CtEDO 13.11.2007 Auto

BİRTANE ET AUTRES c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
13.11.2007
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
BİRTANE ET AUTRES c. TURQUIE (CtEDO, 2007)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 12471/03 prezentate de Mehmet Sadnane și alții împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 13 noiembrie 2007 într-o cameră compusă din Tulkens, președinte, dnii Cabral Barreto, Türmen, Ugrekhelidze, Zagrebelsky, Mularoni, Popović, judecători, și dnii F. Elens-Passos; graffiter adjunct al secțiunii Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 28 martie 2003, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din Convenție și d a lua în considerare în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de reclamanți, După ce a deliberat, pronunță următoarea decizie: În fapt, recurentele, dnii Mehmet Sadćk Birtane, Hayrettin Birtane și Alaaddin Birtane, precum și dnii Hediye Sümer și Remziye Küçük, sunt resortisanți turci, născuți în 1951, 1970, 1940, 1940 și 1930 și locuiește în Diyarbak Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. În 1999, pentru construirea barajului Batman, Ministerul de l O comisie de experți din administrație a stabilit valoarea acestor terenuri și au fost plătite despăgubiri de expropriere reclamanților la data transferului de proprietate. În dezacord cu sumele plătite de către administrație, reclamanții au introdus la tribunalul de mari instanțe din Silvan, pentru fiecare proprietate imobiliară, o acțiune în creștere a dreptului de proprietate. Instanța a acordat parțial câștig de cauză reclamanților și a obligat administrația să le plătească despăgubiri suplimentare. Curtea de Casație a confirmat hotărârile judecătorești de primă instanță. În conformitate cu documentele conținute în dosar, reclamanții au inițiat ulterior proceduri de executare forțată împotriva administrației. În urma acestor proceduri și pe baza unui calcul efectuat de biroul de executare și de recuperare a datoriilor, administrația le-a plătit acestora din urmă sume suplimentare. Detaliile privind aceste plăți sunt prezentate în tabelul următor, pe baza datelor de plecare de la locul de muncă al instanței de CASSARE (TRL) DATA PLĂȚII PLĂȚII (TRL și YTL) 206 Mehmet Sad Electroluxk, Hayrettin și Alaaddin BIRTANE 7.4.1999 8.10.2001 265 638 000 (45 550 EUR) 30.9.2002 27.10.2004 146 614 510 000 (91 200 EUR). 18 665 YTL (11 600 EUR) 788 Hediye SÜMER și Remziye KÜCÜK 28.2.000 24.9.2001 540 414 000 EUR (63 650 EUR) 30.9.2002 15.07.2005 150 975 070 000 EUR (93 900 EUR). 21 831 YTL (11 500 EUR) Dreptul și practica internă relevantă Dreptul și practica internă relevantă sunt descrise în Hotărârile Akkuș c. Turcia (9 iulie 1997, Rec., 1997 IV, p. 1305-1306, § 13-16) și Aka c. Turcia (23 septembrie 1998, Rec., 1998-VI, p. 2674-2676, § 17-25), precum și în Decizia Arabac Efectele inflației în Turcia sunt indicate pe lista de indexuri ale prețurilor cu amănuntul, publicată de Institutul de Statistică de Stat. EN 1, reclamanții se plâng de o încălcare a dreptului lor de a respecta bunurile lor din cauza întârzierii înregistrate de către statul membru în plata despăgubirii suplimentare pentru expropriere și a insuficienței ratei dobânzii în ceea ce privește datoriile statului. Cu privire la metoda de calcul adoptată de Curte în Hotărârea Akkuș (precision), guvernul susține că reclamanții au fost compensați integral de către administrație. Curtea observă la analiza tuturor elementelor din dosar pe care administrația le-a executat prin efectuarea plății creanțelor reclamanților la aproximativ un an de la hotărârea Curții de Casație. Rămâne de stabilit dacă întârzierea luată de administrație a avut drept consecință producerea unui prejudiciu financiar reclamanților. În această privință, trebuie să se ia în considerare diferența dintre suma plătită efectiv reclamanților și cea pe care ar fi primit-o dacă creanța lor ar fi fost ajustată ținând seama de eroziunea monetară în perioada de întârziere ( Akkuș, citată anterior). În această privință, Curtea amintește că metoda sa de calcul ține seama de efectele inflației în Turcia, care sunt indicate pe listele de indexuri ale prețurilor cu amănuntul, publicate de către institutul de statistică al la. Având în vedere acest mod de calcul, Curtea nu identifică nicio pierdere reală a reclamanților. Valoarea indemnizațiilor suplimentare pe care reclamanții le-au primit corespunde unei compensații integrale sau chiar mai mari decât metoda de calcul adoptată de Curte. Prin urmare, nu au suferit niciun prejudiciu din perspectiva articolului 1 din Protocolul nr. Prin urmare, este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Elens-Passos Tulkens Asistentă Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă