ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2735/2021

Ședința publică din data de 11 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, la 20.12.2016, reclamantul A., în calitate de titular al A.., a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (DGDR-AMPNDR), Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 5 Vest (CRFIR 5 Vest), B., C., D., E. și F. anularea, în parte, a Raportului de selecție lunară nr. 152, publicat de Autoritatea de Management pentru PNDR, pe site-ul www.afir.info, în 15.04.2016, Sesiunea M6.4-01/15-14.07.2015, Măsura etapa lunară: 4, prin care a fost respinsă cererea de finanțare nr. x din 23.10.2015; anularea Notificării nr. x/18.04.2016, prin care a fost notificat că proiectul a fost declarat neeligibil; anularea în parte a Raportului de contestație lunara emis în 05.08.2016, la numărul curent 48, publicat de Autoritatea de Management pentru PNDR, pe site-ul www.afir.info. Sesiunea M6.4 01/15-14.07.2015, Măsura Etapa lunară: 4; anularea Notificării având nr. 5834/08.08.2016, prin care i-a fost respinsă contestația formulată împotriva Notificării nr. x/18.04.2016; admiterea contestației formulate împotriva tuturor actelor administrative emise de pârâte, prin care a contestat respingerea nelegala a cererii de finanțare și de declarare a proiectului fiind neeligibil; constatarea ca cererea de finanțare și proiectul aferent îndeplinesc toate condițiile de eligibilitate prevăzute în Ghidul Solicitantului și ca în mod nelegal a fost declarat neeligibil și cererea respinsa; în cazul în care nu se admite solicitarea anterioară, admiterea contestației formulate și a prezentei acțiuni și obligarea intimatei sa reia etapa de analiza și verificare și sa procedeze la o noua evaluare a cererii de finanțare nr. x din 23.10.2015 după criteriile prevăzute Ghidului solicitantului aferent sesiunii în care a fost depus; în baza art. 16 din legea nr. 554/2004, actualizata, obligarea pârâtelor autorități publice și a pârâților funcționari publici, în solidar la plata despăgubirilor în valoare de 199.999 euro, suma ce reprezintă valoarea ajutorului public nerambursabil (contribuție UE și cofinanțarea naționala) ce a fost solicitata prin cererea de finanțare și la plata prejudiciului cauzat de întârzierea realizării investiției sub forma profitului nerealizat, la zi, pana la data acordării ajutorului nerambusabil.

Prin sentința civilă nr. 232 din 25 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (DGDR-AMPNDR), B., C., D., E. și F.; s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în calitate de titular al A.., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (DGDR-AMPNDR), Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 5 Vest (CRFIR 5 Vest), B., C., D., E. și F..

Împotriva sentinței de mai sus, au formulat recurs reclamantul A. - Titular al A. Întreprindere Individuală și pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

3.1. Recursul formulat de reclamant

Reclamantul A., in calitate de titular al A.. a formulat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței atacate și în rejudecarea cauzei admiterea cererii de chemare în judecată, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

Recurentul a solicitat menținerea soluției primei instanțe de respingere a excepției lipsei calității procesuale a pârâților.

3.1.1. Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Hotărârea primei instanțe este nelegală, aceasta ignorând apărările recurentului. Acest motiv de casare are ca fundament nemotivarea hotărârii judecătorești, aspect deosebit de important în realizarea actului de justiție, el reprezentând garanția legalității si imparțialității atât a soluției pronunțate, cât și a instanței.

Separat de considerațiile teoretice privind standardele de motivare a unei hotărâri judecătorești, recurentul a arătat că prima instanță nu a înțeles să motiveze sub nicio formă de ce a ales să înlăture toate susținerile reclamantei sau să nu le ia în considerare, astfel că prin hotărârea atacată i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. A apreciat recurentul că încălcarea prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ. conduce la nulitatea hotărârii viciată de lipsurile mai sus prezentate.

3.1.2. Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul a invocat faptul că sentința este nelegală, instanța de control judiciar interpretând și aplicând în mod greșit următoarele norme de drept material incidente:

- E 1.2 Fișa de evaluare generală a proiectului submăsura 6.4- - Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole;

- Ghidul Solicitantului Sub-Măsura 6.4, Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole - Sesiunea 1-2015;

- Manualul de procedură pentru evaluarea, selectarea și contractarea cererilor de finanțare pentru proiecte aferente submăsurilor, măsurilor și schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Așa cum se poate observa din actele și înscrisurile existente la dosarul cauzei, cu privire specială la cuprinsul dosarului administrativ rezultă faptul că acesta nu conține nicio ofertă de pe site-urile de specialitate. Prima instanța nu a constatat si nici nu a indicat in motivare ce site-uri de specialitate au consultat experții pârâtelor în vederea stabilirii prețurilor nerealiste practicate de către reclamantă.

În cuprinsul Fișei de evaluare se face referire la "verificarea daca solicitantul a utilizat date nesustenabile la calculul indicatorilor economico-financiari." Solicitantul nu a utilizat date nesustenabile, așa cum in mod nelegal a reținut instanța de fond.

Prima instanța a incalcat aceste prevederi din Fisa de evaluare, asa cum au fost indicate mai sus si nici nu a motivat hotărârea din perspectiva normelor de drept incalcate de reclamant cu prilejul stabilirii preturilor, având in vedere ca nici prin notificările de respingere a proiectului si nici prin întâmpinare nu sunt invocate temeiuri de drept încălcate de solicitant sau alte probe pe care se bazează experții in respingerea proiectelor si nici la dosarul cauzei nu există nicio probă care să susțină această activitate realizată de către experții pârâtelor, aceștia stabilind în mod arbitrar ce este realist și ce nu este realist.

Matricea privind viabilitatea economică a fost completată în mod nelegal de către pârâte cu date pe care acestea le-au apreciat în mod arbitrar. Prima instanța nu a sesizat aceste erori intenționate realizate de parate, care se pot constata in mod direct, încălcând astfel prevederile de drept potrivit cărora fisa de evaluare se completează tinnd cont de datele cuprinse in Proiect si in Cererea de finanțare. Este evident că această matrice nu are rezultatele corecte dacă completarea acesteia nu respectă datele din planul de afaceri.

Nu este prevăzută în niciunul din actele normative indicate mai sus posibilitatea experților pârâtelor să completeze această matrice cu alte date decât cu cele cuprinse in Proiect si in Cererea de finanțare. În privința activităților pe care urma să le desfășoare reclamanta și care ar fi asigurat alimentele necesare susținerii pensiunii, se arată că solicitantul nu este obligat sa detina gospodăria propusa prin proiect inainte de depunerea proiectului. Aceasta descriere vizează activitatea pensiunii după ce va fi construita si funcționala.

Recurentul a invocat punctul 5 din Ordinul 65/2013, Anexa 1.5, din care reiese clar ca activitatea agricola trebuie sa fie desfășurată atunci când va exista pensiunea agroturistică si ea va putea fi clasificată pe baza situației existente atunci.

În privința spațiilor reținute de către instanța și de către pârâte ca fiind supradimensionate, nici instanța și nici pârâtele nu au indicat care ar fi actul normativ care să le aprecieze ca fiind supradimensionate, normele invocate mai sus nu conțin prevederi in legătura cu aceste aspecte.

Toate motivele pentru care prima instanță și pârâtele au apreciat proiectul neeligibil, sunt nelegale, ele neregasindu-se nici in Ghidul solicitantului, nici in fișa de evaluare si nici in alte acte normative la care se face trimitere in cuprinsul ghidului.

Motivele invocate de prima instanța sunt preluate din notificările intocmite de AFIR pentru declararea proiectului ca neeligibil. Daca instanța de recurs analizează hotărârea recurata prin raportare la notificările de respingere a proiectului, nicăieri pe parcursul acestora nu se precizează normele de drept încălcate de solicitant, care au stat la baza respingerii acțiunii si respectiv a proiectului.

În materia dreptului administrativ, autoritatea publică, în emiterea actelor administrative unilaterale, este investită cu o putere exorbitantă de apreciere asupra oportunității. Cu toate acestea, oportunitatea deciziitor pe care le ia o autoritate publică este totuși limitată la respectarea unui cadru legal prestabilit pe care însăși aceasta trebuie să-1 aibă în vedere. Atâta vreme cât autoritatea publică în desfășurarea activității sale nu respectă limitele de apreciere trasate de cadrul legal este evident ca actele emise de aceasta suferă în privința condițiilor de fond pe care trebuie să le îndeplinească.

Una din condițiile de valabilitate a actului administrativ este aceea ca actul administrativ să respecte Constituția și celelalte acte normative în vigoare, or, atât Raportul de selecție lunară de la numărul 52 cât și Raportul de contestație lunară au la baza considerente arbitrare și în afara cadrului legal de desfășurare a Programului Național de Dezvoltare Rurală și a celorlalte acte normative incidente.

În drept, au fost invocate prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

3.2. Recursul formulat de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.) pentru Direcția Generala Dezvoltare Rurala AM pentru PNDR

Pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.) pentru Direcția Generala Dezvoltare Rurala AM pentru PNDR a formulat recurs, prin care a solicitat casarea în parte a sentinței, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

Referitor la susținerea instanței de fond din considerentele sentinței atacate, se arată că acesta este emis de către AFIR-CRFIR - 5 Vest, instituție subordonată AFIR. Recurentul are competențele delegate Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, instituție cu personalitate juridică proprie.

Prin urmare, motivarea instanței de fond cu privire la faptul ca raportul de selecție este transmis MADR- DGDR - AMPNDR, nu isi găsește susținere, atâta timp cat instituția AFIR are personalitate juridica proprie, poate răspunde tuturor solicitărilor beneficiarilor, in sensul ca emite notificări, rapoarte de selecție, verificări pe teren si publicarea pe site.

În altă ordine de idei, chiar instanța de fond a reținut prin considerente faptul ca AFIR, după verificarea raportului va publica pe pagina de internet verificarea finala, precum si faptul ca va notifica solicitanții privind rezultatele procesului de selecție.

De altfel, si Înalta Curte de Casație si Justiție prin Decizia nr. 143/22.01.2018 pronunțata in dosarul nr. x/2016, a reținut ca in conformitate cu dispozițiile art. 7 din Ordinul 763/2015, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale intocmeste raportul lunar de selecție.

Insasi Înalta Curte de Casație si Justiție prin decizia sus menționata, a reținut faptul ca actele ce fac obiectul acțiunii reclamantului, raportul de selecție si notificarea privind declararea proiectului ca neeligibil, au fost emise de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Atât cererea de chemare în judecată formulata de reclamant, cat si completarea acțiunii, formulata în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - (M.A.D.R.), sunt indreptate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, condiție de altfel esențială pentru exercitarea acțiunii civile, pentru a fi parte în proces, alături de capacitatea procesuală, ridicarea unei pretenții și existența unui interes.

Din conținutul cererii de chemare în judecată, rezultă faptul că intimata-reclamanta a formulat plângere împotriva unor documente emise de către alte instituții, precum: Notificarea cererilor de finanțare nr. x/18.04.2016 emisă de către AFIR - Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 5 Vest și Notificarea solicitantului privind contestația depusă cu nr. 5834/08.08.2016.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu are si nu poate avea calitate procesuală pasivă deoarece documentele contestate nu sunt emise de acesta, ci de către AFIR -Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Gori, precum și AFIR București.

Astfel, conducerea AFIR este asigurată de un director general numit prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, care angajează și reprezintă Agenția în relațiile cu persoane fizice sau juridice, precum si în fata instanțelor judecătorești (art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 41/2014).

În al doilea rând, fată de faptul că Agenția de Plăti pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este organizată si funcționează în subordinea ministerului, în calitatea acestuia de ordonator principal de credite care repartizează instituțiilor subordonate creditele bugetare aprobate, nu constituie un temei suficient pentru ca MADR să aibă calitate procesuală pasivă cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată.

Nu în ultimul rând, un alt argument este dat de dispozițiile O.G. nr. 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, care înlătura necesitatea pronunțării unei hotărâri în contradictoriu și cu MADR pentru opozabilitate deoarece, legiuitorul, printr-o lege specială de care este ținută orice persoană care cade sub incidența acesteia, deci inclusiv ministerul, reglementează obligativitatea ordonatorilor principali de credite de a alimenta conturile instituțiilor din subordine, in ipoteza existenței unui titlu executoriu.

Drept urmare, formularea cererii de chemare în judecată și în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu-și găsește justificarea, cât timp există o normă legală echivalentă din punctul de vedere al efectelor cu efectul unei hotărâri judecătorești prin care s-ar admite o astfel de cerere.

În condițiile in care AFIR este o instituție distinctă, cu personalitate juridică, ce are capacitate procesuală, deci care poate sta în nume propriu în proces, MADR nu are calitate procesuală pasivă, faptul subordonării instituționale neavând suport în condițiile exercițiului dreptului la acțiune, nefăcându-se dovada identității între cel pretins obligat în raportul juridic dedus judecății și acest pârât, in sensul aplicării dispozițiilor art. 32 si art. 36 din C. proc. civ.

Cu privire la o eventuala obligare a Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale la plata cheltuielilor de judecata, se arată că, deși onorariile avocaților se stabilesc în mod liber, prin negociere cu clientul care a angajat cauza în prezent neexistând un tabel cuprinzând onorariile minimale si maximale ale avocaților, instanța este datoare să cenzureze, dacă este cazul, un onorariu neiustificat de mare, solicitat în scopul îmbogățirii fără just temei, prin aceasta neconsiderându-se că intervine în contractul de asistență juridică dintre avocat și client, care se menține în integralitate. Drept urmare, clientul îi va plăti avocatului onorariul convenit, în schimb cealaltă parte nu va putea fi obligată să plătească adversarului integral onorariul ci numai cuantumul fixat de către instanța de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, O.U.G. nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2010, Ghidului solicitantului aferent Submăsurii 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri", Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului național de dezvoltare rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat.

4.1. Întâmpinarea formulată de pârâta AFIR

Pârâta AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE (prin reorganizarea fostei Agenții de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, conform O.U.G. nr. 41/2014) a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului reclamantului ca nefondat.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ., se arată că instanța de fond a reținut motivele pe care și-a întemeiat soluția pronunțată. Faptul că instanța de fond, analizând actele administrative contestate in prezenta acțiune, probele administrate în cauză, susținerile părților din acțiunea principală, respectiv apărările față de acestea, a apreciat in final că, atât Notificarea nr. x/18.04.2016 privind neeligibilitatea proiectului cât și Notificarea privind soluționarea contestației nr. 5834/08.08.2016 sunt temeinice și legale, nu este de natură a echivala cu o lipsă a motivării.

Instanța de fond a luat in dezbatere susținerile reclamantei, oferind o motivarea atât in fapt cât și in drept a rațiunii pentru care aceasta a procedat la respingerea acelor susțineri. In același sens, că însușirea de prima instanță a argumentelor intimatei nu este de natură a echivala cu lipsa motivării sentinței și incidenței in speță a prevederilor art. 488 alin. (6) din C. proc. civ.

În ceea ce privește motivele de recurs care se circumscriu prevederilor art. 488 alin. (8) din C. proc. civ., se arată că recurentul nu indică in concret normele de drept material încălcate.

In plus, recurentul nu face o critică a motivării instanței de fond cuprinsă in sentință, ci reia susținerile din acțiunea principală, reiterând in fapt criticile aduse actelor administrative atacate.

Față de motivele de recurs expuse astfel, rațiunea emiterii Notificării cererii de finanțare neeligibile nr. 2865/18.04.2016 a rezidat in faptul că proiectul depus de către solicitant nu a îndeplinit criteriul de eligibilitate EG 5 "Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată pe baza prezentării unei documentații tehnico-economice".

In aprecierea viabilității economice și implicit a indeplinirii criteriului de eligibilitate EG5 este extrem de relevantă localizarea proiectului. Proiectul propus pentru finanțare este amplasat in comuna Dudestii Noi, jud. Timiș, loc care nu este dintre acelea aflate într-o zona cu potențial turistic astfel cum acestea sunt enumerate restrictiv in Anexa nr. 9 la Ghidul Solicitantului.

Valoarea eligibila totala a proiectului propus este de 220.000 euro din care 199.999 euro valoare nerambursabila in condițiile unei capacități maxime de cazare de 8 locuri pentru cele doua camere duble si un apartament.

In acest context, experții săi au analizat Studiul de fezabilitate, Situațiile financiare si anexele C in vederea verificării corectitudinii completării matricei de verificare a viabilității economico-fînanciare a proiectului.

In vederea verificării viabilității economico-fianciare a proiectului, experții evaluatori analizează proiectul in ansamblu, fara a se substitui altor instituții cu atribuții de avizare, verificare si control cum greșit retine și reiterează in recursul dedus judecății recurentul, urmărind îndeplinirea cumulativa a doua condiții: rezultatul din exploatare pozitiv - in cazul solicitantului rezultatul din exploatare este pozitiv, conform Declarației 200 depusa anexa la cererea de finanțare; daca indicatorii din matricea de viabilitate economica se încadrează in limitele admisibile.

Conform procedurii de lucru, indicatorii din matricea de viabilitate economica (anexa C4) sunt in strânsă legătura cu rata rentabilității capitalului investit, rata rezultatului din exploatare, disponibilul de numerar, rata acoperirii prin fluxul de numerar.

Aceste aspecte se impun a fi analizate de către experții evaluatori, iar pentru analizarea indicatorilor este necesar a se urmări dacă solicitantul in scopul obținerii finanțării a utilizat date nesustenabile la calculul indicatorilor economico-financiari, respectiv folosirea unor preturi nejustificate, producții obținute nerealiste etc, informații verificate cu alte date din proiectele evaluate la nivel OJFIR, CRFIR, achiziții nejustificate, neconcordanțe intre cheltuielile propuse in SF în raport cu nevoile reale ale investiției, de exemplu: spatii propuse supradimensionate.

Având in vedere ca solicitantul este întreprindere individuala, indicatorii financiari din matricea de viabilitate economica (anexa C4) se calculează conform Anexei 2.1 -S.F Proiecții financiare si indicatori financiari, anexa la Ghidul solicitantului, respectiv partea aferenta anexelor "C" pentru l.l. sî P.F.A

In consecința, expertul evaluator analizează structura si mărimea spatiilor propuse, preturile stabilite de către solicitant pentru serviciile de cazare prestate si gradul de ocupare al agropensiunii, asa cum au fost stabilite de către solicitant.

Având in vedere cele mai sus prezentate, respectiv analiza spatiilor, a prețului aferent serviciilor prestate, gradul de ocupare al agropensiunii coroborat cu modul de realizare a indicatorilor financiari in vederea realizării matricii de verificare a viabilității economico-financiare a proiectului, a rezultat ca solicitantul a forțat aceste elemente in scopul demonstrării îndeplinirii criteriului de eligibilitate EG 5.

Fondurile nerambursabiile sunt destinate finanțării proiectelor care dezvoltă spațiul rural, crează noi locuri de muncă și generează profit pentru investitori - beneficiari ai fondurilor nerambursabile.

Din analiza insă a tuturor factorilor mai - sus prezentați (specificațiile, serviciile, facilitățile, dimensiunea spațiilor propuse, destinația proiectului, locul de implemntare al investitei și publicul țintă) a reieșit faptul ca proiectul nu este viabil, rezultatul final fiind unul negativ; în acest context, decizia de a încadra proiectul in categoria celor neeligibile este justă, sens in care atât Notificarea beneficiarului privind neeligibilitatea proiectului cât și Notificarea de soluționare a contestației sunt acte administrative temeinice și legale.

Acestea au fost emise in considerarea dispozițiilor speciale privind modul de evaluare și selectarea a cererilor de finanțare stabilite prin H.G. nr. 226/2014, Ghidul Solicitantului pentru SM 6.4 și Manualul de procedură.

Rațiunea îndeplinirii criteriului de eligibilitate EG 5 referitor la demonstrarea viabilității economice a proiectului propus rezida in aceea că finalitatea finanțării nerambursabile trebuie să fie dezvoltarea unui proiect care se dovedește pe viitor in mod real viabil, funcțional și profitabil.

Pe de altă parte, procesul de evaluare a eligibilității proiectului în cauză trebuie corelat cu responsabilitatea angajării fondurilor europene, AFIR fiind supusă auditului din partea Curții de Conturi a României în ceea ce privește modul de gestionare a fondurilor alocate și fiind obligată să aplice prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Procesul de evaluare și selectare a cererilor de finanțare este reglementat de Hotărârea Guvernului nr. 226/2014 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului național de dezvoltare rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat.

Totodată, aplicabile în prezenta speță și deosebit de relevante având în vedere aplicarea imediată în cadrul SM 6.4, este Ghidul Solicitantului. Dispozițiile Ghidului Solicitantului sunt completate de Manualul de procedură pentru evaluare și selectarea cererilor de finanțare pentru proiecte de investiții - disponibil pe site-ul AFIR. Ghidul Solicitantului și Manualul de procedură pentru evaluare și selectarea cererilor de finanțare pentru proiecte de investiții sunt acte administrative cu caracter normativ.

Soluția pronunțată de prima instanță relativ la capătul de cerere prin care reclamanta a solicitat obligarea AFIR in solidar cu funcționarii săi la plata despăgubirilor echivalente cu finanțarea nerambursabilă in cuantum de 199.999 euro, este corectă.

Obținerea punctajului corespunzător șl selectarea proiectului în vederea finanțării nu nasc în mod direct obligația încheierii contractului de finanțare.

In plus, principiul de baza al finanțării nerambursabile este acela al rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în prealabil de către beneficiar. Un proiect poate conține cheltuieli eligibile dar si neeligibile. Fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea cheltuielilor eligibile, cheltuielile neeligibile urmând a fi suportate integral de către beneficiarul proiectului. Or, funcționarii săi nu pot fi obligați la anularea actelor administrative pe de o parte (in eventualitatea in care acestea se vor constata nelegale) cât și la plata integrală a finanțării in cuantum de 199.999 euro pentru un proiect nerealizat încă.

In speța de față, obligarea sa la plata in integralitate a finanțării pe care reclamantul estima că o va obține este contrară scopului și spiritului programului FEADR. Doar in eventualitatea constatării cheltuielilor propuse și avansate de beneficiar ca fiind eligibile se procedează la decontarea acestor cheltuieli. Astfel fiind, este prematur a se considera ca odată cu constatarea eligibilității proiectului, AFIR ii revine imediat obligația alocării și avansării către solicitant a sumei estimate de acesta a fi obținută cu titlu de finanțare nerambursabilă.

Mai mult, in ceea ce privește prejudiciul, față de prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, rezultă, fără putință de tăgadă că, una din condițiile de admisibilitate a cererii de atragere a răspunderii funcționarului public sub aspectul acoperirii prejudiciului este formularea unei acțiuni în despăgubire față de autoritatea emitentă a actului administrativ atacat. Astfel, prin solicitarea de daunele interese se urmărește acoperirea prejudiciului suferit de creditor datorită neexecutării unei obligații.

Niciuna din condițiile edictate de legislația in vigoare cu privire la răspunderea civilă delictuală nu este îndeplinită pentru a se putea dispune obligarea subscrisei la plata unui prejudiciu. Nicio condiție impusă de legea contenciosului administrativ sau de dreptul comun în materie, nu este îndeplinită pentru a putea fi dispusă în speță, obligarea funcționarilor publici ai AFIR la plata prejudiciului solicitat, aceștia nefăcând altceva decât să-și îndeplinească atribuțiile ce le reveneau prin fișa postului.

Recurentei îi revenea în exclusivitate obligația de a respecta toate criteriile de eligibilitate, precum si cea de a prezenta documente justificative în acest sens, fiind în interesul său de a realiza un proiect care să obțină un punctaj suficient care să îl califice pentru categoria proiectelor eligibile cu finanțare.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 din C. proc. civ.

4.2. Întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de recurentul A. in calitate de titular al A..

În motivarea întâmpinării, pârâtul a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive a MADR, cu consecința respingerii acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu privire la criticile aduse la sentința civila recurata de către reclamant, a invocat excepția nulității recursului potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., motivat de faptul ca recurentul in fata instanței de control judiciar prin motivele invocate nu se încadrează in motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.

Cu privire la criticile subsumate motivului prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., a arătat că judecătorul care s-a pronunțat asupra fondului a motivat soluția dată, atât în fapt cât și în drept, reținând toate apărările si argumentele aduse de parti.

Cu privire la criticile subsumate motivului prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., s-a arătat că în mod corect instanța de fond a respins critica reclamantului cu privire la vizita pe teren, cu motivarea ca aceasta a fost impusa prin solicitarea transmisa de AMPNDR prin adresa nr. x/15.07.2016, fiind intocmit in acest context si raportul de verificare pe teren nr. 5357/20.07.2016.

In alta ordine de idei, in mod corect s-a reținut de către instanța de fond faptul ca, reclamantul nu a precizat o dispoziție legala care sa impună obligația autorității parte de a solicita informații suplimentare in cadrul procesului de evaluare, intrucat experții care analizează cererea de finanțare au doar posibilitatea iar nu obligația de a solicita celui care depune cererea de finanțare informații suplimentare atunci când documentația deja depusa nu este suficienta in formarea unei decizii privind eligibilitatea/neeligibilitatea unei cereri de finanțare, neexistand obligația de consiliere a solicitanților din partea experților.

Modalitatea de evaluare a altor proiecte depuse in cadrul aceleiași sesiuni sau in sesiuni anterioare, ori chiar in cadrul programului PNDR anterior (2007-2014) nu prezintă relevanta, cată vreme evaluarea unui anumit proiect se realizează prin analizarea documentelor depuse de solicitant, raportat la dispozițiile Ghidului Solicitantului si ale Manualului de proceduri privind evaluare si selectare.

In mod corect a reținut instanța ca, din inscrisurile depuse la dosar, nu se poate stabli realitatea susținerii reclamantului, cu privire la faptul ca nu s-a respectat procedura de evaluare, cu atât mai mult cu cat nu au fost aduse argumente pertinente in acest sens.

In cauză s-au respectat toate etapele procedurale de soluționare a contestației reglementate de dispozițiile art. 10 din actul administrativ mai sus enunțat, respectiv elaborarea raportului de analiză a contestației, întrunirea comisiei, elaborarea minutei, comunicarea raportului de contestații către AFIR, publicarea acestuia pe paginile de internet, precum și notificarea contestatarului la data de 08.08.2016, cu adresa nr. x

În mod corect instanța de fond a apreciat ca in cauza nu se impune a fi efectuata expertiza, intrucat expertul nu se poate substitui atribuțiilor specific ale organismelor menționate in cauza, in stabilirea îndeplinirii tuturor condițiilor pentru acordarea finanțării solicitate si in determinarea unui alt punctaj.

Cu privire la obligarea in solidar a intimaților la plata de despăgubiri în valoare de 199.999 euro, suma reprezentând valoarea ajutorului public nerambursabil ce a fost solicitat prin cererea de finanțare, precum și prejudiciul cauzat de întârzierea realizării investiției sub forma profitului nerealizat, până la data acordării ajutorului nerambursabil, solicitarea este neîntemeiată întrucât nu îndeplinește condițiile cumulative pentru admiterea acesteia.

Mai mult, trebuie sa se tina seama de principiul finanțării nerambrusabile, si anume acela al rambursării cheltuielilor eligibile efectuate in prealabil de către beneficiar, intrucat un proiect poate conține cheltuieli eligibile dar si neeligîbile, iar fondurile nerambusabile vor fi acordate exclusiv pentru decontarea cheltuielilor eligibile, cheltuieli neeligibile urmând a fi suportate integral de către beneficiarul proiectului. Așadar, doar in ipoteza in care s-ar constata eligibilitatea cheltuielilor propuse si avansate de beneficiar se va proceda la decontarea acestor cheltuieli.

Din interpretarea coroborata a prevederilor art. 1, 8 și 16 din Legea contenciosului administrativ, rezulta ca repararea pagubei in condițiile legii contenciosului administrativ este posibila doar ca urmare a anularii unui act tipic. Legea nr. 554/2004 nu prevede o răspundere delictuala pentru fapta autorității publice ci doar o răspundere administrativa pentru actele (tipice si asimilate) emise de aceasta cu încălcarea prevederilor legale. In acord cu dispozițiile anterior enunțate, rezulta 4 condiții care trebuie îndeplinite pentru antrenarea răspunderii administrative, si anume existenta unei pagube; existenta unui act administrativ constatat ca fiind nelegal; raportul de cauzalitate intre actul administrativ nelegal, anulat de instanța de judecata si paguba materiala suferita de recalamant si culpa autorității publice.

Cu privire la obligarea a Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale la plata cheltuielilor de judecata, se arată că subzistă criterii legale pentru exercitarea atribuției reducerii motivate a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților:

În drept, a fost invocate dispozițiile art. 204 si următoarele din C. proc. civ.

4.3. Întâmpinarea formulată de reclamant

Reclamantul A., in calitate de titular al A.. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs a paratei, in principal ca netimbrata, tardiv formulata si in secundar ca neîntemeiata.

În motivarea întâmpinării, s-a arătat că printre actele contestate se regăsesc si acte emise de autoritățile ce fac parte din acest Minister, chiar daca actele au fost redactate de parata 2 si de CRFIR 5 Vest Timișoara.

In plus, prevederile invocate de recurentă din Ordonanța nr. 22 din 30 ianuarie 2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, nu exclud calitatea acesteia de a fi parte in prezentul litigiu, față de prevederile art. 1, art. 2, art. 3 și art. 8 din Ordinul nr. 763/2015 si din Ordinul nr. 987/8.12.2016.

Expresia "raport lunar de contestații" reprezintă actul procedural elaborat in urma finalizării procesului de soluționare de către Comisia de Contestații a contestațiilor ce fac obiectul rezultatului evaluării proiectelor consemnat in raportul lunar de selecție, ce conține decizia finala de admitere/respingere a contestațiilor si finalizarea după caz a proiectebr in cauza.

Cu privire la delegarea competențelor către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, se arată că deși delegarea competențelor AMPNDR către AFIR a fost realizată încă din 2015, așa cum rezultă din înscrisurile depuse de către recurentă, reclamantul nu a cunoscut de existența acestui act de delegare până în prezent. A mai arătat acesta că a contestat prin acțiunea introductivă și raportul de soluționare a contestațiilor, act care a fost emis de către Comisia de Soluționare a Contestațiilor care se află în cadrul MADR.

Din cercetarea înscrisului depus de către recurentă privind delegarea competențelor se poate observa la art. 2 pct. 3 lit. e) faptul că soluționarea contestațiilor rămâne în sarcina Comisiei de Soluționare a Contestațiilor din cadrul MADR, această competență_nefiind transferată AFIR prin Acordul_de delegare din 2015. Având în vedere toate cele expuse mai sus rezultă cu evidență faptul că recurenta are calitate procesuală pasivă, iar soluția primei instanțe de respingere a acestei excepții este legală și temeinică.

Nu au fost depuse la dosar răspunsuri la întâmpinări de către niciuna dintre părți.

6.1. Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 20 aprilie 2021, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

6.2. Aspecte procesuale

La termenul din 20.04.2021, intimații-pârâți B., C., D. și F. au depus concluzii scrise, prin care au invocat excepția nulității recursului formulat de reclamant.

Prin încheierea de ședință din data de 20.04.2021, Înalta Curte a respins excepția nulității recursului declarat de recurentul reclamant, invocate de către intimații-pârâți B., C., D. și F., apreciind că motivele de recurs formulate pot fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

7.1. Situația de fapt reținută de prima instanță

În sesiunea nr. 1/2015 de depunere și evaluare a proiectelor aferente Submăsurii 6.4, reclamantul a depus cererea de finanțare pentru proiectul "Desființare casa existentă parter și construire pensiune agroturistică "G.", fără funcțiune de servire masă în regim de înălțime subsol, parter și mansardă" înregistrată sub nr. x

Prin raportare la dispozițiile cuprinse în Manualul de procedură pentru evaluarea cererilor de finanțare pentru proiecte, precum și în Ghidul Solicitantului în care este transpusă legislația națională și europeană incidență și fișa submăsurii 6.4, autoritatea parata a procedat la verificarea și analizarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate.

In urma verificărilor astfel efectuate, s-a decis ca proiectul depus de către reclamant este neeligibil, fiind emisa în acest sens Notificarea cererilor de finanțare neeligibile nr. 2865/18.04.2016.

S-a reținut de către autoritatea parata ca reclamantul prin cererea depusa nu a îndeplinit criteriul de eligibilitate EG 5 - "Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată pe baza prezentării unei documentații tehnico-economice".

Curtea a constatat ca reclamantul a promovat contestație înregistrată sub nr. x împotriva notificării AFIR nr. 2865/18.04.2016, prin care proiectul cu titlul "Desființare casă existenta parter și construire pensiune agroturistică "G.", fără funcțiune de servire masă în regim de înălțime subsol, parter și mansardă", ce face obiectul cererii de finanțare nr. x, a fost declarat neeligibil.

În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (7) din Regulamentul de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2014-2020, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 763/2015, cu modificările și completările ulterioare, s-a întocmit raportul de analiză al contestației de către CRFIR 4 Sud - Vest Oltenia, înregistrat sub nr. x/16.05.2016.

Prin raportul de analiză al contestației nr. 6132/16.05.2016 întocmit de CRFIR Craiova s-a propus respingerea contestației și declararea proiectului neeligibil, întrucât nu a fost îndeplinit criteriul de eligibilitate EG5. În acest sens, s-a reținut că potrivit Manualului de procedură pentru evaluarea, selectarea și contractarea cererilor de finanțare pentru proiecte de investiții și a Ghidului solicitantului aferent submăsurii 6.4 la criteriul de eligibilitate EG5 "Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată pe baza prezentării unei documentații tehnico-economice" - se verifică indicatorii economico-financiari. în urma verificărilor s-a constatat că solicitantul nu îndeplinește condițiile impuse, proiecțiile economico-financiare prezentate în studiul de fezabilitate nu sunt realiste, respectiv viabilitatea economică a proiectului nu este îndeplinită.

Nemulțumit fiind de modul de soluționare a cererii sale în procedura administrativa, reclamantul a sesizat instanța de contencios administrativ, solicitând anularea actelor administrative emise, ca fiind nelegale.

7.2. Analiza motivelor de recurs formulate de recurentul-reclamant și a apărărilor invocate de pârâți

7.2.1. În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Recurentul a invocat acest motiv, raportat la împrejurarea că prima instanță nu a înțeles să motiveze sub nicio formă de ce a ales să înlăture toate susținerile reclamantei sau să nu le ia în considerare, astfel că prin hotărârea atacată i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. A apreciat recurentul că încălcarea prevederilor art. 425 alin. (1) lit. lit). b din C. proc. civ. conduce la nulitatea hotărârii viciată de lipsurile mai sus prezentate.

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată. Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar forța de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico-juridic clar explicitat și întemeiat pe considerente de drept.

Totodată, omisiunea primei instanțe de a oferi o motivare, în condițiile art. 425 din C. proc. civ., sub aspectele învederate mai sus, echivalează cu omisiunea de pronunțare asupra acțiunii, căci nu se poate stabili o asociere logică între dispozitiv și considerente, ca elemente componente esențiale și obligatorii ale hotărârii judecătorești.

Înalta Curte mai arată și că, în acord cu disp. art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluționarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situația de fapt specifică procesului, iar în funcție de aceasta să aplice normele juridice incidente.

Or, instanța de fond a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluția adoptată; Înalta Curte apreciază că sentința civilă recurată respectă disp. art. 22 alin. (2) și art. 425 C. proc. civ.. Astfel, prima instanță a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluției pronunțate, fiind clare rațiunile avute în vedere de instanță. De altfel, se constată că prin argumentele aduse de recurent pe această cale se invocă în esență o eventuală greșită interpretare și aplicare a legii, aspecte ce vor fi verificate în cadrul motivului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat în cuprinsul recursului, dar motivarea insuficientă nu poate fi reținută raportat la sentința atacată. Instanța are obligația de a răspunde argumentelor esențiale invocate de părți, iar nu tuturor subargumentelor aduse de acestea.

Astfel, așa cum s-a statuat în prg. 20 al Deciziei pronunțate în Cauza Gheorghe Mocuța împotriva României:

"În continuare, Curtea reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligația de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților, dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanțelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)."

Aplicând cele statuate mai sus la prezenta cauză, Înalta Curte observă că prima instanță a pronunțat o hotărâre motivată și nu există niciun element care indice caracterul arbitrar al modalității în care instanța a aplicat legislația relevantă pentru faptele cauzei.

Ca urmare, motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., este nefondat.

7.2.2. În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că recurentul a invocat mai multe critici raportat la modalitatea de aplicare a legii de către prima instanță, critici prin care a dorit să demonstreze nelegala respingere a acțiunii sale.

O primă critică se referă la împrejurarea că în mod nelegal a reținut pârâta că prețurile din proiectul său erau nerealiste, cât timp în cuprinsul dosarului administrativ nu se află nicio ofertă de pe site-urile de specialitate referitoare la prețuri practicate de pensiuni similare aflate în zonă.

Astfel, prin actele contestate s-a reținut că reclamantul a făcut o abordare nerealista a tarifelor pentru cazare. In aceste proiecții financiare, preturile pentru cazarea turiștilor sunt: tariful pentru camerele duble sunt de 250 RON/camera, iar pentru apartament este de 380 RON/apartament.

Experții au apreciat aceste preturi ca fiind nerealiste, pentru considerentul ca Comuna Dudeștii Noi nu se afla în zona cu potențial turistic, zonele cu potențial turistic ridicat, respectiv unitățile administrativ teritoriale cu concentrare mare și foarte mare de resurse turistice fiind prevăzute în Anexa 9 la Ghidul Solicitantului "Lista zonelor cu potențial turistic ridicat". O.U.G. 142 din 28 octombrie 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII - a - zone cu resurse turistice, menționează situația extraordinara din aceste zone pe care o "motivează prin necesitatea urgentă de identificare la nivel național a unităților administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora există resurse turistice de interes național, care pot genera dezvoltarea unuia sau mai multor tipuri de activități turistice - ca zone cu resurse turistice cu concentrare mare și foarte mare, în vederea coordonării politicilor de amenajare a teritoriului cu cele specifice activităților de turism, precum și de stimulare a dezvoltării zonelor cu probleme economico-sociale, care beneficiază de resurse turistice cu concentrare mare și foarte mare". Din aceasta rezulta și faptul ca aceste zone prezintă un interes mai ridicat pentru turiști datorita resurselor turistice de interes național având potențialul de a atrage un număr mai mare de turiști.

Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a legii cu privire la acest aspect, reținând că experții s-a bazat pe analizarea preturilor practicate de unități similare din zona, prin consultarea site-urilor de specialitate. Este evident că localizarea proiectului prezintă o importanță majoră în procesul de analiza a viabilității economice; în mod corect a înlăturat prima instanță argumentele legate de comparația cu de doua pensiuni "concurente" cu o clasificare de patru margarete, câta vreme proiectul de fata vizează obținerea finanțării pentru realizarea unei agropensiuni, iar pensiunile luate ca reper sunt funcționale în zone cu potențial turistic și oferă servicii complete de cazare, masa, activități recreative: piscina, teren de sport, loc de joaca pentru copii, facilitați pe care reclamantul nu le prevede în proiectul conceput. Cu alte cuvinte, comparația efectuată de reclamant este falsă, cât timp termenii supuși comparației sunt diferiți. Pe de altă parte, prima instanță a reținut că prețurile celor două pensiuni luate drept exemplu de către reclamant sunt mai mici decât preturile propuse de reclamant, deși ofereau servicii și facilități superioare celor propuse de reclamant în proiectul său.

Recurentul a mai invocat faptul că prima instanță nu a indicat norma de drept care permitea pârâtei să statueze asupra caracterului realist sau nerealist al prețurilor propuse prin proiect.

Înalta Curte constată că însuși recurentul-reclamant a arătat care este izvorul de drept al verificărilor efectuate de pârâtă, chiar dacă norma de drept nu detaliază la modul atât de concret cum ar dori reclamanta.

Astfel, sursele de drept care permiteau pârâtei să procedeze la evaluarea proiectului reclamantei sunt: E 1.2 Fișa de evaluare generală a proiectului submăsura 6.4- - Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole; Ghidul Solicitantului Sub-Măsura 6.4, Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole - Sesiunea 1-2015; Manualul de procedură pentru evaluarea, selectarea și contractarea cererilor de finanțare pentru proiecte aferente submăsurilor, măsurilor și schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

În Fisa de evaluare E1.2 din cadrul criteriului EG5 este precizat ce trebuie sa verifice experții evaluatori si ce trebuie sa dispună aceșt