ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1771/2021

Ședința publică din data de 22 martie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca efect al declinări de la Tribunalul București, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Inspecția Judiciară, formulând contestație împotriva rezoluției de respingere a sesizării Inspecției Judiciare - Direcția de inspecție pentru judecători nr. 19 - 2555 din 17.10 2019, comunicată la data de 24.10.2019, dată față de judecătorul B. de la Tribunalul Ilfov.

Prin sentința civilă nr. 604 din 17 iulie 2020, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară - Direcția de Inspecție pentru Judecători, a anulat Rezoluția nr. 3400/17.10.2010 și a trimis dosarul la pârâta Inspecția Judiciară pentru completarea verificărilor.

Împotriva sentinței civile nr. 604 din 17 iulie 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pârâta Inspecția Judiciară a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și respingerea acțiunii reclamantului.

În esență, recurenta a susținut că hotărârea pronunțată de către instanța de fond este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 45 alin. (3) și alin. (5), art. 46 alin. (1) și art. 47 alin. (6) lit. b) și alin. (7) din Legea nr. 317/2004.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de față, Înalta Curte constată neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității dispusă la alin. (3) al aceluiași articol, cererea de recurs nefiind legal timbrată.

Potrivit art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenta nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menționată.

Dispozițiile art. 33 alin. (1) și alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligația de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Înalta Curte reține că recurenta-pârâtă Inspecția Judiciară nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, aferentă motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocat prin cererea de recurs, deși i-a fost adusă la cunoștință această obligație la data de 05.10.2020, conform dovezii de înmânare a citației către funcționarul din cadrul instituției însărcinat cu primirea corespondenței, aflată la dosar.

Oligația depunerii dovezii de achitare a taxei judiciare în cuantum de 100 RON i-a fost pusă în vedere recurentei-pârâte și prin citația emisă pentru termenul de judecată stabilit în cauză la data de 23.02.2021, astfel cum rezultă din dovada de înmânare a citației către funcționarul din cadrul instituției însărcinat cu primirea corespondenței, aflată la dosar.

Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., în conformitate cu care la cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 486 alin. (3) care dispun că mențiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă Inspecția Judiciară împotriva sentinței civile nr. 604 din 17 iulie 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 22 martie 2021.