ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6176/2020

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 09.09.2013 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Municipiul Slatina a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene, anularea deciziei nr. 91/25.07.2013 a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 28.05.2013, privind contractul de finanțare nr. x/27.10.2010, cod SMIS 6763, beneficiar UAT Municipiul Slatina.

Prin sentința civilă nr. 3674 din 22 noiembrie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul Municipiul Slatina prin primarul municipiului Slatina, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene.

Împotriva sentinței civile nr. 3674 din 22 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Municipiul Slatina a formulat recurs, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate.

Prin Decizia nr. 882 din 8 martie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2013, s-a respins excepția lipsei de interes în promovarea recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene; s-a admis recursul declarat de reclamantul Municipiul Slatina, prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 3674 din 22 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; s-a casat sentința atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Instanța de recurs a stabilit că, în rejudecare, instanța de fond va analiza existența în concret a neregulilor imputate beneficiarului finanțării, raportat la cele două proceduri de achiziții și argumentele referitoare la lipsa potențialului impact financiar al neregulilor, care ar fi justificat neaplicarea unei corecții.

Prin sentința civilă nr. 4963 din 15 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Municipiul Slatina prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 4963 din 15 decembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul Municipiul Slatina, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii și anulării actelor administrative atacate.

În motivarea recursului arată că hotărârea recurată este nelegală, având în vedere că în ceea ce privește corecția financiară de 25% din valoarea contractului de elaborare SF nr. 5066/03.03.2008, încheiat cu S.C. A. S.R.L., instanța de fond a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor art. 15 din H.G. nr. x, considerând că nu au fost respectate prevederile art. 15 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 și că autoritatea contractantă nu avea dreptul de a utiliza criteriile de calificare și selecție ca factori de evaluare a ofertelor, întrucât experiența similară, ca factor de evaluare, poate fi reținută, prin excepție, în cazul în care obiectul contractului include prestații intelectuale.

Arată că, în ceea ce privește criteriile de calificare, potrivit fișei de date a achiziției IV.4.) Capacitatea tehnică și/sau profesională - Informații privind capacitatea tehnică:

"Operatorul economic va prezenta: - o listă a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, conținând valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceștia din urmă sunt autorități contractante sau clienți privați (...) fișă/fișe de informații privind experiența similară - minim 2 contracte, fiecare având valoarea de 40.000 de euro", sens în care a întocmit nota justificativă privind capacitatea tehnică și profesională nr. 23548/24.10.2007.

Precizează că cerința minimă privind experiența similară a fost solicitată sub forma unei liste a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani și sub forma unei fișe de informații, valoarea solicitată fiind mai mică decât valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit.

Susține că, în ceea ce privește factorul de evaluare experiență similară, potrivit fișei de date a achiziției VI. Criteriul de atribuire VI.2.) Cea mai avantajoasă ofertă economică, în dovedirea experienței similare ca factor de evaluare nu s-a solicitat o valoare, ponderea acestui factor de evaluare fiind de 30%, criteriul de atribuire fiind cea mai avantajoasă ofertă economică.

Referitor la factorul de evaluare "certificate în domeniul regulilor și procedurilor internaționale referitoare la contractarea și realizarea lucrărilor și proiectelor internaționale în domeniul construcțiilor sau echivalent ("FIDIC sau echivalent)", instanța de fond în mod greșit a reținut că acesta nu are legătură directă cu natura și obiectul contractului, care vizează lucrări de reabilitare spații verzi, alei de acces rutier și pietonal, acest criteriu având legătură cu natura și obiectul contractului ce urma a fi atribuit, deoarece studiul de fezabilitate stă la baza elaborării unui proiect tehnic finanțat din fonduri europene.

Consideră că instanța a interpretat eronat prevederile art. 15 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, atunci când a reținut că solicitarea acestor certificate are doar o legătură tangențială cu obiectul contractului, interpretarea fiind subiectivă și încălcând principiul de drept conform căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.

În acest sens, susține că factorul de evaluare are legătură cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, întrucât proiectul vizează reabilitare spații verzi, alei de acces rutier și pietonal, mobilier urban, reabilitare infrastructură a drumurilor de acces, trotuare, canalizare apă - canal și spații verzi.

Arată că prin solicitarea unui certificat în domeniul regulilor și procedurilor internaționale referitoare la contractarea și realizarea lucrărilor și proiectelor internaționale în domeniul construcțiilor sau echivalent, nu s-a restricționat accesul ofertanților la procedură, acesta nefiind un factor de calificare, ci unul de evaluare.

Recurentul-reclamant susține că, în ceea ce privește corecția financiară de 25% din valoarea contractului de elaborare PT nr. 29705/08.12.2009, încheiat cu S.C. A. S.R.L., instanța de fond a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor art. 200 din O.U.G. nr. 34/2006, art. 36 alin. (1) lit. b), art. 37 alin. (1) și art. 81 din H.G. nr. 925/2006, reținând în mod greșit că ofertantul desemnat câștigător nu a îndeplinit toate cerințele minime de calificare impuse prin fișa de date a achiziției, întrucât nu s-a solicitat vechimea în specializarea îmbunătățiri funciare și ingineria mediului.

Susține că ofertantul câștigător a depus pentru B., diploma de inginer specializarea îmbunătățiri funciare și ingineria mediului, curriculum vitae și o copie legalizată a certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului și că, prin fișa de date, autoritatea contractantă nu a solicitat vechime în specializarea îmbunătățiri funciare și ingineria mediului.

Consideră că instanța de fond în mod greșit a reținut că a fost încălcat principiul transparenței privind desfășurarea procedurilor de achiziție publică și că, prin publicarea în SEAP și JOUE a Anunțului de participare nr. x/29.08.2009, autoritatea contractantă a informat în mod corespunzător potențialii ofertanți, întrucât cerințele privind declarația prin care ofertantul să dovedească faptul că la elaborarea ofertei a ținut cont de obligațiile referitoare la condițiile de muncă și protecția muncii și declarație de exclusivitate și disponibilitate semnată în original de personalul tehnic propus în ofertă, se regăsesc în documentația de atribuire publicată de autoritatea contractantă în SEAP odată cu anunțul de participare.

Astfel, arată că în anunțul de participare s-au precizat cerințele minime pe care candidații trebuiau să le îndeplinească, așa încât nu poate fi reținută vreo culpă în sarcina sa.

De asemenea, susține că instanța de fond nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra criticilor din cererea de chemare în judecată privind faptul că întreaga documentație referitoare la organizarea licitației a fost transmisă înainte de publicare/afișare, pentru verificare către ANRMAP, iar dacă această autoritate ar fi constatat anumite nereguli, nu ar fi avizat publicarea acesteia și ar fi informat autoritatea contractantă, solicitând remedierea erorilor sau omisiunilor. În acest sens, instanța de fond a încălcat dreptul de dispoziție al părții, prevăzut de art. 9 alin. (2) din C. proc. civ., precum și art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., care stabilește în mod expres faptul că judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut. Invocă și încălcarea de către instanță a dispozițiilor art. 237 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., potrivit cărora instanța va examina fiecare pretenție și apărare în parte, pe baza cererii de chemare în judecată, a întâmpinării, a răspunsului la întâmpinare și a explicațiilor părților, dacă este cazul.

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamantul Municipiul Slatina a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene, anularea deciziei nr. 91/25.07.2013 a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 28.05.2013, privind contractul de finanțare nr. x/27.10.2010, cod SMIS 6763, beneficiar UAT Municipiul Slatina.

Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind verificarea aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În speță, examinând cererea de recurs formulată de către reclamantul Municipiul Slatina, Înalta Curte constată că cele mai multe aspecte au fost preluate din cererea de chemare în judecată, iar criticile aduse sentinței recurate și care nu au fost preluate din acțiune nu constituie, prin ele însele, critici concrete la adresa hotărârii recurate, ci vizează anumite aspecte de netemeinicie a considerentelor instanței de fond, de interpretare a situației de fapt și a textelor de lege incidente.

Astfel, recurentul-reclamant susține prin cererea de recurs că instanța de fond în mod greșit a reținut că factorul de evaluare privind certificatele în domeniul regulilor și procedurilor internaționale nu are legătură directă cu natura și obiectul contractului, care vizează lucrări de reabilitare spații verzi, alei de acces rutier și pietonal, fără a arăta în concret argumentele pentru care consideră că acesta are legătură cu contractul supus finanțării.

În același mod, respectiv fără circumstanțierea concretă a argumentelor care să susțină afirmațiile sale, recurentul-reclamant arată prin cererea de recurs: că instanța a interpretat eronat prevederile art. 15 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, cu referire la solicitarea certificatelor în domeniul regulilor și procedurilor internaționale; că, în ceea ce privește corecția financiară de 25%, instanța de fond a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor art. 200 din O.U.G. nr. 34/2006, art. 36 alin. (1) lit. b), art. 37 alin. (1) și art. 81 din H.G. nr. 925/2006, reținând în mod greșit că ofertantul desemnat câștigător nu a îndeplinit toate cerințele minime de calificare impuse prin fișa de date a achiziției; că instanța de fond în mod greșit a reținut că a fost încălcat principiul transparenței privind desfășurarea procedurilor de achiziție publică.

Referitor la faptul că instanța de fond a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor art. 15 din H.G. nr. 925/2006, întrucât experiența similară, ca factor de evaluare, poate fi reținută, prin excepție, în cazul în care obiectul contractului include prestații intelectuale, Înalta Curte constată că potrivit art. 15 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, forma în vigoare la data demarării procedurii de achiziție:

"Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza cerințele referitoare la calificare, ca factori de evaluare a ofertelor. Prin excepție, în cazul în care obiectul contractului include prestații intelectuale, cum ar fi consultanță, proiectare și altele asemenea, factorii de evaluare a ofertelor se pot referi și la experiența și/sau pregătirea profesională ale personalului de specialitate/experților care vor avea roluri esențiale în îndeplinirea contractului."

Cu toate acestea, recurentul-reclamant nu a făcut dovada faptului că obiectul contractului privind proiectul cod SMIS 6763 "Reabilitare spații verzi, alei de acces rutier și pietonal mobilier urban str. x, prelungirea Tunari, A. I. Cuza, sistematizare pe verticală cartier cuprins între C., str. x și S.C. D. SRL" ar include prestații intelectuale, cum ar fi consultanță, proiectare sau altele asemenea, pentru a demonstra că se încadrează în situația de excepție prevăzută de textul de lege de mai sus.

Or, indicarea unor critici formale, fără arătarea în concret a argumentelor logico-juridice pentru care a apreciat că instanța a interpretat eronat un anumit text de lege, nu este de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate.

Întrucât recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare (în speță fiind indicat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.), nu este suficientă pentru reformarea hotărârii recurate, în lipsa unor argumente concrete, apte să demonstreze aplicarea sau interpretarea greșită de către prima instanță a normelor de drept material incidente în cauză.

Deși recurentul-reclamant a indicat doar motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., acesta a formulat și critici circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Astfel, recurentul-reclamant a susținut că instanța de fond nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra criticilor din cererea de chemare în judecată privind faptul că întreaga documentație referitoare la organizarea licitației a fost transmisă înainte de publicare/afișare, pentru verificare către ANRMAP, care, dacă ar fi constatat anumite nereguli, nu ar fi avizat-o spre publicare și ar fi informat autoritatea contractantă, solicitând remedierea erorilor sau omisiunilor.

Contrar susținerilor recurentului-reclamant, Înalta Curte reține că hotărârea atacată este motivată în conformitate cu prevederile art. 425 C. proc. civ., respectând garanțiile instituite prin art. 6 din C.E.D.O, referitoare la dreptul la un proces echitabil și lipsit de arbitrariu, motivarea nefiind o chestiune de volum, ci una de esență, de conținut, aceasta trebuind să fie clară, concisă și concretă, în concordanță cu probele și actele de la dosar.

Fără a fi necesar să se răspundă la fiecare argument din susținerile părților litigante, instanța judecătorească poate proceda la gruparea tuturor argumentelor subsumate unui motiv de nelegalitate a actelor administrative contestate, motivarea să urmând să reliefeze raționamentul logico-juridic pentru care a fost adoptată soluția pronunțată, cu arătarea acelor elemente esențiale în vederea stabilirii adevărului în cauză.

Hotărârea judecătorească ce formează obiectul recursului pendinte a fost motivată coerent și suficient, astfel încât să permită exercitarea controlului judiciar asupra sa, fiind lipsită de ambiguități și contradicții, ceea ce determină compatibilitatea sa cu normele legale care stabilesc conținutul unui asemenea act procedural.

Față de acest aspect, se impune a se reține și împrejurarea că hotărârea recurată, pronunțată în rejudecare, a trebuit să respecte limitele trasate prin decizia de casare.

Dincolo de acest aspect, Înalta Curte constată că împrejurarea că documentația de atribuire a fost verificată de către ANRMAP este nerelevantă, întrucât indiferent de rezultatul unei astfel de verificări, autoritatea pârâtă, în virtutea atribuțiilor pe care le are în gestionarea fondurilor europene, are competența de a face verificări și a aplica sancțiuni pentru neregulile constatate, indiferent de competențele pe care alte autorități le posedă.

Prin urmare, întrucât în cauză nu au fost identificate împrejurări vădite, de fapt sau/și de drept, care să fie de natură a produce o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, legalitatea soluției pronunțate de prima instanță urmează a fi confirmată de către instanța de control judiciar.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Municipiul Slatina împotriva sentinței civile nr. 4963 din 15 decembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Municipiul Slatina împotriva sentinței civile nr. 4963 din 15 decembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 19 noiembrie 2020.