ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6667/2020

Ședința publică din data de 10 decembrie 2020

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția A VIII A contencios administrativ și fiscal, la data de 30.01.2017, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alexandria în contradictoriu cu pârâții Autoritatea de Management Programul Interreg V-A România - Bulgaria -Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Biroul Regional Pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România Bulgaria și Comitetul de Monitorizare Contestație a formulat contestație împotriva Deciziei Nr. 21/19.12.2016 emisă de către Autoritatea de Management Programul Interreg Va România-Bulgaria - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, comunicată de către Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România-Bulgaria, solicitând admiterea contestației, anularea deciziei de respingere a proiectului și obligarea Comitetului de Monitorizare la reevaluarea tehnico-fînanciară și emiterea unei decizii de finanțare a proiectului reclamantei.

Pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a depus întâmpinare solicitând, în principal, respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fond, ca neîntemeiată.

Pârâtul Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călărași (A.), pentru Granița România - Bulgaria a depus întâmpinare solicitând în principal, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a A., și excepția inadmisibilității acțiunii în anularea Deciziei nr. 21/19.12.2016, iar pe fondul cauzei, respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a Deciziei nr. 21/19.12.2016 și a cererii de obligare a Comitetului de Monitorizare la reevaluarea tehnico-financiară și emiterea unei decizii de finanțare a proiectului reclamantei.

Prin sentința civilă nr. 2685 din 08 iunie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile, ca nefondate, a admis cererea reclamantei UAT MUNICIPIUL ALEXANDRIA, a anulat actele atacate și a obligat pârâtele să reevalueze proiectul și să emită o noua decizie.

Împotriva sentinței civile nr. 2685 din 08 iunie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România Bulgaria, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În opinia recurentului Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive, instanța de fond a încălcat prevederile art. 12 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013, întrucât MDRAP nu are atribuții de evaluare și selecție a proiectelor și nu a emis actele contestate în cauză.

Potrivit competențelor delegate, BRCT Călărași este structura care organizează activitatea de evaluare a proiectelor, dar și de analizare și soluționare a contestațiilor împotriva deciziilor de respingere a cererilor de finanțare,

Susține recurentul că în aceste condiții, faptul că Decizia de respingere a contestației este semnată și de un membru care deține o funcție în cadrul MDRAP nu angajează răspunderea instituției, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice fiind reprezentat prin Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, conform art. 12 alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 51/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Pe fondul recursului, recurentul consideră că soluția primei instanțe este greșită întrucât aplicarea principiului tempus reqit actum s-a realizat prin nesocotirea prevederilor art. 6 alin. (1) C. civ., care consacră acest principiu, fiind concluzionat eronat că nu au mai fost respectate condițiile inițiale ale Ghidului Solicitantului cu privire la punctul de 60 de puncte necesar pentru selecția proiectului.

Prima instanță a confundat natura pragului de minim 60 de puncte, apreciind în mod nefondat faptul că reprezintă o condiție inițială din ghid ce nu a fost respectată, limitându-se doar la sesiza o modificare de prag, fără a dezvolta o analiză de anamblu. prin coroborarea celorlalte cerințe ale Ghidului solicitantului, ce ar fi permis cuprinderea esenței Programului.

Recurentul Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România Bulgaria solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a A., iar pe fondul cauzei, respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare (astfel cum a fost precizată) a Deciziei nr. 21/19.12.2016 și a Deciziei nr. 30/14.11.2016, cu reexaminarea netemeiniciei hotărârii pronunțate inclusiv din perspectiva rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, învederată prin Notele de ședință depuse la termenul de judecată din 25.05.2018, care a fost unită cu fondul de către Curtea de Apel București.

În opinia recurentului, Curtea de Apel București, reținând în mod corect faptul că BRCT are "atribuții ce constau în asistența acordată Autorității de Management" nu a aplicat corect dispozițiile legale și contractuale invocate de recurent la fondul cauzei tocmai în susținerea faptului că, asistând Autoritatea de Management și Comitetul de Monitorizare, BRCT nu are calitate procesuală pasivă. De asemenea, pe de-o parte, din conținutul sentinței atacate nu rezultă care sunt motivele pe care aceasta s-a întemeiat în respingerea excepției invocate, iar, pe de altă parte, există motive contradictorii cu decizia instanței de fond de a respinge excepția, expuse în soluționarea pe fond a cauzei.

Susține recurentul că, BRCT nu este emitentul deciziilor a căror anulare se cere, BRCT nu poate fi obligat la emiterea unui noi decizii, atribuțiile BRCT sunt limitate la asistarea Autorității de Management în redactarea criteriilor de selecție, la aplicarea unor criterii de selecție aprobate de Comitetul de Monitorizare și efectuarea evaluării pe baza acestora.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința atacată în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursurile declarate de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației - Autoritatea de Management Programul Interreg V- A România - Bulgaria și de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România Bulgaria sunt fondate, pentru următoarele considerente:

În cauza de față, Municipiul Alexandria, în scopul atragerii de resurse financiare atât de necesare dezvoltării infrastructurii locale de acces la TEN-T și a dezvoltării unui parteneriat cu Municipalitatea Cherven Briag din Bulgaria, a depus, în septembrie 2015, la Biroul de Cooperare Teritorială Călărași pentru Programul Interreg V-A România-Bulgaria 2014 - 2020, proiectul cu titlul "Improving road infrastructure in order to connect the cities of Alexandria and Cherven Bryag to TEN-T network a Romanian-Bulgarian border cooperation model". Proiectul a fost depus în cadrul Apelului de proiecte nr. 1, pentru obiectivul specific 1.1: Improve the planning, development and coordination of cross border transport systems for better connections to TEN-T transport network. Conform informării oficiale a Secretariatului comun al programului de finanțare, proiectul a obținut un punctaj total de 61 de puncte. În conformitate cu prevederile Ghidului aplicantului pentru apelul de proiecte în cadrul căruia a aplicat, urmau să fie finanțate proiecte care primesc minim 60 de puncte în urma evaluării tehnico-financiare și pentru care există fonduri disponibile.

În data de 16.11.2016, Secretariatul Comun al Programului Interreg V-A România-Bulgaria 2014 - 2020 a informat intimata-reclamantă că proiectul a fost respins, motivul respingerii fiind acela că, în urma deliberărilor, "pentru a crea premise mai bune de atingere a indicatorilor programului", Comitetul de Monitorizare a modificat regulile de finanțare a proiectelor în etapa de evaluare, decizia acestuia fiind să finanțeze doar proiectele ce au primit peste 65 puncte (decizie notificată prin scrisoarea nr. AWG 1559/16.11.2016, comunicată în data de 16.11.2016).

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene invocate, instanța de fond a reținut că recurentul-pârât MDRAPFE are calitate procesuală pasivă, întrucât este autoritate de management pentru Interregio V-A România-Bulgaria, fiind instituția de control asupra Secretariatului Comun și a Unității de Control de prim nivel pentru beneficiarii români și este semnatar al deciziei de respingere a proiectului.

A mai reținut instanța că având rolul de Secretariat Comun, cu atribuții ce constau în asistența acordată Autorității de Management, BRCT-Călărași are calitate procesuală pasivă.

Prin calitate procesuală se înțelege titlul sau modul în care o persoană participă într-un anumit raport juridic, îndreptățind-o să fie parte în proces.

Calitatea procesuală pasivă presupune existența identității între persoana pârâtului și cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic.

Prin respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive, instanța de fond a încălcat prevederile art. 12 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013, întrucât MDRAP nu are atribuții de evaluare și selecție a proiectelor și nu a emis actele contestate în cauză.

În cauză, Decizia nr. 21/19.12.2016 este emisă de Grupul de Reclamație organizat în cadrul Comitetului de Monitorizare pentru Programul Interreg V-A Bulgaria. Decizia privind selecția proiectelor aparține exclusiv Comitetului de Monitorizare, în virtutea art. 12 (1) din Regulamentul (UE) NR. 1299/2013 al Parlamentului european și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană, care prevede că operațiunile din cadrul programelor de cooperare sunt selectate de către un comitet de monitorizare, cum este menționat la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Potrivit competențelor delegate, BRCT Călărași este structura care organizează activitatea de evaluare a proiectelor, dar și de analizare și soluționare a contestațiilor împotriva deciziilor de respingere a cererilor de finanțare.

În aceste condiții, faptul că Decizia de respingere a contestației este semnată și de un membru care deține o funcție în cadrul MDRAP nu angajează răspunderea recurentului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice fiind reprezentat prin Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, conform art. 12 alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 51/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă într-un litigiu de contencios administrativ, prin art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ se definește "autoritatea publică," ca fiind orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public. Referitor la acest aspect, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 97 din 30 aprilie 1997

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 27 august 1997, a reținut că noțiunea de autoritate publică, pe care Constituția o utilizează la art. 52, o include pe cea de autoritate administrativă, fără a se limita la ea.

În ceea ce privește recursul declarat de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România Bulgaria și acesta este întemeiat urmând a fi admis cu consecința respingerii acțiunii reclamantei ca rămasă fără obiect.

Referitor la argumentul rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, invocat de recurentul-pârât Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România Bulgaria Înalta Curte îl apreciază a fi întemeiat.

Potrivit art. 29 din C. proc. civ., acțiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția judiciară a drepturilor și intereselor civile legal ocrotite, iar art. 32 din același cod reglementează condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune, una dintre acestea fiind formularea unei pretenții. Așadar, unul dintre elementele acțiunii civile, este, alături de părți și cauză, obiectul acțiunii, respectiv pretenția concretă a reclamantului, condiție generală care vizează orice cerere în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării și soluționării căilor de atac.

Înalta Curte constată că, potrivit înscrisurilor depuse de recurentul Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România Bulgaria la dosarul cauzei, a fost încheiat cu intimata-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alexandria Contractul de finanțare nr. x/11.03.2019 care cuprinde reabilitarea tuturor străzilor incluse în cererea de finanțare respinsă prin Decizia ce face obiectul prezentei cauze.

Acest aspect a fost confirmat și de intimata-reclamantă în Adresa nr. x/24.07.2020 existentă la dosarul cauzei.

Având în vedere că obiectul acțiunii îl reprezintă pretenția concretă a reclamantei și acesta este unul dintre elementele esențiale ale acțiunii civile, potrivit art. 148 alin. (1) C. proc. civ., precum și faptul că, în speță, obiectul cererii deduse judecății l-a constituit obligarea Comitetului de Monitorizare la reevaluarea tehnico-fînanciară și emiterea unei decizii de finanțare a proiectului reclamantei, instanța de control judiciar reține că această pretenție a fost satisfăcută și, în consecință, este întemeiată excepția rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, cu consecința respingerii acesteia ca atare.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile formulate de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației - Autoritatea de Management Programul Interreg V- A România - Bulgaria și de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România Bulgaria împotriva sentinței nr. 2685 din 08 iunie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, va casa în parte sentința recurată și în rejudecare, va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și va respinge acțiunea față de acest pârât în consecință, va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România Bulgaria și Comitetul de Monitorizare la Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România Bulgaria ca rămasă fără obiect și va menține sentința recurată cu privire la soluția de respingere a excepției inadmisibilității acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației - Autoritatea de Management Programul Interreg V- A România - Bulgaria și de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România Bulgaria împotriva sentinței nr. 2685 din 08 iunie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și în rejudecare:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și respinge acțiunea față de acest pârât în consecință.

Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România Bulgaria și Comitetul de Monitorizare la Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călărași pentru Granița România Bulgaria ca rămasă fără obiect.

Menține sentința recurată cu privire la soluția de respingere a excepției inadmisibilității acțiunii.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 decembrie 2020.