ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.04.2021

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2145/2021

HOTĂRÂRE
01.04.2021
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2145/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 01 aprilie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 mai 2017 pe rolul Tribunalului Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, sub număr x/2017, reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava au formulat contestație împotriva modului de calcul al salarizării stabilit prin Deciziile nr. 12 și 13 din 13 februarie 2017 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, solicitând:

- anularea, în parte, a acestora în ceea ce privește valoarea de referință sectorială de 405, precum și data de la care se aplică valoarea de referință sectorială majorată în ceea ce privește cuantumul;

- emiterea unor noi decizii de încadrare pentru personalul auxiliar și conex din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, cu luarea în considerare al nivelului maxim al indemnizației de încadrare brută lunară stabilită prin raportare la o valoare de referință sectorială de 445,5 RON corespunzătoare fiecărei funcții, grad profesional, gradație și vechime în funcție, începând cu data de 16 ianuarie 2014;

- emiterea unei noi decizii de încadrare pentru personalul auxiliar și conex din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, prin raportare la o valoare de referință sectorială în cuantum de 405 RON, începând cu data de 09 aprilie 2015 conform Legii nr. 71/2015, plus 10%, respectiv 445 RON, începând cu 01 decembrie 2015, conform art. 4 din Legea nr. 293 din 25 noiembrie 2015 și obligarea pârâților la plata diferenței dintre venitul calculat potrivit referințelor sectoriale menționate anterior și venitul efectiv plătit aferent perioadelor cuprinse între 09 aprilie 2015 - 01 decembrie 2015 (VRS de 405 RON) și respectiv 01 decembrie 2015 - 01 octombrie 2016 (VRS de 405 RON + 10%);

- obligarea pârâtului Ministerului Public, în calitate de ordonator principal de credite, la emiterea unor grile unice de salarizare pentru personalul auxiliar de specialitate juridică și conex, la nivelul cel mai mare aflat în plată pentru fiecare funcție din familia ocupațională Justiție, cu luarea în considerare a grilelor de salarizare stabilite în baza acelorași acte normative, pentru personalul auxiliar și conex din cadrul Parchetelor și din cadrul Curților de Apel care au admis contestațiile și au dispus recalcularea salariilor conform grilelor de la Parchete, conform Deciziei Curții Constituționale nr. 794/2016 și a Deciziei nr. 23/26.09.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;

- obligarea pârâților la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea Legii nr. 71/2015, respectiv restituirea pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul pe care l-ar fi obținut potrivit Legii nr. 71/2015 și a O.U.G. nr. 20/2016 și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație și la care solicită a se aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

Prin sentința civilă nr. 3702 din 05 octombrie 2017, Tribunalul Suceava, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinatat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 03 noiembrie 2017, sub același număr.

Prin sentința civilă nr. 927 din 02 martie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

- a admis acțiunea formulată de reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava;

- a anulat parțial Decizia nr. 12/13.02.2017 și Decizia nr. 13/13.02.2017, ambele emise de pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și a obligat pârâtul să emită pentru toți reclamanții Decizii de salarizare începând cu data de 09 aprilie 2015, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (5)indice 1 și art. 5 alin. (1) indice 1 din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modif. prin Legea nr. 71/2015, respectiv potrivit dispozițiilor art. 3 indice 1 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 57/2015, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 20/2016 cu referire la dispozițiile Legii nr. 293/2015, în sensul stabilirii drepturilor salariale prin aplicarea în mod corespunzător a salariului de bază, a procentelor, a claselor de salarizare și a sporurilor care fac parte potrivit legii din salariul brut lunar, la nivelul maxim prevăzut de lege pentru funcții similare, pentru aceleași condiții de studii, vechime și condiții de muncă, prin raportare la valoarea de referință sectorială 405 aflată în plată în cadrul familiei ocupaționale "justiție" începând cu data de 09 aprilie 2015 până la data de 01 decembrie 2015 și, respectiv 445,5, ulterior acestei date, prin luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizației brute lunare, precum și al cuantumului sporurilor de risc și suprasolicitare neuropsihică, de confidențialitate și pentru condiții deosebite de muncă, cuvenite;

- a obligat pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava să plătească fiecăruia dintre reclamanți, pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a drepturilor prin emiterea noii decizii de salarizare a diferenței dintre venitul pe care l-ar fi obținut potrivit Legii nr. 71/2015 și a O.U.G. nr. 20/2016 și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective;

- a obligat pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să emită grile de salarizare pentru personalul auxiliar de specialitate juridică și conex, la nivelul cel mai mare aflat în plată pentru fiecare funcție din familia ocupațională Justiție.

Împotriva sentinței civile nr. 927 din 02 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava în nume propriu și pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.

3.1. Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate, în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive și respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

În motivarea recursului, pârâtul a susținut că prima instanță, în mod greșit, a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în raport de dispozițiile art. 89 alin. (3), ale art. 93 și ale art. 118 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 77 alin. (1) lit. u) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, precum și în raport de Decizia nr. 13/2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

3.2. Pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava în nume propriu și pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.

Recurenții-pârâți au susținut, în esență, că și-au îndeplinit obligația stabilită prin sentința recurată. Astfel, prin Decizia nr. 76 din 19 iunie 2018, emisă de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-a decis stabilirea drepturilor salariale ale intimaților-reclamanți prin raportare la valoarea de referință sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09 aprilie 2015 - 30 noiembrie 2015, respectiv 463,5 RON pentru perioada 01 decembrie 2015 - 31 decembrie 2017.

Intimații-reclamanți nu au depus întâmpinare la dosarul instanței de recurs.

Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursurilor, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Întrucât cauza de față are drept obiect obligarea recurentului-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava la emiterea unei noi decizii de încadrare salarială, în acord cu prevederile legale invocate de reclamanți, în stabilirea interesului procesual al susținerii recursului se au în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinței recurate.

Înalta Curte reține că, potrivit înscrisurilor de la dosar, recurentul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a emis Decizia nr. 76 din 19 iunie 2018, prin care a recalculat cuantumul indemnizației de încadrare brute lunare și al sporurilor cuvenite reclamanților, la nivelul maxim permis de prevederile legale, începând cu data de 09 aprilie 2015.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susținerii recursurilor, având în vedere că recurenții - pârâți, ulterior pronunțării sentinței recurate, și-au îndeplinit obligațiile stabilite prin hotărârea atacată, cu efectul unei recunoașteri implicite a pretențiilor reclamanților. Prin urmare, interesul de a acționa al pârâților nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., iar condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes nu este îndeplinită, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursurilor și va respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava în nume propriu și pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, ca lipsite de interes.

Admite excepția lipsei de interes în susținerea recursurilor, invocată din oficiu.

Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava în nume propriu și pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava împotriva sentinței civile nr. 927 din 02 martie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsite de interes.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 01 aprilie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-10-12
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4591/2021
Ședința publică din data de 12 octombrie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înre
ÎCCJ 2020-12-16
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6827/2020
Ședința publică din data de 16 decembrie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, înr
ÎCCJ 2021-03-18
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1705/2021
Ședința publică din data de 18 martie 2021 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată sub nr. x/2017 inițial pe rolul Tribun
ÎCCJ 2021-05-26
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3149/2021
Ședința publică din data de 26 mai 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistra
ÎCCJ 2022-11-08
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5230/2022
Ședința publică din data de 8 noiembrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curț
Sursă