost modificate prevăd procedura administrativă și competența directă a secției corespunzătoare a CSM în soluționarea cererii de transfer a unui magistrat, judecător sau procuror.

Prin dispozițiile art. 61 alin. 7 din Legea nr. 303/2004 astfel cum au fost modificate s-a instituit procedura contestării hotărârilor prin care se dispune cu privire la cererea de transfer, de orice persoană interesată în condițiile art. 29 alin. (7)-(9) din Legea nr. 317/2004.

În raport de această nouă reglementare aplicabilă prezentei cauze, Curtea va respinge capătul de acțiune privind aprobarea transferului reclamantei ca nefiind de competența directă a instanței.

Recursul incident declarat de intimații-pârâți este nefondat în cauză nefiind îndeplinite condițiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. sub ambele aspecte de nelegalitate invocate.

Primul aspect care privește respingerea pretins nelegală a excepției tardivității cererii modificatoare în raport de dispozițiile art. 204 alin. 1 C. proc. civ. nu este fondat.

Curtea apreciază că în raport de obiectul acțiunii și de competența specifică în cauză sunt incidente dispozițiile art. 78 alin. 2 C. proc. civ. coroborat cu dispozițiile art. 13 și 16 din Legea nr. 554/2004, reclamanta precizând cadrul procesual la solicitarea instanței de judecată.

În ceea ce privește soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a secției pentru Judecători din cadrul CSM Curtea apreciază ca fiind legală sentința atacată.

În cauză intimata secția de Judecători din cadrul CSM are calitate procesuală pasivă în calitate de emitentă a hotărârii contestate de respingere a cererii de transfer.

În cauză sunt incidente dispozițiile art. 1 și 2 lit. b) din Legea nr. 554/2004 neavând relevanță faptul că secția pentru judecători nu are personalitate juridică conform art. 2 din Legea nr. 317/2004.

În cauză au relevanță calitatea de autoritate emitentă a hotărârii contestate și nu personalitatea juridică în raport de obiectul acțiunii astfel cum a fost modificat.

Față de cele expuse mai sus, Curtea pe recursurile declarate în cauză în baza art. 496-497 C. proc. civ. va dispune următoarele:

Va admite recursul principal declarat de recurenta-reclamantă A. și va casa sentința atacată și rejudecând

Va admite în parte acțiunea formulată de recurenta-reclamantă.

Va anula hotărârea nr. 180421. XI.2019 a secției pentru Judecători a CSM în ceea ce o privește pe reclamantă.

Va respinge capătul de cerere având ca obiect admiterea cererii de transfer, ca nefiind de competența directă a instanței.

Va respinge recursul incident formulat de recurenții-pârâți ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul principal formulat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 50 din 23 martie 2021 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și rejudecând:

Admite în parte acțiunea formulată de recurenta - reclamantă.

Anulează Hotărârea nr. 1804/21.11.2019 a secției pentru Judecători a C.S.M. în ceea ce o privește pe reclamantă.

Respinge capătul de cerere având ca obiect admiterea cererii de transfer, ca nefiind de competența directă a instanței.

Respinge recursul incident formulat de recurenții-pârâți Consiliul Superior al Magistraturii și secția pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 raportat la art. 396 alin. (2) din C. proc. civ., astăzi, 21 februarie 2022.