ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2730/2021

Ședința publică din data de 11 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 14.07.2014, reclamantul Ministerul Economiei a solicitat suspendarea termenului de executare a masurilor dispuse prin Decizia nr. 20/14.04.2014 emisă de pârâta Curtea de Conturi a României și a actelor subsecvente (Raportul de Control al Curții de Conturi - Departamentul IV nr. 40.570/11.03.2014 si a încheierii nr. 67/25.06.2014) pana la rămânerea definitiva si irevocabila a prezentei cauze, in baza dispozițiilor art. 14 si 15 din Legea 554/2004; anularea încheierii nr. 67/25.06.2014, a Deciziei nr. 20/14.04.2014 emisă de pârâta Curtea de Conturi a României și a Raportului de Control al Curții de Conturi - Departamentul IV nr. 40.570/11.03.2014 .

Prin sentința civilă nr. 4160 din 20 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Ministerul Economiei, Comerțului Și Turismului (fost Ministerul Economiei) în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României; s-a admis în parte cererea de intervenție accesorie formulată de S.C. A. în interesul reclamantei; s-a anulat in parte Decizia nr. 20/14.04.2014, Raportul de control nr. x/11.03.2014 și încheierea nr. 67/25.06.2014, și anume Măsura nr. II. 5, raportat la constatarea de la pct. 1.2. din Decizia nr. 20/14.04.2014; au fost respinse în rest acțiunea și cererea de intervenție accesorie, ca neîntemeiate.

Împotriva sentinței menționate au formulat recurs atât reclamantul Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (prin reorganizarea Ministerului Economiei) și intervenienta accesorie S.C. A., cât și pârâta Curtea de Conturi a României.

3.1. Recursul declarat de reclamantul Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri

Reclamantul Ministerul Economiei, reorganizat in conformitate cu prevederile O. U.G. nr. 1/2017 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea si completarea unor acte normative, a formulat recurs împotriva sentinței, prin care a solicitat admiterea recursului in temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 si pct. 8 din C. proc. civ., casarea in parte a sentinței in privința măsurii 11.5 pentru constatările de la pct. 1.3 si 1.4 din Decizia nr. 20/14.04.2014 si trimiterea spre rejudecare la instanța de fond.

3.1.1. In ceea ce privește pct. 1.3 din decizia Curții de Conturi referitoare la stațiile de epurare, se arată că sentința de fond nu conține motivele pe care se sprijină, reluând in considerente doar susținerile paratei Curtea de Conturi, nici motivele înlăturării apărărilor si argumentelor sale. Instanța nu face nicio apreciere cu privire la expertiza efectuata de către specialistul în construcții dl. B. si nici cu privire la raportul de expertiza specialitatea tratarea ape de minai geochimie ca probe încuviințate si administrate.

De asemenea, instanța nu a ținut cont de expertiza extrajudiciara in achiziții publice pe măsura similara dispusa in anul 2011 de Curtea de Conturi întocmit de experții in achiziții publice C. si D..

Instanța de fond a aplicat in mod eronat dispozițiile legale in materia achizițiilor publice cu privire la natura contractului pentru exploatarea stațiilor de epurare. Astfel, contractele vizate de constatările Curții de Conturi sunt contracte de servicii si nu contracte de lucrări. Pe de alta parte, instanța de judecata a interpretat in mod greșit normele de drept material, facand confuzie intre procedura de achiziție publica si procedura de decontare a serviciilor contractate. In temeiul acestor aprecieri, a reținut in mod greșit ca actualizarea prețului contractelor subsecvente s-ar fi făcut inainte de 12 luni de la semnare si fara a fi respectate dispozițiile contractuale.

Instanța de fond in mod eronat a admis susținerile paratei si nu a motivat in niciun fel inlaturarea concluziilor raportului de expertiza tehnica specialitatea construcții, precum si a concluziilor raportului de expertiza tehnica specialitatea "tratare ape de mina geochimie". Documentația aferenta caietului de sarcini si a procedurii de achiziție, precum si situația reala a posibilității tehnice de epurare a apelor de mina conform specificațiilor tehnice si elementelor menționate in oferta si contracte, au fost analizate de expertul tehnic geochimist, specialitatea " tratarea apelor de mina" care concluzionează ca elementul var; este unul variabil in procesul de tratare, atât in ceea ce privește cantitatea cat si inceea ce privește calitatea.

In mod eronat echipa de control a calificat greșit contractele de prestări servicii ca fiind contracte de lucrări si le-a interpretat ca atare, situație care a generat o intreaga confuzie față de preturile estimate din caietul de sarcini care alcătuiau prețul unitar pentru serviciul lunar contractat.

In ceea ce privește afirmația potrivit căreia S.C. A. a acceptat la plată deconturi lunare care cuprind cheltuieli indirecte și profit fără ca acestea să fie prevăzute in oferta financiară, se arată că este nefondată, deoarece aceste cheltuieli sunt cuprinse in prețul cotat de operator pentru fiecare articol ofertat cu care a câștigat licitația deschisă. Aceste cheltuieli nu au fost evidențiate in clar in centralizatorul de prețuri dar exista si au fost detaliate la solicitarea expresa a ANAF local in vederea impozitării acestora in mod corespunzător. Ceea ce este important sa se rețină este faptul ca S.C. A. a decontat prețul unitar lunar pe serviciul prestat de operatori, fara a depăși limitele contractuale asumate.

3.1.2. In ceea ce privește Pct. 1.4 din decizie referitor la Muzeul Aurului Brad, Curtea de Conturi menționează, pe de o parte, ca obiectivul (Muzeul Aurului Brad) nu făcea parte din perimetrul minier (Mina E.) si ca atare s-au efectuat cheltuieli nelegale, pe de alta parte se verifica cheltuielile efectuate sub aspectul cuantumului.

In baza ordinului Ministrului Industriei si Resurselor nr. 273/2001, programul tehnic pentru închiderea minelor tratează la capitolul V.2.3. "Dezafectarea construcțiilor de ia suprafață și eliberarea terenurilor" punctul d) - modul de conservare a construcțiilor care își mențin funcționalitatea, se păstrează pentru alte utilizări sau care au valoare istorică (de muzeu). Conform celor precizate mai sus, în planul de încetare a activității al minei E., a fost introdusă ca obiectul 4.104 din devizul general estimativ "Lucrări de reabilitare a Clădirii muzeului aurului Brad si amenajare punct turistic in subteran ".

Din cadrul perimetrului de exploatare Brad fac parte perimetrele miniere: F., G., E. respectiv Brad, aprobate la închidere prin Hotărâri de Guvern, după cum urmează: mina F., aprobată la închidere prin H.G. nr. 720/1999; mina G., aprobată la închidere prin H.G. nr. 1846/2004; mina E., aprobată la închidere prin H.G. nr. 1008/2006; mina Brad, aprobată la închidere prin H.G. nr. 644/2007, toate aceste obiective miniere având diverse active, anexe tehnice și dependințe precum și anumite suprafețe de teren ce trebuiau tratate în conformitate cu prevederile legale.

Perimetrele miniere menționate mai sus, au fost administrate de către o singură persoană juridică, respectiv filiala H., din cadrul CNCAF I. S.A. Deva, acestea fiind deservite de active și facilități comune (sediu administrativ, clădire muzeu, anexe tehnice și dependințe, etc.) care nu puteau fi arondate fiecărei hotărâri de guvern, fiind astfel prioritizate la închidere funcție de evoluția filialei/sucursalei miniere între anii 1999 - 2007si apariția hotărârilor de Guvern.

Pentru executarea lucrărilor de amenajare interioară a clădirii muzeului în cadrul contractului nr. x/2007 "Lucrări de închidere și ecologizare a minei E., județ Hunedoara" au fost achiziționate mai multe categorii de lucrări, ofertantul, în baza listelor de cantități a cotat fiecare articol în parte, a inclus toate costurile prevăzute în caietul de sarcini. Prin contractul de prestări servicii nr. x/25.08.2011, S.C. J. S.R.L. Oradea s-a obligat să execute lucrarea "mobilier și sisteme de iluminare interioară a mobilierului in cadrul obiectivului Reabilitare clădire Muzeul Aurului Brad".

Se mai arată că aceleași contracte de achiziții publice au făcut obiectul controlului si la S.C. A.. Acțiunea de control la S.C. A. si-a finalizat cu incheierea Raportului de Control nr. x/11.03.2014, iar după contestarea acestuia, cu emiterea Deciziei nr. 19/11.04.2014 si a încheierii nr. 62/18.06.2014.

Printre constatările si masurile dispuse prin actele antemenționate, trei sunt stabilite si in sarcina A. si similare masurilor din prezenta cauza. Au fost atacate cu acțiune in contencios administrativ in dosarul nr. x/2014 la Curtea de Apel București in care figurează ca părți: reclamant - S.C. A. și pârât - Curtea de Conturi a României; cele doua constatări ce fac obiectul prezentului recurs au făcut obiectul dosarului nr. x/2014

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 si pct. 8 din C. proc. civ.

3.2. Recursul declarat de intervenienta S.C. A.

Intervenienta A. a formulat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului in temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 si pct. 8 din C. proc. civ., casarea in parte a sentinței in privința măsurii II.5 constatarea de la pct. 1.3 si 1.4 din Decizia nr. 20/14.04.2014 si trimiterea spre rejudecare la instanța de fond.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

Cele doua constatări cu privire la care se atacă soluția de primă instanță au făcut obiectul dosarului nr. x/2014 care are ca parti A. - reclamant si Curtea de Conturi - pârât; daca in dosarul nr. x/2014 instanța de fond a anulat măsura privind stațiile de epurare si Muzeul Aurului Brad, in baza acelorași argumente legale in dosarul nr. x/2014 instanța respinge acțiunea si menține măsura.

3.2.1. In ceea ce privește Pct. 1.3 - stații de epurare, hotărârea instanței de fond nu precizează clar motivele pentru care s-au admis doar susținerile paratei Curtea de Conturi și cele pentru care s-au înlăturat cererile intervenientei; face mențiuni trunchiate din opinia expertului geochimie încuviințat; nu face mențiuni corecte cu privire la probele administrate - documentele din dosarul de achiziție.

In preambulul contractelor analizate se menționează in mod expres Acordul Cadru 2010 care prevede clar si evident la art. 5.2 alin. (2) ca ajustarea prețului contractului se va face după 12 luni de la data intrării în vigoare a acordului-cadru pentru restul rămas de îndeplinit, prin aplicarea la valoarea rămasă, pentru servicii real prestate, a unui coeficient de actualizare care este egal cu evoluția indicelui prețurilor de consum total, comunicat lunar de Institutul Național de Statistică. Prevederi similare există și în art. 17.1 alin. (2) din contractul subsecvent.

O prima critica adusa soluției instanței de fond vizează reținerea greșita din partea instanței ca a avut loc o actualizare lunara cu indicele preturilor de consum, desi din clauzele contractuale rezulta o distincție neta intre "actualizare" si "ajustare".

Cu această ocazie a analizării contractului subsecvent prin raportare la acordul cadru, in mod voit eronat parata a calificat greșit contractele de prestări servicii ca fiind contracte de lucrări si le-a interpretat ca atare, situație care a generat o întreaga confuzie față de prețurile estimate din caietul de sarcini care alcătuiau prețul unitar pentru serviciul lunar contractat.

Instanța de fond a calificat corect contractul ca fiind unul de servicii, cu un preț unitar lunar, dar prin raportare la actele din dosarul de achiziție publica, instanța de fond a reținut greșit ca s-ar fi adăugat sume suplimentare la cele prevăzute la pct. 1-7 din centralizatorul de preturi.

Pe de alta parte in mod contradictoriu, instanța de fond menționează ca intervenienta A. a decontat prețul unitar lunar pe serviciul prestat de operatori fara a depasi limitele contractuale asumate, dar acest fapt nu este un argument. Prin indicarea expresa a clarificărilor nr. 3053/14.12.2009 publicate in SEAP, toți ofertanții au știut ca pentru elaborarea ofertelor trebuie să coteze varul din categoria celui indicat în caietul de sarcini cu activitatea celei solicitate adică 68,95 % CaO+MgO. De asemenea, și răspunsul proiectantului fata de clarificările solicitate a fost in sensul ca " pe parcursul exploatării se poate opera cu alt tip de var in cantitate echivalenta activității cu încadrarea in valoarea licitata la aceasta categorie".

Documentația aferenta caietului de sarcini si a procedurii de achiziție la cel mai mic preț, precum si situația reala a posibilității tehnice de epurare a apelor de mina conform specificațiilor tehnice si elementelor menționate in oferta si contracte, au fost analizate si de expertul tehnic geochimist, specialitate tratare ape de mina, care a concluzionat ca elementul var este unul variabil in procesul de tratare, atât ca si cantitate cat si calitate. Critica soluția dispusa de instanța de fond sub aspectul neexprimarii unei opinii fata de concluziile probei administrate in cauza, limitandu-se a reproduce concluzia ca " este necesara o adaptare a permanenta a rețetei de tratare ".

Aceasta neexprimare a opiniei echivalează cu o nemotivare a hotărârii judecătorești. De asemenea, in analiza art. 145 din O.U.G. nr. 34/2006 (instanța de fond a apreciat ca au avut loc modificări substanțiale ale unor elemente/condiții stabilite inițial prin acordul cadru - fara insa a menționa in concret care sunt aceste elemente sau modificări.

Instanța de fond nu a analizat art. 4 si art. 5 din contractele subsecvente care prevăd ca in ceea ce privește modalitatea de stabilire a prețului contrcatului, părțile au făcut trimitere la anexa 1 a acordului cadru care cuprinde durata totala (48 luni) si prețul total.

Acceptarea deconturilor lunare la plată s-a făcut în conformitate cu oferta financiara cu care prestatorii au câștigat acordul cadru de servicii de exploatare si intretinere a stațiilor de epurare ape de mină, pe baza prețurilor unitare prevăzute in acestea. Totodată, fiind in discuție un serviciu, prețul acestuia este stabilit in RON/lună, obligația sa este aceea de a plăti serviciile prestate de către operatori la prețul unitar lunar prevăzut atât în acordurile cadru cât și în contractele subsecvente, preț care nu a fost niciodată depășit.

In acest sens sunt și punctele de vedere ale Autorității Naționale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizițiilor Publice.

La verificarea tehnica a deconturilor autoritatea contractanta a verificat, din raportul lunar prezentat la decont, daca serviciile asigurate de prestator au fost relizate conform cerințelor din caietul de sarcini, respectiv atât cantitatea de apa epurata confirmata de autoritatea de gospodărire a apelor zonala, cit si calitatea apelor epurate confirmate de analizele efectuate de laboratoarele atestate sau de laboratoarele de pe lingă autoritatea de gospodărire a apelor care are responsabilități in acest domeniu.

3.2.2. In ceea ce privește Pct. 1. 4 -Muzeul Aurului Brad, instanța a aplicat greșit a normele de drept material.

Prima instanța a reținut în mod corect ca in planul de încetare a activității (PIA sau Studiul de Fezabilitate) care a stat la baza aprobării obiectivului minier la închidere prin H.G. nr. 1008/2006 sunt prevăzute lucrări de reabilitare a clădirii Muzeului Aurului Brad.

Contractarea executării lucrărilor la obiectivul Muzeul Aurului Brad se regăsește in anexa nr. 1 la contractul de mandat semnat cu reclamanta Ministerul Economiei, poz. IX.3. Introducerea in lista anexa la contract s-a făcut in baza aprobării la inchidere a obiectivului prin H.G. nr. 1008/2006, poz. XI. 36, iar valorile prevăzute in Hotărârea Guvernului au fost fundamentate in Devizul general al obiectivului. - anexa 4 la motivele de recurs.

In conformitate cu ordinul MIR nr. 273/2001, planul de încetare a activității se întocmește potrivit instrucțiunilor ANRM și reprezintă complexul de documentații tehnice- economice, de mediu și sociale, întocmite de operatorul minier pentru motivarea închiderii minei și conține acțiunile necesare pentru asigurarea finanțării și a realizării efective a măsurilor de încetare a activității. Planul de încetare a activității cuprinde următoarele documentații: documentația tehnico - economică care motivează încetarea activității, elaborată în baza informațiilor furnizate de operatorul minier; programul tehnic al activităților de conservare, dezafectare și închidere a mimei, programul de protecție socială, planul de refacere a mediului.

Conform celor precizate mai sus, în planul de încetare a activității al minei E., a fost introdusă ca obiectul 4.104 din devizul general estimativ "Lucrări de reabilitare a Clădirii muzeului aurului Brad si amenajare punct turistic in subteran ".

Recurenta a precizat faptul ca, din cadrul perimetrului de exploatare Brad, fac parte perimetrele miniere: F., G., E. respectiv Brad, aprobate la închidere prin Hotărâri de Guvern, după cum urmează: mina F., aprobată la închidere prin H.G. nr. 720/1999; mina G., aprobată la închidere prin H.G. nr. 1846/2004; mina E., aprobată la închidere prin H.G. nr. 1008/2006; mina Brad, aprobată la închidere prin H.G. nr. 644/2007, toate aceste obiective miniere având diverse active, anexe tehnice și dependințe precum și anumite suprafețe de teren ce trebuiau tratate în conformitate cu prevederile legale.

Perimetrele miniere menționate mai sus, au fost administrate de către o singură persoană juridică, respectiv filiala H., din cadrul CNCAF I. S.A. Deva, acestea fiind deservite de active și facilități comune (sediu administrativ, clădire muzeu, anexe tehnice și dependințe, etc.) care nu puteau fi arondate fiecărei hotărâri de guvern, fiind astfel prioritizate Ia închidere funcție de evoluția filialei/sucursalei miniere între anii 1999 - 2007si apariția hotărârilor de Guvern.

Cu privire la faptul că această clădire nu a fost afectată de exploatările miniere realizate în "perimetrul minier E.", se arată că conturul perimetrului minier (sau câmp minier) este o suprafața mult mai mare decât conturul perimetrului de exploatare; in cadrul perimetrului minier, care se află in intravilanul orașului Brad, sunt amplasate anexele tehnice si dependințele minei, traseul de conducte către iazul de decantare Ribița Curteni și depozitul de minereu si rampa de încărcare - descărcare care se situează in gara Brad.

Conform Legii minelor nr. 85/2003, art. 3 pct. 21 "perimetru de prospecțiune, explorare si exploatare aria corespunzătoare proiecției la suprafața a conturului părtii din scoarța terestra in interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de prospecțiune, explorare, respectiv de exploatare, precum si suprafețele necesare desfășurării activităților de prelucrare, preparare a resurselor minerale si de stocare a produselor reziduale miniere".

Doar pentru perimetrul de exploatare se încasează redevență; intr-un perimetru minier, pot exista mai multe perimetre de exploatare/explorare; nu toate activele, anexele tehnice și dependințele sunt amplasate în perimetrul de exploatare sau sunt afectate direct de exploatările miniere, în această situație regăsindu-se și complexul administrativ, din care face parte și clădirea muzeului Brad, acesta fiind situat în afara perimetrului de exploatare, dar figurând ca active din cadrul perimetrului minier al filialei H. și fiind afectată de activitatea minieră trecută. Muzeul nu putea fi amplasat in conturul perimetrului de explorare, deoarece acesta ar fi trebuit să fie construit la cota absolută C+60 m, in schimb cota orașului Brad, respectiv a perimetrului minier este C+272 m.

Astfel, clădirea Muzeului Brad la momentul închiderii obiectivului minier se afla intr-o stare avansată de degradare, în condițiile în care adăpostea o colecție de aur nativ și alte minerale unice in lume, rezultat direct al activității miniere, ca efect al colecționării din subteran a acestor valori dincolo de activitatea de producție. Menționăm că pentru a evita sustragerea acestora, activitatea minieră securiza integral colectarea acestora, fiind considerate avuție națională, ulterior inventariate si clasificate, fără ca operatorul care le avea in administrare să le poată valorifica in interes propriu.

In aceste condiții, ca urmare a proceselor de consultare a comunității locale (Municipiul Brad) acțiune derulata conform H.G. nr. 273/2001 - manualul de închidere a minelor cap. II lit. "n", aceasta a solicitat includerea reabilitării clădirii muzeului si punerea colecției in valoare, apreciind că muzeul este emblematic pentru municipiul Brad, reflectând istoria de 2000 de ani a mineritului.

3.3. Recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României.

Pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI a formulat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate cu privire la soluția de admitere a cererii de anulare a măsurilor dispuse la pct. II.5 vizând constatarea de la pct. 1.2 din Decizia nr. 20/2014, și după rejudecarea procesului pe fond, respingerea în tot a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

Sentința a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor OMEC nr. 172/2003 raportat la prevederile art. 6 dim. H.G. nr. 28/2008, fără a ține cont de prevederile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, republicată, în baza cărora s-au dispus măsurile contestate din Decizia nr. 20/2014, pentru considerentele expuse mai jos.

În mod greșit instanța de fond a apreciat că dispozițiile H.G. nr. 28/2008 reprezintă cadrul comun și prin urmare acestea nu pot abroga norma cu caracter special aplicabilă, respectiv OMEC nr. 172/2003, întrucât nu abrogarea expresă sau implicită a ordinului era incidentă în cauză, ci faptul că prevederile sale nu sunt aplicabile lucrărilor finanțate de la bugetul de stat. Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că cele două acte normative reglementează situații distincte în raport de sursa de finanțare a lucrărilor, nefiindu-le astfel aplicabile principiile de interpretare care țin cont de distincția între normele cu caracter general și cele cu caracter special.

În mod greșit instanța de fond a primit susținerile reclamantului și pe cele ale intervenientei accesorii, potrivit cărora antreprenorul s-a obligat să asigure aceste condiții corespunzătoare pentru derularea activității asistenței tehnice, întrucât nu au susținere legală. Astfel, în Anexa 5 la H.G. nr. 28/2008 este prevăzută Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiectiv de investiții și lucrări de intervenții, potrivit căreia, la Cap. 5 "Alte cheltuieli", pct. 5.1., în organizare de șantier se cuprind cheltuielile necesare contractantului în vederea creării condițiilor de desfășurare a activității de construcții-montaj. Astfel de cheltuieli pentru diligenții de șantier, respectiv: asigurarea de birouri, întreținerea birourilor, dezafectarea birourilor, furnizarea unei camere foto, cheltuieli pentru întreținerea și funcționarea a două autovehicule, contravaloarea convorbirilor telefonice etc), nu au fost solicitate de diriginții de șantier printr-un contract încheiat cu constructorul.

Recurenta-pârâtă a arătat că în mod greșit instanța a înlăturat aceste argumente ca fiind nerelevante în soluționarea cererii. Din Raportul de control rezultă că pentru diregenția de șantier, S.C. A. a încheiat contracte direct cu firmele care au asigurat această activitate, respectiv, în cazul contractului de lucrări nr. x/06.07.2012, dirigenția de șantier a fost asigurată de S.C. K. S.R.L., în baza contractului de prestări servicii nr. x/16.03.2009, la valoarea de 580.217 RON (inclusiv TVA), iar în cazul contractului de lucrări nr. x/08.09.2011, dirigenția de șantier a fost asigurată de S.C. L. S.R.L., în baza contractului de prestări servicii nr. x/05.02.2009, la valoarea de 221.493 RON (inclusiv TVA).

Procedând astfel, situațiile de lucrări emise în baza acestor contracte (acceptate la plata de către S.C. A.) nu au respectat conținutul și structura stabilită prin Ordinul ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor nr. 863/2008 pentru aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 -formularul F3 - "lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări" (prezentat în anexa la acest Ordin). Obligativitatea întocmirii situațiilor de lucrări în această structură este reglementată prin "Instrucțiunile" date în aplicarea H.G. nr. 28/2008, aprobate prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuinței nr. 863/02.07.2008, la art. 1 s-a prevăzut: "Formularele F1-F5, completate cu prețuri unitare și valori, devin formulare pentru devizul ofertei și vor fi utilizate pentru întocmirea situațiilor de lucrări executate, în vederea decontării".

Faptul că, în cele două contracte și în situațiile de lucrări întocmite în baza acestora, au fost incluse cheltuieli fără bază legală (înscrise la capitolul intitulat "articole preliminare"), nu exclude neurmărirea realizării unei bune gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice, intimatul - reclamant în conformitate cu prevederile O.G. nr. 119/1990 avea obligația sa realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor și în administrarea patrimoniului.

De altfel, OME nr. 172/2003, a fost emis în baza unui alt act normativ, respectiv in baza O.G. nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea Proiectului de închidere a minelor și de atenuare a impactului social, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2000.

Faptul că documentațiile tehnico-economice (PIA și PT) sunt întocmite în baza Ordinului nr. 172/2003, aplicarea acestui ordin după intrarea în vigoarea a H.G. nr. 28/2008, contravine prevederilor art. 1 conform cărora: "Se aprobă conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente investițiilor publice ".

În primul rând, trebuie precizat că, dirigentia de șantier nu era asigurată de antreprenor, ci era angajată de către autoritatea contractantă, în baza unor contracte separate încheiate direct de intervenienta accesorie, S.C. A., cu firme de dirigenție, mai exact de către S.C. L. S.R.L. în baza contractului de prestări servicii nr. x/05.02.2009 și de către S.C. K. S.A. în baza contractului nr. x/16.03.2009.

Instanța de fond nu a reținut nici faptul că în cauză nu s-a făcut dovada că, societatea care asigura dirigentia lucrării solicitase dotările și facilitățile respective pentru reprezentanții săi, solicitare care, oricum, ar fi trebuit adresată autorității contractante și nu executantului, astfel încât includerea acestor cheltuieli în devizul ofertă (ce a stat la baza contractelor de lucrări nr. x/08.09.2011 și y/06.07.2012) nu era justificată.

În al doilea rând, presupunând că, cheltuielile cu dotările și facilitățile aferente dirigenției de șantier ar fi putut forma obiect al contractelor nr. x/08.09.2011 și nr. y/06.07.2012, ele puteau fi de natura celor prevăzute în Anexa 5 la H.G. nr. 28/2008, la Cap. 5 "Alte cheltuieli", pct. 5.1., și nicidecum de natura celor încadrate la poziția la care au fost menționate de ofertant și acceptate de autoritatea contractantă.

Acest aspect este reținut de instanța Curții de Apel București, în sentința civilă nr. 1950/30.06.2015 pronunțată în dosarul nr. x/2014, privind pe reclamanta, S.C. A. în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi q României, aurmare a analizei acelorași contracte.

În considerentele care au stat la baza pronunțării sentinței civile nr. 4160/20.12.2016, instanța de fond în mod greșit a reținut faptul că H.G. nr. 28/2008 nu este aplicabilă în această speță (act normativ în vigoare de la data de 22.01.2008), deci anterior datei încheierii contractului nr. x/08.09.2011.

Art. 6 lit. b) din acest act normativ prevede excepția potrivit căreia prezenta hotărâre nu se aplică obiectivelor de investiții/lucrărilor de intervenții pentru ale căror studii de fezabilitate/documentații de avizare a lucrărilor de intervenții au fost demarate procedurile de achiziție publică, în condițiile legii, scopul acestei excepții fiind acela de a nu se mai modifica devizele generale care fuseseră deja incluse în documentații pentru care se demarase deja procedura achiziției publice.

Or, în speța nu există nicio dovadă în sensul că la data intrării in vigoare a H.G. nr. 28/2008, respectiv 22.01.2008, se demarase o procedura de achiziție publică pentru realizarea studiului de fezabilitate (pentru Lucrarea de închidere și ecologizare la Mina Borșa, Iaz D2, județul Maramureș) în care sa fi fost folosit un model mai vechi de deviz general. Totodată, contractele analizate de Curtea de Conturi au fost încheiate după apariția H.G. nr. 28/2008.

Până la data de 09 ianuarie 2008, data apariției H.G. nr. 28/2008, conținutul cadru al documentației tehnico - economice aferente investițiilor publice, precum și structura și metodologia de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, au fost reglementate de H.G. nr. 1179/2002 privind aprobarea Structurii devizului general și a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții.

Nici în acest act normativ nu s-a prevăzut includerea în situațiile de lucrări întocmite de constructori a unor cheltuieli pentru diriginții de șantier în condițiile în care dirigenția de șantier este asigurată de o altă persoana juridică prin contract separat încheiat cu autoritatea contractanta. De asemenea, la pronunțarea hotărârii recurate, instanța de fond a apreciat că respectarea conținutului și structurii stabilite prin Ordinul nr. 863/2008 constituie o chestiune analizată la nivel formal.

Prin "Instrucțiunile" date în aplicarea H.G. nr. 28/2008, aprobate prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuinței nr. 863/02.07.2008, se prevede obligația utilizării aceleiași structuri a cheltuielilor, atât în cazul ofertei, cât și în cazul situațiilor de lucrări. In ceea ce privește cheltuielile de organizare de șantier sunt reglementate de dispozițiile H.G. nr. 28/2008, anexa nr. 4, art. 8, pct. 5.1 mai exact "cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării condițiilor de desfășurare a activității de construcții-montaj". Se poate observa însă că, pct. 5.1 face referire la cheltuielile necesare contractantului, nu a dirigentului de șantier, și numai la cele necesare activității de construcții-montaj, adică cele necesare activității principale, nu pe cele necesare dirigintelui de șantier.

În situația în care se aprecia că "plata diriginților de șantier" ar fi vizat numai onorariul dirigintelui, nu și dotările fizice necesare, atunci la solicitarea societăților care au asigurat diregenția, eventuale cheltuieli solicitate și acceptate puteau fi încadrate la pct. 5.3 "Cheltuieli diverse si neprevăzute".

Prin acceptarea la plată a situațiilor de lucrări în care au fost incluse cheltuieli pentru dirigenții de șantier, practic Ministerul Economiei și S.C. A. S.A. au dotat constructorii cu mijloace fixe, respectiv birouri, calculatoare, camere foto, autoturisme din sumele alocate de la bugetul de stat, întrucât acestea la finalizarea lucrărilor au rămas în patrimoniul constructorului, nefiind predate autorității contractante.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 486 și art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

4.1. Întâmpinarea formulată de pârâta Curtea de Conturi a României față de recursurile reclamantului și al intervenientei

Pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondate a cererilor de recurs formulate de cei doi recurenți, reclamantul și intervenienta accesorie.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

4.1.1. Cu privire la criticile formulate de recurenți în baza motivului de casare prevăzut la pct. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Contrar celor susținute de recurenți, instanța de fond a precizat clar motivele pentru care s-au înlăturat cererile acestora, soluția fiind dată în urma analizării apărărilor formulate de către părțile în litigiu prin raportare la probelor administrate în cauză.

Instanța de fond, deși a constatat că acordul - cadru este unul de servicii, prețul unitar al serviciilor fiind cel inclus de promitentul - prestator în propunerea financiară, respectiv 93.536 RON pe lună, la care se adaugă TVA, a reținut în mod corect din mențiunile ofertei financiare, faptul că nu au fost adăugate cheltuieli indirecte și profit, acestea nefiind stabilite nici prin contractele subsecvente. Mai mult decât atât, instanța de fond a înlăturat în mod întemeiat susținerile reclamantei potrivit cărora cheltuielile sunt cuprinse în prețul cotat de operator pentru fiecare articol ofertat cu care a câștigat licitația, întrucât respectivele sume au fost adăugate la cele prevăzute la pct. 1-7, astfel cum rezultă din centralizatoarele de costuri -cheltuieli de exploatare depuse la dosar. În mod concret, instanța de fond a detaliat articolele de cheltuieli efectuate în cadrul contractelor analizate, în raport cu care au fost constatate abaterile, respectiv cele de transport, personal, analize și monitorizare apă și nămol.

Având în vedere prevederile art. 3, art. 145 și 147 alin. (1) - (2) din O.U.G. nr. 34/2006 (forma în vigoare la data respectivă), în mod corect a reținut instanța de fond faptul că prețul decontat pentru serviciul prestat nu poate cuprinde cheltuieli care nu au fost prevăzute în oferta financiară. Aceste considerente care în opinia noastră sunt întemeiate, au stat la baza pronunțării soluției de respingere a cererii, chiar dacă prețul unitar lunar pe serviciul prestat de operatori nu a depășit limitele contractuale asumate, instanța de fond analizând modul de întocmire a ofertei financiare din care a rezultat în concret elementele care au stat la baza fundamentării prețului.

Nu pot fi primite ca fondate nici criticile formulate prin cererile de recurs, sub aspectul neexprimării unei opinii de către instanța de fond față de concluziile probei administrate în cauză, opinia de specialitate a expertului tehnic în geochimie.

Conform Caietului de sarcini, care face parte din documentația de atribuire a acordului - cadru- dispozițiile art. 3 din partea a 2 "Principii generale", volumul real de activități va fi evaluat la tarifele și prețurile oferite prin devizul de cantități, acolo unde este cazul, iar în celelalte situații la tarifele și prețurile stabilite în conformitate cu condițiile contractului.

Prin raportul de expertiză tehnică specialitatea tratare apă de mina/geochimie s-a susținut că este necesară adaptarea permanentă a rețetei de tartare în funcție de paramentrii de intrare pentru a respecta condițiile din autorizația de gospodărire a apelor. Astfel, consumul specific de var (kg. var/m

3

apă tratată) depinde de concentrația subsanțelor dizolvate, iar consumul total de var este dat de produsul dintre debitul apelor ce alimentează stația de epurare și consumul specific de var.

În aceste condiții, instanța de fond a reținut aspectul variației lunare a cantităților, însă și faptul că în speță se pune în discuție, pe de o parte, utilizarea unui alt tip de material decât cel pentru care s-a efectuat oferta, care modifică esențial necesarul de cantități estimate; în plus, prețul acestuia este diferit.

4.1.2. Privind efectuarea de plăți nelegale, în sumă estimată de 14.712.653 Iei, din fonduri alocate de la bugetul de stat pentru lucrări de monitorizare post-închidere, în baza contractelor încheiate de S.C. A..

În mod corect a înlăturat instanța de fond susținerile reclamantului și ale intervenientului privind nelegalitatea măsurii dispuse. Instanța de fond în mod corect a reținut faptul că prețul decontat pentru serviciul prestat nu poate cuprinde cheltuieli care nu au fost prevăzute în oferta financiară.

In documentația de atribuire a Acordului - cadru de servicii, respectiv în Formularul C "Centralizator de prețuri pentru servicii" (cu care prestatorii în cauză au câștigat licitațiile), au fost stabilite prețuri pentru fiecare element de cheltuială și nu un singur preț/total serviciu, respectiv au fost stabilite rate (prețuri), pentru: cantitatea de var folosită la neutralizarea apelor de mină, cantitatea de nămol transportat, pentru personalul ce deservește stația de epurare și pentru fiecare analiză a apelor de mină deversate în emisar; în acest document, prestatorii au ofertat prețuri distincte pentru fiecare articol de cheltuială și nicidecum un preț pe total serviciu așa cum în mod nereal susțin reclamantul și intervenientul accesoriu.

In mod corect echipa de audit a concluzionat în condițiile în care entitatea a decontat prețuri mai mari decât cele stabilite în oferta financiară cu care S.C. M. S.R.L., S.C. N. S.A. și S.C. RO - MIN S.R.L. au câștigat licitația, faptul că încadrarea serviciilor realizate în valoarea lunară, valoarea anuală și valoarea totală a contractului s-a realizat prin diminuarea cantităților de material folosit (var), prevăzute în Caietul de sarcini.

După cum se poate constata din înscrisurile care au stat la baza, S.C. A. (aceste sume fiind recuperate de la Ministerul Economiei) a acceptat lunar, plata unor sume fixe (cu încadrare în prețul din contract) pentru serviciile prestate, fară a ține cont de cantitățile de var utilizate, de cantitățile de nămol transportate și de cantitatea de energie electrică consumată în stațiile de epurare.

Important este de reținut faptul că, în documentația de atribuire a acordului cadru de servicii, respectiv în Formularul C, au fost stabilite prețuri pentru fiecare element de cheltuială și nu un singur preț/total serviciu.

Se solicită să se înlăture ca nerelevante susținerile recurenților privind încadrarea cheltuielilor efectuate în prețul contractului, întrucât acest preț nu era pe total serviciu; Ministerul Economiei a efectuat plăți către prestatorii de servicii, în baza deconturilor întocmite de S.C. A., cu încadrare în nivelul valoric stabilit în contract, dar nu și din punct de vedere al cantităților și prețurilor ce compun elementele de cost a prețului contractului.

Astfel, prestatorii de servicii contractați de S.C. A. S.A. au prezentat documente (facturi) din care rezultă că au utilizat o cantitate mai mică de var decât cea din Oferte financiare cu care aceștia au câștigat licitațiile (document ce face parte integrantă din cuprinsul contractului).

Aceste aspecte au fost constatate de Curtea de Conturi a României și în anul 2011, fiind consemnate în procesul-verbal de constatare nr. x/26.07.2001 (Anexa 3), valorificat prin Decizia nr. 12/2011, menținută prin încheierea nr. 110/2011, acte care fac obiectul litigiului înregistrat pe rolul Curții de Apel București sub număr de dosar x/2011

In concluzie, în cazul contractelor sus menționate, echipa de audit a constatat faptul că plățile efectuate către prestatori au fost efectuate în alte condiții decât cele stabilite prin propunerea financiară ce a stat la baza câștigării licitației, respectiv la prețuri unitare pentru materiale care în unele cazuri au fost de 4,8 ori mai mari.

Prin clarificările date de către specialist la obiecțiunile formulate față de conținutul Anexei V la Raportul întocmit, acesta arată că s-a folosit var într-o concentrație mai mare ceea ce a condus la utilizarea unei cantități mai mici decât cea contractată, dar la un preț mai mare în raport de calitatea acestuia, reclamantul și intervenientul susținând că atâta timp cât s-au încadrat în prețul total al contractului nu există practic un prejudiciu. Aspectele constatate și reținute în actul de control nu sunt infirmate de concluziile expertului, dimpotrivă acestea demonstrează nerespectarea ofertei financiare și a specificațiilor tehnice care au stat la baza atribuirii contractelor. Fără a încheia acte adiționale de modificare a prețului contractului, S.C. M. S.R.L., S.C. N. S.A. și S.C. RO-MIN S.R.L., au aplicat în mod nelegal pentru var alte prețuri decât cele contractate, contravaloarea aferentă serviciilor prestate trebuia stabilită în funcție de prețul neactualizat și de consumurile specifice aferente materialelor folosite la neutralizarea apelor de mină.

Faptul că, prin deconturile lunare au fost incluse și acceptate la plată, alte prețuri (mai mari) decât cele ofertate și contractate, nu exclude neurmărirea realizării unei bune gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice, entitatea în conformitate cu prevederile O.G. nr. 119/1990 avea obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor și în administrarea patrimoniului, ori prin modul cum a procedat nu a urmărit utilizarea eficientă a fondurilor publice, fapt dovedit prin efectuarea de plăți nedatorate, din fonduri alocate de Ia bugetul de stat pentru lucrări de monitorizare post - închidere, prin acceptarea în decontare, a acestor servicii către S.C. A., cuprinzând articole de cheltuieli (pentru servicii de exploatare și întreținere a stațiilor de epurare) la prețuri mai mari decât cele contractate.

4.1.3. Privind efectuarea de plăți nelegale în sumă totală de 1.450.128 RON, din fonduri alocate de la bugetul de stat pentru lucrări de închidere și ecologizare executate la alte obiective decât cele miniere, în baza contractelor încheiate de S.C. A..

Conform Planului de încetare a activității (PIA) și Licenței de exploatare nr. 13 04/2000, clădirea aferentă Muzeului Aurului Brad, este amplasată pe un teren care nu se află în perimetrul minier E., ci în intravilanul municipiului Brad, județul Hunedoara, pe strada x nr. 9, în zona de protecție pentru "Ansamblul urban str. x din secolul XX", conform PUG al municipiului Brad. Această clădire în care își are sediul Muzeul Aurului Brad, fiind amplasată în intravilanul municipiului Brad, nu a fost afectată de exploatările miniere realizate în "perimetrul E.".

SC A., potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 313/2002 privind înființarea S.C. A., cu modificările și completările ulterioare, execută lucrări (stabilite în obiectul principal de activitate), pe terenurile aflate în cadrul obiectivelor miniere aprobate pentru închidere. Or, în acest caz, Muzeul Aurului Brad nu se află pe terenurile aflate în cadrul obiectivelor miniere aprobate pentru închidere, respectiv în cadrul minei E. aprobată pentru închidere prin H.G. nr. 1008/2006, din fondurile (de la bugetul de stat) căreia au fost finanțate lucrările. |

În situația în care instanța de recurs ar aprecia că acest imobil face parte din obiectivul minier aprobat spre închidere, un alt aspect de reținut în soluționarea litigiului este acela că abaterea vizează și nerespectarea obligațiilor asumate prin contract, de către executantul lucrărilor, referitoare la subcontractarea lucrărilor și la prețul materialelor puse în operă, cu precizarea că nu s-a contestat realitatea lucrărilor executate.

In Raportul de control, auditorii au consemnat faptul că Ministerul Economiei a acceptat decontarea lucrărilor pentru clădirea Muzeului Brad, în condițiile în care, S.C. A. nu a urmărit derularea contractului, în sensul că, executantul lucrării, respectiv S.C. O. S.A., a subcontractat o parte din lucrări la prețuri inferioare celor declarate în situațiile lunare prezentate spre decontare S.C. A., însușindu-și prin acest mod, diferențe de preț necuvenite.

Susținerile reclamantului în sensul că a fost respectat caietul de sarcini nu sunt reale, auditorii publici externi au consemnat tocmai decontarea unor servicii neprevăzute în caietul de sarcini, respectiv în baza contractului de lucrări nr. x/21.11.2007, modificat prin actul adițional nr. x/02.08.2011.

Reclamantul, în temeiul dispozițiilor art. 10 din O.G. nr. 119/1999, avea obligația de a aproba proiectele de operațiuni care respecta întru totul cerințele de legalitate, regularitate și încadrare în limitele creditelor bugetare aprobate, după caz, care poarta viza de control financiar preventiv propriu. De asemenea, acesta trebuia să se asigure de existența obligației de plată prin verificarea documentelor justificative din care să rezulte pretenția creditorului, precum și realitatea serviciului efectuat, în conformitate cu prevederile Ordinului MFP nr. 1792/2002, precum și de a efectua plați, în limita creditelor bugetare aprobate, numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (6) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 și urm. C. proc. civ., art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

4.2. Întâmpinarea formulată de recurentul Ministerul Economiei la recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României

Recurentul Ministerul Economiei a formulat întâmpinare la recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat pentru considerentele următoare.

Cu privire la criticile formulate de recurenta-parata, întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., s-a solicitat înlăturarea acestora ca nefondate.

Instanța de fond, in mod legal si temeinic, a admis susținerile Ministerului Economiei cu privire la nelegalitatea măsurii II.5, raportat la constatarea de la pct. 1.2. din Decizia nr. 20/14.04.2014 si anulat in parte Decizia nr. 20/14.04.2014, Raportul de Control nr. x/11.03.2014 si încheierea nr. 67/125.06.2014.

Pentru a da aceasta soluție, s-a reținut ca sunt aplicabile, in speța dedusa judecații, dispozițiile legale cu caracter special aprobate prin Ordinul Ministerului Economiei si Comentului nr. 172/2003 privind aprobarea formei contractului de execuție de lucrări de închidere a minelor si refacere a mediului/conservare.

La data publicării ordinului mai sus amintit, erau in vigoare prevederile H.G. nr. 1179/24.10.2002 privind aprobarea Structurii devizului general si a Metodologei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiții si lucrări de intervenții.

Recurenta-parata nu a făcut o analiza a dispozitilor H.G. 1179/24.10.2002, aceasta analiza fiind esențiala in condițiile in care Proiectele Tehnice au fost elaborate anterior intrării in vigoare a H.G. nr. 28/2008, deconturile realizandu-se pe baza situațiilor de lucrări întocmite anterior, in baza proiectului tehnic. Anexa la OMEC172/2003 corespunde situației de lucrări intocmita de A. in calitate de mandatar al reclamantului Ministerul Economiei.

Instanța de fond in mod corect a apreciat ca se află in cazul prevăzut de art. 6 lit. b) din H.G. nr. 28/2008 in situație de excepție când acest act normativ nu se aplica.

In mod corect, instanța de fond a apreciat ca se pune in discuție aplicarea in timp a normelor de drept si aplicarea principiilor de interpretare care fac distincție intre norme generale si norme speciale: o norma cu caracter general nu poate modifica o norma cu caracter special decât in mod expres.

Intrarea in vigoare a H.G. nr. 28/2008, care constituie cadrul comun, ulterior Ordinului 172/2003 nu poate duce la abrogarea implicita O MEC 172/2003 . Ordinul Ministrului este in vigoare si este norma aplicabila pentru toate contractele de inchidere de mina.

Cheltuielile au fost angajate in mod legal, temeiul juridic fiind contractul tip FIDIC, de inchidere de mina, prevăzut de OMEC 172/2003.

Contractele analizate de recurenta-parata Curtea de Conturi privesc execuția de lucrări de inchidere si ecologizare la obiective al căror studiu de fezabilitate si hotărârea a guvernului de inchidere sunt anterioare apariției H.G. nr. 28/2008. Toate documentațiile tehnico-economice utilizate in cadrul programului de inchidere si ecologizare a minelor si carierelor sunt intocmite in baza OMEC nr. 172/2003, iar activitățile de lucrări si servicii, prevăzute de acestea, in devizul general si devizele pe obiect, sunt structurate si cuantificate de către proiectantul general in conformitate cu cheltuielile eligibile din ordin.

In ceea ce privește susținerea Curții de Conturi ca ar fi majorat patrimoniul operatorilor economici cu bunurile ce alcătuiesc lista 1 din devizul oferta care a stat la baza atribuirii contractelor nr. x/2012 si nr. y/2011, aceasta afirmație este infirmata de situația de fapt.

Conform OMEC nr. 172/2003 si contractelor mai sus indicate contructorul si-a asumat prin oferta financiara desemnata, obligația fata de A. (achizitor/autoritate contractanta) de a pune la dispoziția dirigintelui de șantier mai multe servicii denumite "articole preliminare" printre care: un vehicul, suma pentru intretinerea autovehiculului, intretinerea birourilor si a depozitelor, furnizarea unei camere foto. Daca pentru asigurarea serviciului ofertat si declarat câștigător constructorul a cotat si achiziția bunului (auto) cu care el prestează serviciul, atunci pentru achiziție el utilizează fonduri proprii intrucat A. decontează doar serviciul cotat.

In ceea ce privește incadrarea cheltuielilor din Lista nr. 1 - Articole preliminare, conform OMEC 172/2003, acestea sunt cheltuieli privind "organizarea" din "devizul general". In "organizare de șantier" se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului in vederea creării condițiilor de desfășurare a activ