ÎCCJ, Decizia nr. 309/2021

Ședința publică din data de 4 octombrie 2021

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor reține următoarele:

I. Prin decizia penală nr. 373 din data de 15 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, au fost respinse, ca inadmisibile, apelurile declarate de A. și B. împotriva încheierii penale din data de 4 martie 2020, pronunțate de Tribunalul Suceava.

Împotriva deciziei penale nr. 373 din data de 15 mai 2020, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, petenții A. și B. au formulat din nou, apel.

II. Prin decizia penală nr. 144/A din data de 10 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2019 au fost respinse, ca inadmisibile, căile de atac formulate de către cei doi petenți.

Pentru a pronunța această soluție, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut, în considerentele hotărârii recurate, că petenții A. și B. au formulat apel împotriva deciziei penale nr. 373 din data de 15 mai 2020, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, cererile de introducere în cauză formulate de către numiții B., în calitate de petent/denunțător, și A., în calitate de parte vătămată, împotriva încheierii penale din data de 4 martie 2020, pronunțate de Tribunalul Suceava.

Prin urmare, s-a constatat că instanța supremă a fost sesizată cu apelurile declarate de petenții A. și B. împotriva unei hotărâri definitive, fiind învestită cu soluționarea unei căi de atac neprevăzute de legea procesual penală, ceea ce încalcă principiul legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Împotriva deciziei penale nr. 144/A din data de 10 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2019, petentul A. a formulat recurs.

III. Prin decizia penală nr. 225 din data de 16 noiembrie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de apelantul A. împotriva deciziei penale nr. 144/A din data de 10 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2019.

Pentru a dispune astfel, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a constatat că A. a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementare a C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, prin care a fost soluționat anterior apelul formulat de petenții A. și B. împotriva deciziei penale nr. 373 din data de 15 mai 2020, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

Împotriva deciziei penale nr. 225 din data de 16 noiembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2020, a formulat contestație în anulare contestatorul A..

IV. Prin decizia penală nr. 38 din data de 25 ianuarie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 225 din data de 16 noiembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2020.

Prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, s-a arătat că această cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive prin care se soluționează fondul cauzei, adică acele hotărâri prin care s-a rezolvat raportul juridic de drept substanțial, pronunțându-se o soluție de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal, indiferent dacă judecata în primă instanță sau în calea ordinară de atac este consecința rejudecării cauzei ca urmare a admiterii unei căi extraordinare de atac, pronunțate cu încălcarea normelor procesual-penale.

Analizând cererea de contestație în anulare formulată în cauză, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători a constatat că nu este incident niciunul dintre cazurile prevăzute de lege, contestatorul înțelegând să formuleze contestație în anulare împotriva unei decizii pronunțate în calea de atac a apelului declarat împotriva unei decizii prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de apelantul A. împotriva deciziei penale nr. 144/A din data de 10 iunie 2020, hotărârea atacată nefiind una supusă contestației în anulare.

Pe cale de consecință, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 431 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 225 din data de 16 noiembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2020.

V. Împotriva deciziei penale nr. 38 din data de 25 ianuarie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2020, contestatorul A. a formulat contestație, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători la data de 25 mai 2021, sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 4 octombrie 2021, termen la care au avut loc și dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate în prezenta cauză, prin raportare la actele și lucrările dosarului, constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru considerentele următoare:

Dându-se eficiență principiului legalității căilor de atac consfințit prin art. 129 din Constituția României, precum și principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care pot fi exercitate.

Conform dispozițiilor art. 425

1

din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a contestației este condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

În mod concret, potrivit dispozițiilor art. 425

1

din C. proc. pen., "calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel".

Raportând dispozițiile legale incidente la cauza dedusă judecății, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva unei hotărâri definitive, respectiv decizia penală nr. 38 din data de 25 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2020, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, o contestație în anulare formulată de același petent împotriva deciziei penale nr. 225 din data de 16 noiembrie 2020, pronunțate de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2020.

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Prin urmare, se constată că petentul A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.

Astfel cum a reținut în mod constant în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători constată că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității, respectiv a principiului unicității căilor de atac și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva deciziei penale nr. 38 din data de 25 ianuarie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 38 din data de 25 ianuarie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 octombrie 2021.